CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................2]
COMPARTIMENTUL I: Cercetarea fluxului de transport auto de mărfuri între Republica
Moldova şi Rusia .............................................................................................................................4
COMPARTIMENTUL II:...............................................................................................................30
COMPARTIMENTUL III:..............................................................................................................62
CONCLUZII..................................................................................................................................79
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................80

Mod Coala Nr. document Semnat Data

Elaborat Litera Coala Coli
Verificat Analiza și planificarea afacerii în
domeniul transportului
internațional de mărfuri generale, UTM FIMIT
în direcția R. Moldova -Rusia
 Introducere
În dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale, a lărgirii şi diversificării schimburilor
comerciale între state, un rol de seamă revine transporturilor şi expediţiilor internaţionale de
mărfuri şi călători.
Transporturile - prin rolul lor de deplasare a mărfurilor şi călătorilor influenţează
puternic ramurile economiei mondiale, inclusiv comerţul internaţional, contribuind la
aprovizionarea ritmică a diferitor ţări cu materii prime şi materiale de import, cu utilaje necesare
industriei şi bunuri de consum pentru populaţie, precum şi la desfacerea ritmică a produselor
destinate exportului.

Transporturile de mărfuri şi călători pe plan internaţional se pot efectua în diferite

modalităţi cu diferite tipuri de transport. Transportul rutier este considerat una dintre cele
mai rentabile modalităţi de deplasare a mărfurilor şi călătorilor la distanţe mari datorită:
 capacitatăţi variate de transport;
 viteză de deplasare a mărfurilor mare;
 condiţii sporite de păstrare a integrităţii mărfurilor la transport;
Ele continuă procesul de producţie în sfera circuitului economic mondial şi reprezintă un
sistem tehnico-economic, complex prin intermediul căruia o parte din produsul social este
realizată pe pieţele externe în schimbul altor mărfuri necesare economiei naţionale, contribuind
direct la modificările de structură, cantitate şi calitate în produsul intern brut (PIB), produsul
naţional brut (PNB) şi produsul naţional net (PNN).

Dezvoltarea schimbului de produse si activitati pe plan national si international prin contributia

nemijlocita a transportului evidentiaza urmatoarele aspecte economice mai importante:

 fara transporturi, posibilitatile de a face comert ar fi fost limitate strict la piata locala. Pe
masura dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata a putut fi extinsa in
cadrul national si international, sporind capacitatea de absorbtie a acesteia.

 transportul a facut si face posibil un schimb mai bun intre cererea si oferta pentru diverse
marfuri pe plan national si international. Excedentul de produse din anumite zone poate
acoperi acum mai bine cererea de produse deficitare in alte zone.

 pe masura ce zonele care ofera produse similare se largesc, concurenta dintre vanzatori
creste si tinde sa tina preturile la niveluri rezonabile. Fiecare cumparator va avea un numar
mai mare de furnizori potentiali care sa concureze intre ei, iar posibilitatea unor
aranjamente de preturi ridicate intre acestia este putin probabila.

 este facilitata si incurajata specializarea in activitatea de productie si comercializare.

Colectivitatile umane se vor concentra in exploatarea resurselor naturale pe care le au la
indemana din abundenta, in prelucrarea lor, stiind ca nevoile de alte produse vor putea fi
satisfăcute prin schimbul cu alte produse si transportul lor de la o anumita distanta. Astfel
devine posibila crearea unor capacitati de productie puternice, cu costuri reduse pe
unitatea de produs, in conditii de rentabilitate si eficienta economica.

 schimbul de marfuri pe plan intern si international face necesara deplasarea oamenilor in

interes de afaceri, transportul de documente comerciale si schimbul valutar, organizarea de

Coala

2
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 targuri si expozitii, participarea la activitatea diverselor organizatii economice
internationale.

Aspectele sociale pe care le genereaza activitatea de transport se refera, in principal, la

urmatoarele:

 deplasarea libera a oamenilor, schimbul de idei si de experienta contribuie la imbogatirea

tezaurului universal al gandirii si cunoasterii umane.

 pe masura dezvoltarii si perfectionarii transporturilor s-a extins activitatea de turism pentru

odihna si recreere sau in scopuri terapeutice atat in plan intern, cat si international.

Aspectele politice pe care le genereaza dezvoltarea transportului vizeaza, in principal:

 intarirea economiei nationale prin inlaturarea limitelor impuse de distanta dintre centrele
economico-sociale si circulatia rapida, operativa a marfurilor si persoanelor.

 implementarea politicii de amplasare a fortei de productie pe teritoriul tarii.

 intarirea capacitatii de aparare a tarii.

Cu alte cuvinte transporturile internaţionale contribuie activ la procesul realizării

mărfurilor de export – import influienţând direct rezultatele acestui proces. Cheltuielile de
transport şi auxiliare (cheltuieli de ambalare, marcare, depozitare, încărcare-descărcare, asigurare
etc.) participă direct la formarea preţurilor internaţionale ale mărfurilor.
În zilele noastre transporturile internaţionale au devenit efectiv o componenţă tot mai
importantă a strategiei desfacerii mărfurilor pe pieţele externe cunoscută sub numele de logistică.
Potrivit teoriei generale a sistemelor, logistica tratează transporturile într-o viziune largă şi
modernă de marketing, care include ansamblul activităţilor necesare vehiculării tehnice,
comerciale şi juridice a mărfurilor de la producător şi până la consumator.

Actualitatea temei investigate. Reorientarea pieței serviciilor de transport auto spre direcția
Uniunii Europene, impusă de reorientarea exportului și importului moldovenesc, necesită
schimbări la nivelul întreprinderilor de transport, iar accentul trebuie pus pe calitate cu scopul de a
extinde relațile economice și de a putea fii capabili de a concura pe piața europeană.
De asemenea este necesar de a dezvolta logistica și transportul însăși cu strategii echilibrate și
optime de transport de marfă international și de asemenea de a studia concurența și piața
europeană cu scopul de a reduce cheltuielile de deservire și a sporii profitul la nivel cu satisfacția
clientului.

Direcția principală de studiu a proiectului constă în aprecierea posibilităților actuale de

emiterea unei afaceri în domeniul internațional de mărfuri cu orientarea pe piața lituană. Constă în
aprecierea posibilităților actuale de diversificare a servicilor prestate optimizarea rutelor practicate
la momentul actual, analiza factorilor și resurselor de producere, cu scopul de a satisface clientul
și proprile interese de a obține profit și extinderea afacerii.

Coala

3
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Compartimentul I:
Cercetarea fluxului de transport auto de mărfuri între Republica Moldova şi
Rusia
1.1. Transportul auto în economia naţională

Transporturile reprezintă un domeniu important al activității economico-sociale pentru că

prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor în scopul
satisfacerii necesităților materiale și spirituale ale societății omenești.
Dezvoltarea, diversificarea și modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea
și intensificarea producției și a circulației mărfurilor, de adîncirea diviziunii internaționale a
muncii.
Avînd în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producție și consum, transporturile
sunt acelea care deplasează bunurile obținute spre celelate ramuri ale producției materiale din
locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieței interne și
internationale.
Obiectul activității de transport îl constituie deplasarea în spațiu a călătorilor și mărfurilor.
Însă nu toate deplasările în spațiu constituie obiectul activității de transport supuse contractului de
transport. Astfel, transportul informațional, transportul de lichide și gaze prin conducte și alte
activități asemănatoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activități se
realizează prin instalații proprii și nu necesită operațiunile specifice pe care le presupune
activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de către transportator a mărfurilor, obligația de pază
și preluare a lor la destinație.
Considerată sub aspectul conținutului său economic, activitatea de transport constituie
mijlocul prin care se inlesnește schimbul de bunuri și deplasarea oamenilor, spre deosebire de
deplasarea gîndirii (transportul corespondenței, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este
supus altor reguli.
De asemenea, rămîne în afara sferei noastre de preocupare transportul poștal care, deși se
realizează pe baza unor raporturi juridice între transportator și unitatea de poștă, nu se integrează
în contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legături juridice cu
unitatea de transport ce realizează activitatea de corespondență.
Astfel, activitatea de transport poate fi definită ca acțiunile prin care se organizează și se
realizează deplasarea călătorilor și mărfurilor în spațiu și timp.
Un rol important îl are transportul în sfera producției unde, printr-o mai bună organizare,
poate contribui la: reducerea ciclului de producție, accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor
circulante, îmbunătățirea indicatorilor economico-financiari.
Producția unei întreprinderi este deservită nu numai de transportul intern, ci și de transportul care
realizează legăturile externe ale acesteia cu celelate întreprinderi și cu întreaga economie
națională.
De aici decurge funcția importantă a transporturilor de a susține legăturile de producție între
întreprinderi, comunicațiile între marile centre industriale, între cele industriale și agricole, etc.
Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componența cărora intră: căile
ferate, fluviale și maritime, rutiere, transportul aerian și transportul de călători. Acesta din urmă

Coala

4
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 deservește procesul de producție prin deplasarea muncitorilor la și de la locul de muncă.

1.2. Analiza exportului şi importului între Republica Moldova şi Rusia

Relaţia export-import în condiţiile actuale ale Republicii Moldova devine unul dintre factorii
primordiali în dezvoltarea economiei naţionale, balanţa cărora influenţează direct indicatorii
macroeconomici. Pentru un calcul exact şi o cercetare eficientă a fluxului de transport este
necesar o analiză complexă a fluxului de marfă şi a direcţiilor de transport prioritare. Situaţia
actuală a exportului şi importului naţional – direcţii prioritare, cantităţi transportate, poate fi
redată prin următoarele diagrame şi tabele, în tabelul I.2.1 sunt indicate valorile numerice în
comerţul exterior al Republicii Moldova, iar în figura I.2.1 analiza comparativă a comerţului
exterior cu statele prioritare [Sursa 2].

Tabelul.1.2. Comerţul exterior al Republicii Moldova în anul 2015

mii dolari SUA

EXPORT IMPORT BALANŢA
COMERCIALĂ
ponderea, ponderea, (export - import)
total total
% %
TOTAL 1 966 837,30 100,0 3 986 820,03 100,0 -2 019 982,73
Ţările CSI – total 492 294,53 25,03 1 018 110,76 25,54 -525 816,24
Armenia 1 097,16 0,06 578,43 0,01 518,73
Azerbaidjan 3 525,34 0,18 254,15 0,01 3 271,19
Belarus 131 563,92 6,69 84 153,17 2,11 47 410,75
Federația Rusă 240 648,59 12,24 535 691,13 13,44 -295 042,53
Kazahstan 58 620,34 2,98 11 022,45 0,28 47 597,90
Kîrgîzstan 1 895,39 0,10 215,75 0,01 1 679,64
Tadjikistan 747,56 0,04 93,64 0,00 653,92
Turkmenistan 1 778,38 0,09 2 682,67 0,07 -904,30
Ucraina 45 839,55 2,33 371 127,91 9,31 -325 288,35
Uzbekistan 6 578,30 0,33 12 291,47 0,31 -5 713,18
Țările Uniunii 1 217 587,51 61,91 1 954 250,91 49,02 -736 663,40
Europene – total
Austria 21 600,21 1,10 89 506,28 2,25 -67 906,06
Belgia 9 404,68 0,48 32 813,51 0,82 -23 408,82
Bulgaria 28 161,92 1,43 68 439,05 1,72 -40 277,13
Cipru 7 020,48 0,36 658,82 0,02 6 361,66
Croația 214,52 0,01 2 054,29 0,05 -1 839,77
Danemarca 3 039,14 0,15 14 848,86 0,37 -11 809,72
Estonia 4 271,86 0,22 6 103,32 0,15 -1 831,46

Tabelul.1.3. Comerţul exterior al Republicii Moldova în anul 2016

Coala

5
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 mii dolari SUA
EXPORT IMPORT BALANŢA
COMERCIALĂ
ponderea, ponderea (export - import)
total total
% ,%
TOTAL 2 044 610,76 100,0 4 020 356,96 100,0 -1 975 746,20
Ţările CSI – 414 185,25 20,26 1 027 442,11 25,56 -613 256,86
total
Armenia 904,31 0,04 334,40 0,01 569,91
Azerbaidjan 4 665,19 0,23 594,95 0,01 4 070,24
Belarus 103 539,10 5,06 101 288,44 2,52 2 250,66
Federația Rusă 233 177,40 11,40 535 201,08 13,31 -302 023,68
Kazahstan 13 183,14 0,64 3 154,30 0,08 10 028,84
Kîrgîzstan 1 784,93 0,09 120,23 0,00
Tadjikistan 548,29 0,03 1,43 0,00 546,86
Turkmenistan 1 056,62 0,05 21,92 0,00 1 034,70
Ucraina 49 706,45 2,43 383 892,41 9,55 -334 185,96
Uzbekistan 5 619,83 0,27 2 832,94 0,07 2 786,89
Țările Uniunii 1 331 898,45 65,14 1 973 711,55 49,09 -641 813,09
Europene - total
Austria 27 232,33 1,33 73 738,08 1,83 -46 505,75
Belgia 9 859,48 0,48 30 688,98 0,76 -20 829,50
Bulgaria 76 015,92 3,72 57 622,09 1,43 18 393,83
Cipru 3 744,68 0,18 619,64 0,02 3 125,04
Croația 202,30 0,01 1 945,48 0,05 -1 743,18

Tabelul.1.4. Comerţul exterior al Republicii Moldova în anul 2017

COMERŢUL EXTERIOR AL REPUBLICII MOLDOVA
în anul 2017*
mii dolari SUA
EXPORT IMPORT BALANŢA
COMERCIALĂ
total ponderea, % ponderea, %
total (export - import)

TOTAL 2 425 118,34 100,0 4 831 412,23 100 -2 406 293,89

Ţările CSI - total 462 906,30 19,09 1 206 060,00 24,96 -743 153,69
Armenia 1 249,88 0,05 647,74 0,01 602,14
Azerbaidjan 6 587,43 0,27 216,17 0,00 6 371,25
Belarus 110 076,93 4,54 114 591,46 2,37 -4 514,52
Federația Rusă 254 537,74 10,50 571 709,66 11,83 -317 171,92
Kazahstan 17 041,16 0,70 1 737,22 0,04 15 303,94
Kîrgîzstan 1 285,53 0,05 276,38 0,01 1 009,15
Tadjikistan 407,36 0,02 2,65 0,00 404,71
Turkmenistan 633,23 0,03 4,61 0,00 628,63
Ucraina 65 524,03 2,70 511 098,81 10,58 -445 574,77
Uzbekistan 5 563,01 0,23 5 775,31 0,12 -212,30
Ţările Uniunii 1 596 903,60 65,85 2 389 113,27 49,45 -792 209,67
Europene - total
Austria 40 861,23 1,68 80 297,68 1,66 -39 436,46
Belgia 12 930,65 0,53 38 505,36 0,80 -25 574,71
Bulgaria 78 127,72 3,22 74 125,47 1,53 4 002,25
Cipru 7 802,83 0,32 1 044,78 0,02 6 758,05
Croația 803,93 0,03 2 039,62 0,04 -1 235,69

Coala

6
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Danemarca 1 480,12 0,06 14 573,02 0,30 -13 092,90
Estonia 3 615,55 0,15 5 231,19 0,11 -1 615,64

Ponderea principalelor țări partenere în total export mii Dolari SUA

300000

250000

200000 Federatia Rusa

150000 Belorusia
Kazastan
100000 Ucraina
50000

0
2015 2016 2017

Coala

7
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Ponderea principalelor țări partenere în total import mii Dolari SUA

600,000

500,000

400,000 Federatia Rusa

300,000 Belarus
Kazahstan
200,000 Ucraina
100,000

0
2015 2016 2017

Figura.1.1: Ţările prioritare în comerţul exterior al Republicii Moldova

Observăm din diagrame că principalele ţări partenere ale Republicii Moldova sunt:
Belarus, Federaţia Rusă, Ucraina si Kazahstan. O direcţie puţin valorificată în comerţul ţării
noastre sunt unele state ale Uniunii Europene, şi în special următoarele state: Germania, Franţa,
Italia. Aceste ţări pot deveni parteneri loiali şi stabili cu statul nostru.

Mai jos (fig. I.2),este indicată variaţia importului şi exportului în Uniunea Europeană Țările CSI și
alte țări între anii 2015-2017.

Coala

8
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.1.2: Variaţia exportului în statele Uniunii Europene

2017

Belgia
2016
Austria
Bulgaria

2015

0 20,000 40,000 60,000 80,000

2017

Belgia
2016 Austria
Bulgaria

2015

Figura 1.3 - Variaţia importului din statele Uniunii Europene [XXX]

Prestarea serviciilor calitative, sigure de transport ale mărfurilor asigură o tendinţă
pozitivă în acest domeniu. După cum am menţionat, statele Uniunii Europene reprezintă parteneri
potenţiali ai Republicii Moldova, iar cercetarea complexă a fluxului de marfă este vital necesară
în contextul legării noilor parteneriate.
Dintre statele Uniunii Europene, Belgia și Franța sunt țări cu poziții bune între statele cu care
Republica Moldova are relații de comerț. Situaţia import-export dintre Republica Moldova şi
Belgia 2009-2014 este prezentată mai jos, în tabelul 1.3 şi fig. I.2.4.

Coala

9
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Tablelul.1.3. Exportul şi importul dintre Moldova şi Rusia
mii dolari SUA 2015 2016 2017
EXPORT – total 240648.6 233177.4 254537.74
IMPORT – total 535691.1 535201.1 571709.7

600,000

500,000

400,000

300,000 Export
Import
200,000

100,000

0
2015 2016 2017

Figura.1.4: Variaţia exportului şi importului dintre Moldova şi Rusia (mii dolari SUA)

I.2.1. Analiza exportului şi prognozarea fluxului de marfă exportată în Rusia

Mărfurile prioritare în comerţul exterior al Republicii Moldova cu Rusia pot fi clasificate în

modul următor:
Universale:
 produse ale regnului vegetal;
 fructe comestibile și nuci;
 material plastice și articole din acestea;
 material textile și articole din acestea;
 îmbrăcăminte și accesorii din îmbrăcăminte;
 metale comune şi articole din acestea;
 maşini şi aparate electrice;
Speciale:
 perisabile – produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oţet;
 fragile sau agabaritice – instrumente şi aparate optice, vehicule, echipamente
auxiliare de transport;
 periculoase – produse ale industriei chimice sau a industriilor conexe.

Coala

10
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Carne si organe
comestibile
Lapte si produse din
2016 lactate
Articole diverse din
metal
Cauciuc si articole din
cauciuc
Bauturi,lichide alcoo-
lice si otet
Imbracaminte si ac-
cesorii
Sapunuri,preparate
2012 pentru spalat
Produse farmaceutice
Fructe comestibile si
nuci

Coala

11
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.1.5 Variaţia exportului de mărfuri prioritare în Rusia 2012-2016(mii dolari SUA)

Conform datelor BNS [Sursa 3], principalele categorii de mărfuri exportate de Moldova în Rusia
sunt următoarele (fig.I.2.5):
 Bauturi ,lichide alcoolice si oțe;
 Nuci si fructe comestibile;
 Produse farmaceutice;
Un salt cantitativ faţă de anii precedenţi a înregistrat exportul de metal şi articole din metale,
materiale textile. Cu excepţia unor categorii de băuturi , preparate farmaceutice si fructe,
mărfurile prioritare la export sunt mărfuri generale. Mărfurile generale sunt considerate acele
mărfuri ce nu necesită condiţii speciale în procesul de transport.
Regulile de primire a mărfurilor generale la transport
Agenţii transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza contractelor de
transport. Ei sunt obligaţi să pună la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul
de transport în stare bună, utilizabil pentru transportarea mărfurilor de categoria dată, în termenul
convenit cu expeditorul de mărfuri.

Încărcarea mărfurilor în mijlocul de transport, fixarea şi legarea mărfurilor se execută de

către expeditorul de mărfuri
Încărcarea mărfurilor în caroserie este compusă din următoarele operaţii:
1. sosirea autovehiculului la punctul de încărcare;
2. staţionarea autovehiculului la postul de încărcare;
3. primirea încărcăturilor determinată de starea mărfurilor stocate.

Pregătirea stocurilor de mărfuri şi primirea acestora la transport decurge cu următoarele

etape:
1. formarea;
2. acumularea;
3. paletizarea;
4. depozitarea;
5. încărcarea mecanizată;
6. întărirea sau fixarea mărfurilor pentru excluderea permutării mărfii pe parcurs;
7. reenumerarea;
8. întocmirea documentelor.

Marcarea mărfii în dependenţă de ambalajul determinat

Marcajul se aplică pe palete – pe una din părţile laterale şi cuprinde următoarele informaţii:
a. semnul destinatarului – denumirea deplină sau prescurtată a destinatarului de
mărfuri, sau semnul distinctiv utilizat de destinatar (la transportul partidelor mici);
b. numărul foii de cerere – comandă;
c. locul destinaţiei;
d. greutatea unităţii de marfă – se marchează prin cifre, care determină greutatea brută
şi greutatea netă în kilograme.

Coala

12
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Documentele de transport necesare sunt stabilite prin legislaţie în funcţie de modul de
transport. În cazul transportului rutier de marfă acestea sunt:
a. pentru conducătorul de autovehicul: permis de conducere la categoria dată; poliţa
de asigurare medicală.
b. pentru autovehicul: certificat de înmatriculare; certificat de asigurare RCB; foaia
de parcurs;
c. pentru marfă: scrisoarea de trăsură.

Modul de livrare a mărfii

Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinaţie, indicat în factura de expediţie.
Descărcarea lor din autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execută de către destinatarul
de mărfuri.
1. Descărcarea mărfii se efectuează cu îndeplinirea următoarelor operaţii:
2. sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor;
3. eliberarea încărcăturilor de întăriri;
4. ridicarea şi transportarea în depozit;
5. reenumerarea şi cântărirea;
6. curăţirea materialului rulant;
7. întocmirea documentelor.
Ştiind care sunt condiţiile de transportare, cerinţele faţă de transportator, expeditor şi destinatar,
desigur putem realiza proiectul tehnologic de transportare a mărfurilor. Însă înainte de aceasta
este nevoie să cunoaştem ce volum de marfă este prevăzut pentru export.

În baza datelor existente putem realiza prognoza pentru următorii ani. Aceasta este principala
sarcină a managementului strategic şi decizional, deoarece atît strategiile pe termen lung şi mediu,
cît şi deciziile luate pentru soluţionarea diferitor probleme apărute depind în mare parte de
prognozele realizate. Pentru a realiza o prognoză cît mai aproape de situaţia reală este nevoie nu
numai de date concrete, dar şi de metode eficiente pentru cazuri concrete, adică de o bază
ştiinţifico-teoretică complexă care să permită studiul situaţiei prezente şi să realizeze o prognoză
multilaterală în situaţii concrete.
Astfel prognozarea este procesul de stabilire aproximativă a rezultatelor aşteptate şi se poate
realiza atît înainte de procesul de planificare (în cazul cunoaşterii volumului de vînzări se
stabileşte volumul de vînzări posibil), cît şi paralel cu procesul de planificare sau la sfîrşitul
procesului.
În practica transporturilor se utilizează 3 metode de prognozare:
1. Prin experţi sau ştiinţifică;
2. Modelarea;
3. Analitică.
Metoda de prognozare prin experţi se bazează pe prognozele realizate de experţi specializaţi în
domeniul dat şi care au urmărit procesul un timp îndelungat, descoperind factorii de influenţă şi
condiţiile propice acestuia.
Metoda analitică constă în selectarea şi analiza informaţiilor necesare, formularea unei ipoteze
conforma căreia va decurge procesul în studiu şi determinarea dependenţelor dintre componentele
care asigură derularea procesului. Etapa finală constă în urmărirea procesului, dacă ipoteza sau

Coala

13
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 decizia luată este reală şi benefică atunci ea se pune în practică pentru procesele viitoare, în caz
contrar aceasta este reanalizată.
Modelarea este una din cele mai întîlnite metode de prognozare, ea constînd în reproducerea la
scară mică a proceselor ce au loc. Se realizează utilizînd diverse modele economico-matematice.
Se cunosc diferite tipuri de modelare, printre care cele mai importante sunt:
1. modelarea algebrică – se utilizează în soluţionarea problemelor operaţionale, cum ar fi
calculul cheltuielilor, profitului;
2. modelarea economico-matematică – se bazează pe modelarea matematică a situaţiei
sau proceselor analizate. În acest caz dependenţele dintre factori şi interacţiunea
diferitor componente se realizează prin intermediul unor funcţii, grafice, sisteme de
ecuaţii;
3. modelarea statică – procesele analizate sunt de cele mai multe ori condiţionate de un
şir de factori imprevizibili ceea ce face ca prognoza stabilită să aibă erori de precizie
mari, de aceea majoritatea prognozărilor se fac în statică, excluzînd factorii negativi şi
considerînd că procesul va avea loc fără modificări esenţiale.
Pentru prognozarea exporturilor şi importurilor pentru anii viitori între Moldova şi Rusia vom
utiliza una din cele mai cunoscute metode matematice – funcţia liniară care are forma:
y x =a+bx (1.1)
Unde y x – rezultatul aşteptat;
a, b – parametrii necunoscuţi;
x – perioada de timp analizată.
Aflarea necunoscutelor a şi b este posibilă prin aplicarea metodei pătraţilor minimi, constituit
dintr-un sistem de ecuaţii liniare cu două necunoscute de forma:

{ na+ b ∑ x=∑ y
2
a ∑ x +b ∑ x =∑ y
(1.2)

Rezolvînd sistemul, obţinem:

2
∑ y ∑ x −∑ xy ∙ ∑ x b= n ∑ xy−∑ y ∑ x
a= 2 ; 2 (1.3)
n∑ x −∑ x ∑ x n∑ x −∑ x ∑ x
Pentru aflarea parametrilor a şi b este permisă simplificarea sistemului. În acest caz alegerea
perioadei de timp trebuie să fie făcută în aşa fel ca ∑ x să fie egală cu 0, lucru posibil datorită
faptului că începutul perioadei analizate o putem alege aleatoriu. Astfel obţinem următoarele
soluţii pentru a şi b:
∑ y b= ∑ xy
a= ; 2. (1.4)
n ∑x
Acest model ne va permite constatarea aproximativă, cu erori admisibile, a volumului de
marfă exportat şi importat analizate în cazul nostru, ceea ce ne va ajuta la prognozarea fluxului de
transport între Moldova şi Rusia pentru eficientizarea cantităţii de resurse prevăzute în contextul
dat.
Realizăm prognoza modificării volumului de marfă importată şi exportată în relaţiile
economice Moldova-Rusia pe baza modelului indicat pentru următorii ani, bazîndu-ne pe datele
BNS, anexele 1 şi 2.

Categoriile de mărfuri analizate la export către Rusia, sunt următoarele:

 Bauturi ,lichide alcoolice si oțet;

Coala

14
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  Metale comune şi articole din acestea;
 Materiale textile.

[Link],lichide alcoolice si oțet

∑ Y 181, 07
a= = =36210 mil dolari SUA/an ;
n 5

b=
∑ XY = −125 ,2 =−12 , 52 mii dolari SUA/an ;
∑X
2 10
y 2017 =36 , 21+(−12 , 52)∙ (−2 )=61 , 25mil dolari SUA/an ;
y 2018 =36 , 21+(−12 , 52)∙ (−1 )=48 , 73mil dolari SUA/an ;
y 2019 =36 , 21+(−12 , 52)∙ 0=36 , 21mil dolari SUA/an ;
y 2020 =36 , 21+(−12 , 52)∙1=23 , 69mil dolari SUA/an ;
y 2021 =36 , 21+(−12 , 52)∙2=11, 17mil dolari SUA/an ;

Coala

15
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.1.6 : Variaţia exportului de Bauturi,lichide alcoolice si oțet în Rusia (mii dolari SUA)

Tablelul.1.5. Fructe comesibile si nuci

Figura.1.7: Variaţia exportului de fructe comestibile si nuci în Rusia(mii dolari SUA)

Coala

16
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Produse farmceutice:

Tablelul.1.6 : Produse farmaceutice

∑ Y 243677
a= = =48735 , 4mii dolari SUA/an;
n 5

b=
∑ XY = 108756 =10875 , 6mii dolari SUA/an;
∑X
2 10
y 2017 =48735 , 4 +(−10875 ,6)∙ (−2 )=70486 , 6mii dolari SUA/an;
y 2018 =48735 , 4 +(−10875 ,6)∙ (−1 )=59611mii dolari SUA/an;
y 2019 =48735 , 4 +(−10875 ,6)∙ 0=48735 , 4 mii dolari SUA/an;
y 2020 =48735 , 4 +(−10875 ,6)∙1=37859 , 8mii dolari SUA/an;
y 2021 =48735 , 4 + (−10875 , 6 ) ∙2=26984 , 2mii dolari SUA/an;

Figura.1.8: Variaţia exportului fructe comestibile si nuci în Rusia(mii dolari SUA) Din cele trei
categorii analizate observăm în toate cazurile tendinţe de creştere.

Coala

17
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Coala

18
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 I.2.2. Analiza importului şi prognozarea fluxului de marfă importată din Rusia

La import situaţia este similară, fiind prioritare categorii similare de mărfuri.

Figura.1.10: Variaţia importului de mărfuri prioritare din Rusia(mii dolari SUA)

Tendinţa de scădere în anul 2012 a fost strîns legată de criza economică mondială, care a afecta şi
economia statelo CSI. Excluzînd acest factor negativ în relaţiile economice interstatale şi în starea
economiei ca atare, putem afirma că importurile şi exporturile au avut un ritm de creştere înalt
ceea ce denotă un parteneriat puternic între Moldova şi Rusia. Însă analizînd situaţia existentă,
vedem că diferenţa între import şi export este mare, ceea ce este un factor negativ pentru
Moldova, datorat economiei în formare.

Prognozarea volumului de mărfuri importate din Rusia.

Categoriile de mărfuri analizate sunt următoarele:

 Materiale plastice şi articole din acestea;
 Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe;
 Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora.

Coala

19
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 [Link] plastice şi articole din acestea

∑ Y 53563
a= = =10712 ,6 mii dolari SUA/an;
n 5

b=
∑ XY = 9585 =958 , 5mii dolari SUA/an;
∑X
2 10
y 2017 =10712 ,6 +958 , 5∙ (−2 )=8795 ,6 mii dolari SUA/an;
y 2018 =10712 ,6+ 958 , 5∙ (−1 )=9754.1mii dolari SUA/an;
y 2019 =10712 ,6+ 958 , 5∙ 0=10712, 6 mii dolari SUA/an;
y 2020 =10712 ,6+ 958 , 5∙ 1=11671 ,1mii dolari SUA/an;
y 2021 =10712, 6+ 958 ,5 ∙ 2=12629 , 6mii dolari SUA/an;
Construim graficul variaţiei importului de materiale plastice şi articole din acestea .

Figura.1.11: Variaţia importului de materiale plastice și article din Rusia(mii dolari SUA)

Coala

20
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Tablelul.1.9. Cauciucuri si articole din cauciuc

∑ Y 49320
a= = =9864 mii dolari SUA/an;
n 5

b=
∑ XY = 8160 =816mii dolari SUA/an;
∑X
2 10
y 2017 =9864+ 816 ∙ (−2 )=8232mii dolari SUA/an;
y 2018 =9864+ 816 ∙ (−1 )=9048 mii dolari SUA/an;
y 2019 =9864+ 816 ∙0=9864 mii dolari SUA/an;
y 2020 =9864+ 816 ∙1=10680 mii dolari SUA/an;
y 2021 =9864+ 816 ∙2=11496mii dolari SUA/an;

Construim graficul variaţiei importului de cauciucuri si articole din cauciuc

Coala

21
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.1.12: Variaţia importului cauciucuri si articole din cauciuc (mii dolari SUA)

Tablelul.1.10 Ingrasaminte:

∑ Y 156038
a= = =31207 , 6mii dolari SUA/an;
n 5

b=
∑ XY = 52586 =5258 , 6mii dolari SUA/an;
∑X
2 10
y 2017 =31207 , 6+5258 , 6 ∙ (−2 )=20690 , 4 mii dolari SUA/an;
y 2018 =31207 , 6+5258 , 6 ∙ (−1 )=25949mii dolari SUA/an;
y 2019 =31207 , 6+5258 , 6 8 ∙0=312076 mii dolari SUA/an;
y 2020 =31207 , 6+5258 , 6 8 ∙1=36466 , 2dolari SUA/an;
y 2021 =31207 , 6+5258 , 6 ∙2=41724 ,8 mii dolari SUA/an;
Construim graficul variaţiei importului de ingrasaminte minerale si alte tipuri de ingrasaminte din
Rusia(mii dolari SUA)

Coala

22
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.1.13: Variaţia importului de Ingrasaminte minerale si alte tipuri de ingrasaminte din
Rusia(mii dolari SUA)

1.4 Studiul cadrului legal în vigoare referitoare la transportul, depozitarea și

comercializarea mărfurilor generale

Agenții economici din țară activează ținând cont de normativele în vigoare și de standardele de
calitate aprobate la nivel național și internațional. În momentul cînd propunem modlaități de
perfecționare a sistemului actual din orice domeniu este implicată o doză ridicată de
responsabilitate este indicată încă în faza de analiză de a cunoaște și aplica baza normativ-
legislativă din domeniul dat. Cadrul normativ legal referitor la domeniul studiat implică atît
domeniul de transport, național, dar și internațional.
Principalele acte ce reglementează transportul la nivel naţional sunt :
1. Codul Transporturilor Rutiere. Legea RM, nr. 150 din 17.07.2014 - stabileşte cadrul legal
pentru organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane, precum şi a
activităţilor conexe transportului rutier pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţii de
siguranţă şi calitate, cu respectarea principiilor liberei concurenţe şi a măsurilor de protecţie a
mediului, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice;
2. Legea Republicii Moldova „Cu privire la transporturi”, nr. 1194 – XII din 21.05.1997-
determină bazele juridice, economice și organizatorice ale funcționării transportului pe
teritoriul Republicii Moldova;
3. Legea Drumurilor, nr. 509 – XIII din 22.06.1996 - stabilește principiile economice, juridice și
organizatorice de administrare, întreținere și utilizare a drumurilor;
4. Regulamentul Circulației Rutiere. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 713 din
27.07.1999 - cuprinde normele ce determină circulația vehiculelor și pietonilor pe drumurile
publice ale Republicii Moldova, precum și pe teritoriile adiacente acestora;
5. Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999 - stabilește modul organizării
transporturilor auto de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova;
6. Codul Muncii a Republicii Moldova. Legea nr. 154-XV, din 28.03.2003 – reglementează
raporturile de muncă și raporturile legate nemijlocit cu acestea;
7. Codul Civil. Legea Republicii Moldova Nr. 1107 din 06.06.2002 - reglementează raporturile
patrimoniale și raporturile personale nepatrimoniale;
8. Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi – stabileşte agenţii
economici care au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să desfăşoare activitate de
antreprenoriat în Republica Moldova şi determină principiile juridice, organizatorice şi
economice ale acestei activităţi;
9. Legea Nr. 235 din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător – stabilește principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător,
procedura de revizuire a actelor normative potrivit acestor principii.

Acordurile internaționale la care statul nostru a aderat și le-a ractificat sunt:

1. Convenția vamală TIR – fr. Transports International Routiers, încheiată la Geneva la 14
noiembrie 1975. Aceasta oferă avantaje de natură vamală, acordate transportatorilor
internaționali de mărfuri, care circulă sub acoperirea carnetului TIR, cum ar fi scurtarea
duratei transportului ca urmare a diminuării timpului necesar formalităților vamale și
scutirea obligației de a depune garanții vamale pentru tranzitarea teritoriului de import sau
export. Controlul amănunțit al încărcăturii se efectuează la încărcare de către organul vamal

Coala

23
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 din țara expeditorului, care certifică rezultatul controlului respective în carnetul TIR și
aplică sigiliile vamale proprii ale căror număr și serii se înscriu în carnetul TIR;
2. Acordul European privind Regimul de Lucru al echipajelor vehiculelor care efectuează
transporturi internaționale rutiere – AETR, adoptat la Geneva la 15 ianuarie 1976;
3. Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri în traficul rutier –
CMR, semnată la 19 mai 1956, Scrisoarea de trăsură de tip CMR. Scrisoarea de trăsură
rutieră de tip CMR constituie dovada materială a condițiilor de încheiere a contractului de
transport în traficul internațional de mărfuri, precum și dovada primirii mărfii de către
transportator. Ea se încheie în trei exemplare originale de către expeditor și se semnează de
transportator. Transportatorul prin reprezentantul său (conducător-auto) este obligat să
verifice:
a. Exactitatea mențiunilor din scrisoarea de trăsură CMR;
b. Starea aparentă a mărfii și a ambalajului ei.
c. Transportatorul la fel este responsabil pentru pierderile de marfă, pentru accidentele produse
între momentul primirii mărfii și eliberării, precum și pentru întîrzieri la eliberare;

Marketingul este cel care rezolvă problemele de transport într-o manieră profitabilă. Este
important ca gîndirea să fie orientată spre piață. Expeditorul are probleme de transport care
trebuiesc rezolvate. Acest lucru nu este valabil numai pentru transportul mărfurilor. O atitudine
flexibilă este așteptată din partea transportului în ceea ce privește încărcarea și livrarea mărfurilor
la timpul potrivit, folosirea propriului echipament ect.
Eforturile făcute de transportator în cazul în care lucrează cu un expeditor trebuie să ducă
la un rezultat mai bun decît în cazul în care ar lucra singur. Serviciile oferite de expeditor trebuie
să fie atractive și nu să implice cheltuieli fără să aducă profit. Un echilibru bun între solicitanți și
ofertanți asigură o relație de cooperare, ceea ce este în interesul ambelor părți și duce la creșterea
profiturilor. Este posibil ca marketingul să fie privit și tratat ca și cum ar reprezenta o cutie cu
șiretlicuri, în sensul în care clienții în activitatea de transport, însă un client este considerat client
numai dacă este satisfăcut pe o perioadă lungă de timp și continuă să cumpere, așa încît folosirea
șiretlicurilor nici nu mai intră în discuție.
Mediul de marketing sau mediul în cadrul căruia firmele își desfășoară activitatea poate fi
definit ca fiind acele rețele de variabile exogene cărora firmele le opun proprii sale resurse -
umane, materiale și financiare (un set de variabile endogene).
Pentru întreprinderile de prestare a serviciilor de transport variabilele exogene le
reprezintă:
 Clienții;
 Concurenții;
 Furnizorii;
 Instituțiile de creditare și finanțare;
 Legislația în vigoare;
 Contextul economic și social;
 Situația geopolitică;
 Politicile fiscale și de control.
Clienții întreprinderilor de prestare a serviciilor de transport sunt divizați în două categorii. Prima
categorie de clienți o reprezintă expeditorii de mărfuri, sau mai bine-zis persoanele fizice sau
juridice care dețin un anumit volum de mărfuri și pe care acesta dorește să o importe sau să o
exporte în afara țării de origine a acesteia. A doua categorie de clienți o formează întreprinderile
de transport care propun clienților săi pe lângă servicii de transport și servicii de intermediere
vamală, de logistică etc.

Coala

24
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Concurenții – această categorie este formată de întreprinderile care prestează pe piața serviciilor
de transport și servicii de transport.

Concurenta reprezinta confruntarea dintre agentii economici pentru a atrage de partea lor
consumatori cat mai multi, prin preturi convenabile, prin calitatea mai buna a marfurilor si
serviciilor, in vederea obtinerii unor profituri cat mai mari. Ea exprima relatiile dintre agentii
economici care actioneaza in functie de interese lor in conditiile liberei initiative, fiind o rivalitate
deschisa si loiala care duce la dezvoltarea productiei si la imbunatatirea gradului de servire a
cumparatorului.

Concurența în transportul de marfuri este complexă cu un spectru larg de servicii pentre a atrage
potențiali clienți și pastrarea fidelități clinților existenți. La momentul dat transportul de mărfuri
se confruntă cu preț dinamic și în crestere a motorinei ce influnțează costurile suportate de
transportator la fract mai mic față de anii anteriori. La moment tranportatori concurează la preț
pentru a acapara clienții optimizînd cheltuielile.

Întreprinderea
TRANSMIX
TRANSFRIGO
IMPERADOR S.R.L.
FINTRAS AUTO
ALEX-TRANS-LOGIC S.R.L.
TRANS UNION
OPREA TRANS

Furnizorii și intermediarii – pentru întreprinderile de transport furnizorii îi reprezintă de fapt

companiile de birotică, instituțiile publice, băncile comerciale, adică acele companii care asigură
funcționarea întreprinderilor date și care colaborează și cu alte întreprinderi de prestare a
serviciilor diverse.
Dezvoltarea comerțului internațional ca volum a dus la perfecționarea tot mai mult a mijloacelor
de transport și astfel a crescut numărul companiilor de transport internațional, numărul
aeroporturilor, porturilor, liniilor de cale ferată, al autostrăzilor și al instalațiilor de încărcare-
descărcare și terminalelor de transport.
Expediția internațională de mărfuri este o activitate de comerț exterior care constă într-o serie de
servicii puse în principal slujba derulării operațiunilor de export și import sau într-un sens mai
larg și mai cuprinzător în slujba vehiculării fizice, comerciale și juridice a mărfurilor de la
producător la consumator.
În prezent, firmele de expediții au o activitate mult mai complexă, multe dintre acestea furnizînd
clienților pachete de servicii complete care sunt soluții logistice pentru activitatea beneficiarilor
pe anumite piețe zonale, naționale, regionale sau continentale și mondiale, în cazul marilor
transnaționale furnizoare de servicii logistice.
Prin case de expediții se înțelege orice întreprinzător, care din ordinul și pe seama unui
comitet, face să fie el însăși transportul.
Expeditorii de marfă :
o LKW EXPEDITION
o ITECO-CORP

Coala

25
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 o MOVERS AUTO
o IMPERADOR
o LUNATRANS
o TRANS LOGISTIC

Asociaţia AITA este o oragnizaţie nonguvernamentală, noncomercială profesionistă care

întruneşte întreprinderile şi organizaţiile de transport din Moldova care efectuează transportul auto
internaţional de mărfuri şi pasageri, înfiinţată pe principii democratice în conformitate cu
Regulamentul despre societăţile gospodăreşti din Republica Moldova, întărită prin Hotîrărea
Guvernului Republicii Moldova Nr. 500 de la 10.09.1991; este înfiinţată în anul 1992.
AITA este drept asociaţie garant a Convenţiei Vamale TIR din anul 1975 pe teritoriul Republicii
Moldova. Mai mult de 200 de întreprinderi şi organizaţii beneficiază de serviciile prestate de
Asociaţie în următoarele direcţii:

 Asigurarea transportatorilor din Moldova cu cartele TIR-Carnets şi cartele de passage;

activează în direcţia reglementării conflictelor legate de utilizarea sistemului TIR;
 Asigurarea transportatorilor cu documente, care reglementează îndeplinirea transportărilor
internaţionale (convenţii, înţelegeri etc.);
 Informarea membrilor AITA despre condiţiile şi regulile de îndeplinire a transportărilor
internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova şi ţărilor străine;
 Organizarea consultaţiilor despre aspectele legislative şi întrebările economice legate de
transportările internaţionale;
 Contribuţia în obţinerea viselor pentru şoferii internaţionali din cadrul întreprinderilor membre
AITA;
 Organizarea alimentării cu combustibil în bază de credit pentru transportatorii-membri AITA
pe teritorii străine;
 Oferirea ajutorului proprietarilor de încărcături, expeditorilor şi transportatorilor din
organizaţiile de transport a încărcăturilor;
 Alegerea partenerilor străini pentru colaborarea cu înterprinderile-membre AITA;
 Oferirea diverselor tipuri de servicii de asigurare , legate de îndeplinirea transportărilor
internaţionale;
 Pregătirea menagerilor şi şoferilor în centrele de studiu AITA;
 Petrecerea conferinţelor şi seminarelor;
 Pregătirea şi elaborarea literaturii metodice şi informaţionale pe întrebările transportului
internaţional

ANTA- Agenţia Naţională Transport Auto – este autoritatea care asigură implementarea
documentelor de politici publice şi strategiilor naţionale de dezvoltare în domeniul transporturilor
rutiere, controlează şi supraveghează respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu
de către operatorii de transport rutier şi de către întreprinderile ce desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier.

De asemenea întrținerea tehnică a autovehicolelor este de asemea importantă pentru procesul de

transport de merfuri international pe lîngă intermediari ca casele de expediție, ANTA și AITA ce
oferă outorizații și protejeză intereselor transportatorilor.
Servici de intrținere și asistență tehnică:

Coala

26
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  Stațiile de inspectie tehnică
 Stațile de cîntărire a autovehicolelor rutiere
 Ateliere de autoservice
 Întreprinderilor autorizate ce desfășoară activitatea de montare, reparare, și verificare a
tahografelor și a limitatoarelor de viteză

LISTA STAŢIILOR DE INSPECŢIE TEHNICĂ PERIODICĂ AUTORIZATE

S.R.L. Centrul Ştiinţific de Securitate a Circulaţiei „”Warşita- MS”
S.R.L. “CARGOTEST”
S.C. “EXPRES-TEST-AUTO” S.R.L.
S.C. „”LIMI AUTOTEST” S.A.
S.R.L. “CUSTODIS”
S.R.L. “MEGA-TEST”
S.R.L. „”SERVICII DE TESTARE EXPRES”
S.R.L. „”NICHITOV-VM”
S.A. „”Auto Revizor – Centru”
S.R.L. „”TESTARE- SERVICE”
S.R.L. ”B&M Test”
S.R.L. „”CAPITAL TEST”
S.R.L. „”EAST-TEST”
S.R.L. „”MASTER TEST”

Lista atelierelor de autoservice autorizate:

S.R.L. „EAST-AUTO-LADA”
S.C. „RUMEON” S.R.L.
S.R.L. „IACOVLEV-AUTO GRUP”
S.C. „PECOS AUTO” S.R.L.
S.R.L. „CARTAXAUTO”
S.R.L. „GAZAUTO GRUP”
S.R.L. „PRIMAUTOSERVICE”
S.C. „Roauto-Plus” S.R.L.
S.R.L. „Auto-Prezent”
S.R.L. „GBS”
S.R.L. „MAGDA TUR”
S.R.L. „TCI-PRIM MC”

Lista întreprinderilor autorizate ce desfășoară activitatea de montare, reparare, și verificare

a tahografelor și a limitatoarelor de viteză

S.R.L. „EURO-SERVICE”
S.R.L. „TAHOGRAF”
S.R.L. „TAF-SERVICE”
S.R.L. „AUTOSTAL SERVICE”
S.C. „CENTRAUTO & CO” S.R.L.
S.R.L. „TAHO-EXPERT”

Instituțiile de creditare și finanțare

Organizațiile de microfinanțare reprezintă companii, a căror activitate este similară cu cea a

băncilor comerciale, cu toate acestea, reglementarea operațiunilor financiare este efectuată în

Coala

27
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 conformitate cu alte norme legislative. OMF este în drept să se angajeze în procesul de atragere a
mijloacelor bănești, cât și de eliberare a acestora sub formă de împrumuturi.
Conform legislației în vigoare, rolul organizației de microfinanțare poate fi asumat de către o
persoană juridică, înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova și care urmează una din
următoarele forme de management: fonduri, ong-uri, instituții autonome, organizații non-profit,
societate necomercială. Dreptul la efectuarea activității de microfinanțare astfel de organizații îl
primesc doar după înregistrarea sa în registrul de stat.
Ce intră în competența organizațiilor de microfinanțare?
Organizațiile de microfinanțare, care activează în Republica Moldova au dreptul:
 de a oferi împrumuturi și credite în sumele stabilite de organul de control; creditele se eliberează
cetățenilor, întreprinzătorilor individuali, precum și reprezentanților micului business;
 de a solicita debitorului informațiile și a documentele, care îi confirmă identitatea și capacitatea
executării obligațiilor de plată pe marginea contractului încheiat pentru oferirea creditului;
 de a refuza încheierea contractului de microcredit în virtutea unor circumstanțe și motive;
 să desfășoare și alte activități, în afara activității de bază, care nu încalcă limitele legislației în
vigoare și care sunt reflectate în documentele de constituire ale instituției de microfinanțare;
 să atragă mijloacele bănești sub formă de credite sau contribuții voluntare, în cuantumurile
stabilite de lege.
De asemenea, OMF sunt în drept să stocheze informații despre debitori. La cererea biroului
național al istoriilor de credit, organizațiile de microfinanțare pot furniza aceste informații fără o
notificare prealabilă a debitorului.
De asemenea întrținerea tehnică a autovehicolelor este de asemea importantă pentru procesul de
transport de merfuri international pe lîngă intermediari ca casele de expediție, ANTA și AITA ce
oferă outorizații și protejeză intereselor transportatorilor.
Servici de intrținere și asistență tehnică:
 Stațiile de inspectie tehnică
 Stațile de cîntărire a autovehicolelor rutiere
 Ateliere de autoservice
 Întreprinderilor autorizate ce desfășoară activitatea de montare, reparare, și verificare a
tahografelor și a limitatoarelor de viteză

Banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și
acordarea de credite. Băncile sunt organizate sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni și își
desfășoară activitatea sub supravegherea băncii centrale.

Sursele de finanțare ale unei întreprinderi pot apărea sub diverse forme:

1. În dependență de perioada pentru care se solicită finanțare, deosebim:

 Finanțare pe termen scurt;
Perioada de finanțare nu depășește un an de zile, iar banii obținuți sunt cheltuiți de
către antreprenoripentru procurarea materiilor prime, pentru achitarea la timp a
salariilor muncitorilor, pentru finisarea unor lucrări aflate în curs de execuție, etc.

 Finanțare pe termen lung;

În acest caz, perioada de întoarcere a datoriilor depășește un an de zile. Finanțele
obținute sunt utilizate pentru dezvoltarea și prosperarea întreprinderii, pentru

Coala

28
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 implementarea noilor tehnologii, crearea noilor produse, dezvoltarea rețelei de
distribuție, asigurarea calității totale a produselor, etc.

În dependență de natura surselor de finanțare, distingem:

 Finanțare internă;
În cazul în care antreprenorul este la început de drum în domeniul businessului, atunci
sursele interne de finanțare ar putea fi capitalul propriu și cel obținut de la prieteni, de la
familie.

Capitalul propriu și cel obținut de la prieteni și familie reprezintă baza financiară de la

care pornesc mulți antreprenori. Fie că viitorul antreprenor a făcut careva economii și
dispune de resurse financiare proprii, fie că apelează la ajutorul prietenilor sau a familiei,
acest tip de finanțare este unul sigur și fără prea multe bătăi de cap. În astfel de situații nu
se cere prezentarea planului de afaceri, căutarea investitorilor, corespunderea unor
standarde, totul pare a fi mult mai simplu. Corect, pare a fi, dacă nu luăm în calcul că
finanțele proprii, dar și cele colectate de la cunoscuți s-ar putea să nu fie suficiente pentru
dezvoltarea afacerii. În acest caz, activitatea întreprinderii ar putea fi stopată, iar din cauza
că compania va fi puțin cunoscută pe piață, va fi problematic să se adune careva fonduri
pentru reluarea activității. Deci, după cum am menționat, capitalul propriu și cel obținut de
la familie și prieteni are unele avantaje, dar și dezavantaje. Și încă ceva, dacă
întreprinderea ar falimenta, pierderile ar fi suportate în totalitate de antreprenor sau de
apropiații săi care i-au oferit suport financiar.

În cazul când întreprinzătorul activează de ceva timp în sfera afacerilor, ca surse interne de
finanțare ar servi reinvestirea profitului obținut, vânzarea unor active, darea în arendă a
unor spații comerciale, a unor utilaje, care nu se consideră a fi aducătoare de profit
întreprinderii. Ca o regulă de bază pentru antreprenori, ar fi aceea că cu cât o parte mai
mare din profitul obținut este alocat pentru dezvoltarea și extinderea afacerii, cu atât mai
puțin se va apela la finanțări suplimentare externe. Aici e nevoie să se ia în considerare și
politica de dividente, iar profitul distribuit proprietarilor să fie mai mic, pe când o parte
mai mare a acestora să rămână pentru reinvestire.

 Finanțare externă;
Finanțarea externă se referă la creditul bancar, emiterea de acțiuni și obligațiuni, granturi,
subvenții și alte programe de sprijin din partea statului, leasingul, factoringul, credite
primite din partea clienților și a furnizorilor, etc.

Sursele de finanțare ale unei întreprinderi din RM sunt:

 Creditul bancar reprezintă o sumă de bani împrumutată debitorului, de către creditor, pe

un anumit termen, în condițiile de rambursare a sumei totale primite, la care se adaugă de
obicei și achitarea dobânzii. Este una dintre formele cele mai răspândite de finanțare.
Pentru ca banca să accepte cererea de creditare, e nevoie ca întreprinderea debitoare să
demonstreze că situația sa economică și financiară din perioada precedentă sunt la un nivel
care ar motiva angajații băncii să ofere creditul cerut.

 Leasingul reprezintă o formă specială de finanțare pe termen lung sau mediu, care
presupune existența a trei terțe persoane: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul
finanțării. Societatea de leasing procură de la furnizor bunurile (utilajele, echipamentele

Coala

29
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 industriale, etc) de care utilizatorul (beneficiarul finanțării) are nevoie și le cedează
acestuia în schimbul unor redevențe lunare. Redevența lunară reprezintă rata de leasing
care este achitată lunar de către utilizator pentru exploatarea bunurilor care i se oferă în
posesie.

 Overdraftul e o linie de credit pe care banca o acordă pe un card de debit, posesorul are
acces la un împrumut ce se reînnoiește permament în limita unui plafon stabilit de bancă.
Rambursarea se face prin alimentarea cardului, pe măsura ce sumele utilizate sunt
rambursate, limita de credit disponibilă se rentregește automat.

CAPITULUL II: ASPECTE DE PROIECTARE A ÎNTREPRINDERILOR DE

TRANSPORT MULTIMODALE
În baza analizei realizate în compartimentul I putem afirma că există condiții de dezvoltare
în domeniul transporturilor multimodale, însă pentru a crea o firmă de succes trebuie parcurse
unele etape și studiate toate aspectele care se referă la procesul de planificare a activității unui
agent economic din domeniul studiat. Astfel capitolul II vizează următoarele:
1. Considerații generale privind înființarea a unei întreprinderi;

2. Politici de management resurselor umane, selectarea personalului;

3. Tehnologii informaționale în cadrul întreprinderilor de transport;

4. Planul muncii și determinarea numărului necesar de angajați ai întreprinderii de

transport;

5. Tehnica securității și sănătății în muncă a angajaților din întreprinderea proiectată;

6. Determinarea traseelor și elaborarea graficelor de lucru;

7. Calculul indicilor tehnici și exploataționali de lucru a autovehicolului pentru

executarea tehnologiei procesului de transport.

2,1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ÎNFIINȚAREA A UNEI ÎNTREPRINDERI

AUTO

Etapa 1. Elaborarea planului de afaceri sau argumentarea tehnico-economică este rezultatul

investigațiilor economice și de marketing pentru a determina necesitatea proiectării și respectiv
construcției întreprinderii.

Argumentarea tehnico-economică poate săi includă:

 Studierea pieței pentru a determina cererea la serviciile presupuse
 Compararea servicilor presupuse cu servicile prestate de concurenți și cu documentele
normative în vigoare
 Studierea părților forte și slabe ale serviciilor presupuse
 Determinarea investiților presupuse
 Surdele financiare posibele ale investițiilor
 Aprecierea prealabilă a eficienței și răscumpărării proiectului realizat
 Evaluarea garanției întoarcerii împrumuturilor

Coala

30
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  Receptivitatea serviciilor presupuse la riscurile existente pe piață și rezistența la riscurile
posibile în viitor, ect.

Etapa 2. Alegerea terenului pentru construcție.

Etapa 3. Eliberarea documentelor de confirmare a dreptului de proprietate sau de arendă a

terenului în conformitatea cu legislația în vigoare.

Etapa 4. Alcătuirea sarcinii pentru proiectarea întreprinderii cu datele inițiale respective.

Etapa 5. Elaborarea documentației de proiectare-proiectului ethnic de execuție, care se elaborează

de organizația de proiectare.

Etapa 6. Coordonarea documentației de proiectare elaborate cu organelle de putere locală și cu

organelle de supraveghere.
Documentația de proiectare se coordonează cu direcția de arhitectură a primăriei, organul de
medicină preventive, inspecția ecologică, serviciul de pompieri și salvatori, inspecția de stat în
construcții ect. După înlăturarea neajunsurilor documentele sunt semnate de responsabili
respective.

Etapa 7. Aprobarea documentației de proiectare.

Etapa 8. Eliberarea de organul abilitat a autorizației pentru construcție.

Etapa 9. Monitorizarea de autor a procesului de construcție a întreprinderii.

Etapa 10. Recepția finală a construcției cu eliberarea documentelor necesare.

Stabilirea etapelor de înregistrare a unui agent economic și condițiile de licențiere a unui

înterprinderi de transport
Inițierea unei afaceri, pornește în baza unei decizii argumentate, bine cîntărite și care
trebuie să parcurgă cîteva subetape. Acestea sunt următoarele:
Subetapa I. Ne adresăm la Instituția Publică Agenția Servicii Publice, sau la
reprezentanțele sale teritoriale cu un singur document – buletinul de identitate. În momentul cînd
facem aceasta este bine să avem în minte cîteva variante pentru denumirea firmei şi domeniile de
activitate. Totodată este necesar de a indica și sediul viitoarei întreprinderi, iar legislația națională
la momentul actual ne permite de a indica ca sediu și adresă juridică domiciliul personal, lucru
care facilitează cu mult inițierea noilor afaceri. Conform legislației, la înregistrare putem prezenta
mai multe domenii de activitate, fapt care ne asigură un orizont mai larg în activitatea pe care o
vom desfășura. Ulterior înregistrării vom putea face modificări şi adăugări în acest sens. Registrul
de stat face verificarea dacă nu avem datorii către Inspectoratul Fiscal. Acesta va oferi un
certificat pentru deschiderea unui cont bancar temporar şi o notă privind data vizitei următoare.
Procesul de înregistrare optim durează 7 zile.

Coala

31
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Subetapa II. Apare necesitatea deschiderii unui cont provizoriu în banca în care decidem
de a ne deschide și celelalte conturi. Pentru asta vom avea nevoie de buletinul de identitate şi
copia acestuia şi desigur certificatul de la Instituția Publică Agenția Servicii Publice. Scriem o
nouă cerere de deschidere a contului şi plătim fondul statutar minim de 5400 lei. Dacă firma are
mai mulți asociați (de exemplu am implicat în afacere pe un membru al familiei sau prieten), este
permis de a investi doar 40 % din suma necesară.
Subetapa III. Revenim la Instituția Publică Agenția Servicii Publice. Primim pachetul de
documente, în care se găsesc: Decizia despre înregistrare, extrasul din Registru, certificat de
înregistrare, decizia personală de înființare a firmei (dacă este un fondator unic) sau Procesul
Verbal al adunării asociaților (dacă sunt mai mulți fondatori). De obicei actele, precum Statutul
firmei, sunt întocmite de lucrătorii Instituției. Pe ultima pagină se descrie pas cu pas unde va
trebui să mergem pentru a fi luați la evidenţă și unde se duc documentele. Pentru orice
eventualitate facem 5 copii a tuturor documentelor şi un Dosar pentru păstrare, pentru a preveni
dificultățile în caz de pierdere a dosarului.
Subetapa IV. Emitem un ordin de angajare a unui contabil şi împreună cu el mergem la
inspectoratul fiscal teritorial, luînd cu noi toate documentele şi copiile acestora unde acestea sunt
perfectate.
Subetapa V. Revenim la Bancă – contul provizoriu trebuie convertit în unul permanent.
Pentru asta împreuna cu contabilul (şi cu asociații dacă este cazul), va trebui să vizăm în
specimente semnăturile. Este foarte importantă prezența fizică a tuturor părților, care au tangență
cu firma. Pentru serviciile băncii la întreținerea contului vom achita circa 35 lei lunar.
Subetapa VI. În termen de 10 zile, trebuie să mergem la Casa Naţională de Asigurări
Sociale teritoriale. Însă dacă nu avem nici un angajat la momentul respectiv, fie că am hotărît să
angajăm doar după luarea la evidență și atunci cînd vom începe activitatea concretă, fie că suntem
apți de a îndeplini funcția de contabil, atunci nu este obligatoriu în timp de 10 zile, se poate și
timp de o lună calendaristică.
Subetapa VII. Apoi în termen de o lună trebuie să mergem la Biroul de Statistică pentru a
perfecta actele ca ulterior a prezenta rapoartele.
Subetapa VIII. Mergem la Casa Naţională de Asigurări Medicale, ne înregistrăm și
aceasta este punctul final în procesul de înregistrare și punere la evidență a unei noi întreprinderi.
Amplasarea sediului întreprinderii desigur că va fi aleasă pe teritoriul municipiului
Chișinău. Denumire posibilă pentru întreprindere este „Fast Cargo Enterprise” SRL. Sectorul
orașului în care preconizăm să activăm – Ciocana.

Coala

32
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Întreprindereaa va oferi servicii de transport de distribuție sau colectare pe teritoriul țării.
Activitatea de transport este una licențiată.
Conform legislației în vigoare, licențierea înterprinderilor de transport este efectuată în
conformitate cu prevederile Agenției Naționale a Transportatorilor Auto. Transportul rutier de
mărfuri este efectuat de către operatorii de transport rutieri, care îşi organizează activitatea de sine
stătător, pornind de la cererea şi oferta privind serviciile transport rutier de mărfuri.
În corespundere cu prevederile art. 16 al Codul transporturilor rutiere, adoptat prin Legea
nr. 150 din 17.07.2014, Monitorul Oficial nr. 247-248/568 din 15.08.2014, au acces la prestarea
transporturilor rutiere contra cost întreprinderile care sunt supuse regimului de licenţiere dacă
întrunesc cumulativ condiţiile privind:
a) existenţa unei baze tehnico-materiale;
b) buna reputaţie;
c) capacitatea financiară;
d) competenţa profesională.
Astfel, operatorii de transport rutier primesc mărfurile pentru transport în baza contractelor
de transport rutier, încheiate cu expeditorii de mărfuri, destinatarii mărfurilor sau reprezentanţii
legali ai acestora şi asigură transportarea mărfurilor prevăzute în contract, cu excepţia cazurilor de
calamităţi naturale, catastrofe, avarii şi forţă majoră.

2.2. Politici de management a resurselor umane, selectarea personalului

Managementul și procesul de gestiune într-o întreprindere nou creată vor viza resursele:
1. umane – munca, talentul şi priceperea oamenilor;
2. materiale – terenuri, clădiri, echipamente tehnice;
3. financiare – capital financiar (bani);
4. informaţionale – ansamblul datelor necesare luării deciziei.
Managementul este asociat organizației care reprezintă diverse entități (valori) socio-
tehnice, ce antrenează forța de muncă şi tehnologia, realizează şi distribuie produse şi servicii
membrilor societăţii.
Colectivul de oameni ai muncii dintr-o întreprindere este format din toţi cei cu care
unitatea respectivă încheie contracte de muncă şi care sunt retribuiți din fondul de retribuție
pentru munca depusă.

Coala

33
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Resursele umane sunt singura resursă din cadrul unei întreprinderi care pot avea
capacitatea de a-şi mări valoarea sa odată cu trecerea timpului, spre deosebire de toate celelalte
resurse ale întreprinderii, care se uzează dacă nu fizic, atunci moral.
Întreprinderile cheltuiesc sume importante cu angajații lor, iar datorită costurilor antrenate
nu numai pentru remunerarea personalului, ci şi angajarea, menţinerea şi dezvoltarea personalului
reprezintă una dintre cele mai evidente investiții în resursele umane. Investiția în oameni s-a
dovedit a fi calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei întreprinderi sau de a asigura
competitivitatea şi viitorul acesteia.
Oricare ar fi domeniul de activitate a întreprinderii, de felul cum este motivat și
recompensat personalul, depinde productivitatea acestora.
Productivitatea muncii reprezintă eficienţa cu care se cheltuiește munca vie şi se exprimă
fie prin raportarea producţie obţinute (Q) la cheltuielile de timp de muncă (T) efectuate pentru
obținerea producției, fie prin cheltuielile legate de consumul de muncă pe unitate de produs.
Motivarea angajaților este procesul prin care antreprenorii sau șefii îi determină pe
salariați să lucreze mai bine și să se implice mai activ în rezolvarea sarcinilor ce le au de

îndeplinit. Fiecare antreprenor în parte își alege metodele cele mai eficiente după părerea lui
pentru a-și motiva personalul. În figura 2.1 sunt indicate principalele metode de motivare ce pot fi
aplicate în cadrul activităţii întreprinderilor nou formate.
Figura 2.1: Tipuri de motivare
Remunerația e cantitatea de bani plătită în schimbul muncii prestate. Este, de obicei,
principala formă de plată asupra căreia se concentrează angajatul și angajatorul ca parte a
negocierii contractului de muncă.

Coala

34
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Director
general

Departamentul Departamentul
Departamentul
de Transport și Resurse
Resurse
Logistic Financiare

Manager Manager
Inginer Medic Contabil-șef
transport resurse

4 Conducători Muncitori
auto auxiliari

Figura 2.2: Organigrama secțiilor și posturilor la întreprinderea proiectată

La cele enumerate mai sus se adaugă și spiritul de echipă. Astfel, toți angajații trebuie să
aibă stimă și respect unul față de altul, să se ajute reciproc, minimizînd conflictele ce pot duce la
scăderea productivității resurselor umane.
Pentru a forma o echipă este necesar mai întîi de o recrutare și selectare bună a
personalului necesar:

I. RECRUTAREA PROFESIONALĂ se referă la acel set de activităţi pe care organizaţia le

foloseşte pentru a atrage candidaţi pentru posturile scoase la concurs, candidaţi care au
aptitudinile şi deprinderile necesare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor
organizaţionale.

Recrutarea profesională este în organizaţii un proces continuu, iar această continuitate se

datorează următoarelor aspecte:
 Apariţia de noi posturi;
 Crearea de posturi noi vacante prin:
 continuarea studiilor;
 reconversie (reprofilare) profesională;
 fluctuaţie;
 invaliditate;
 pensionare;
 demisie;
 concediere;
 deces.

Coala

35
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  Retehnologizare;
 Restructurări.

Cele mai utilizate forme pentru recrutarea resurselor umane prin metoda formală sunt :
 Oficiul (agenţia) forţei de muncă;
 Publicitatea;
 Recrutarea pe Internet;
 Consilieri pentru recrutare (executivi de recrutate, head hunters – „vânătorii de creiere,
capuri”);
 Agenţiile de recrutare;
 Facultăţile şi colegiile;
 Stagiile practice;
 Târguri de job-uri.

II. Selecţia reprezintă procesul prin care organizaţia alege, dintr-un grup de candidaţi,
persoana sau persoanele cele mai potrivite postului scos la concurs, conform criteriilor
stabilite şi luând în considerare condiţiile de mediu.

Selectarea Curriculum Vitae (CV) este o altă etapă în selecția personalului. În această fază ne vom
orienta spre trierea CV-lor adunate în trei categorii:
care se potrivesc în proporţie de 60-70% cu postul propus, aceştia fiind invitaţi la interviu;
50-40% vor reprezenta grupul de „rezervă”;
cele care evident nu se potrivesc sau doar în proporţie 30-20% vor fi aruncate la coş.
INTERVIUL este o convorbire directă dintre unul sau mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiei şi
candidat. Scopul interviului în cadrul procesului de selecţie este a de a permite organizaţiei să
constate dacă este cazul să-şi dezvolte interesul preliminar faţă de candidat.

Coala

36
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Testarea profesională şi personală:
1. Teste de psihologice - care la rândul lor pot fi:
 Teste de inteligenţă:
• generală - se adresează candidaţilor care au o pregătire şcolară dobândită în învăţământ şi
necesită un anumit nivel de cunoştinţe şi de inteligenţă.
• La formularea lor se folosesc cele mai familiare noţiuni generale şi se apelează la
clasificări, analogii, serii de numere şi la situaţii;
• de înţelegere verbală - se caracterizează printr-un număr de comenzi date de examinator,
care prin modul de rezolvare, pot dovedi capacitatea lor de a înţelege comanda dată prin
viu grai;
• nonverbală - constau în solicitarea adresată candidatului de a găsi soluţii logice în
aranjarea unor obiecte, cuvinte litere etc.;
emoţională - puterea de empatie a candidatului, specifică pentru profesii din domeniul educaţiei,
psihologiei, medicinii.
 de inteligenţă socială - solicită aprecierea personală în situaţii sociale date, fie sub formă
de mici istorioare ca un text şi contextul problematizat cu relaţiile sociale, fie prin imagini
ce pun probleme cu context de acelaşi tip;
 de inteligenţă motrică - se axează pe rezolvarea unor probleme motorii, prin efectuarea
unor mişcări inedite sau adaptarea mişcărilor automatizate la condiţii de rezolvat.
 Acest tip de teste presupune conştientizarea impulsurilor kinestezice (de mişcare) şi
controlul corpului şi părţilor sale;
 de inteligenţă tehnică - apelează la rezolvarea de raţionamente spaţiale, la asocierea
rapidă a relaţiilor spaţiale şi funcţionale şi la verificarea relaţiilor posibile.
Teste de personalitate - fiecare dintre ele surprinzând alte caracteristici:
 extraversiunea-introversiunea;
 tipuri de interrelaţionare;
 dependenţa de grup;
 stilul de conducere;
 rolul specific în echipă;
 competenţe manageriale;
 timiditatea;
 încrederea în sine etc.
 Teste de aptitudini - au rolul de a depista atât aptitudinile:
• generale (memoria, atenţia, spiritul de observaţie);

Coala

37
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 • speciale (de conducere, de organizare, tehnice, literare, muzicale etc.).
2. Teste de cunoştinţe – prin intermediul lor se apreciază:
• volumul de cunoştinţe dintr-un anumit domeniu de activitate,
• fidelitatea acestor cunoştinţe
• modul de folosire a lor în operaţii de analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare,
specifice domeniului.
3. Teste de performanță (sau probe lucru) - Există o serie întreagă de teste de performanţă care
măsoară competențele candidatului pentru postul vacant scos la concurs.
• Se testează calităţile care, conform analizei postului, au fost găsite ca fiind importante
pentru poziţia respectivă.
Exemplu:
• pentru un contabil se testează abilităţile matematice;
• pentru o secretară – viteza de culegere a textului la calculator;
• un electrician trebuie să citească o schemă electrică etc.
Decizia de angajare
 Urmează verificarea datele oferite de candidaţi prin solicitarea unor scrisori de referință.
 Scopul obţinerii de referinţe este de a se dobândi, în mod confidenţial, informaţii concrete
despre un posibil angajat şi opinii în legătură cu caracterul său şi compatibilitatea cu
munca pe un anumit post.
 Verificarea referinţelor nu se face mai devreme deoarece, dacă nu există o decizie de
angajare clară, această acţiune poate să îi producă deservicii candidatului.
 Ne fiind încă angajat de către compania la care a solicitat postul, iar cei de la firma la care
lucrează în prezent află că el îşi caută un alt serviciu  , această acţiune prematură intrând
deci în contradicţie cu deontologia profesională a specialistului în resurse umane.
 În urma procesului dificil de luare a deciziilor este ales un candidat în baza:
• interviurilor desfăşurate de către departamentul de resurse umane şi de managerul
direct al viitorului angajat;
• analizei rezultatelor testării precum;
• a criteriilor de potrivire cu postul.
 Decizia finală este comunicată candidaţilor.
 Se informează şi candidaţii respinşi, cât mai repede şi mai complet, pentru că acest
lucru ajută la imaginea organizaţiei şi chiar îi poate determina pe unii dintre cei care
nu au reuşit atunci să revină în viitor.
 De asemenea, trebuie să se evalueze rezultatele proceselor de recrutare şi selecţie pentru a
observa elementele pozitive şi cele negative şi pentru a îmbunătăţi viitoarele recrutări şi
selecţii de personal.

Coala

38
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 După angajarea personalului trebuie să setăm atent funcțiile concrete pe care aceștia le vor
îndeplini.
Directorul general răspunde de:
– controlul şi coordonarea activităţii întregului personal;
– soluţionarea situaţiilor de criză;
– negocierea şi încheierea contractelor cu clienții (inclusiv cu agențiile de creditare);
– găsirea de noi clienți;
– formarea strategiei de activitate pe termen lung şi mediu;
– planificarea procesului de prestare a serviciului şi a necesarului de angajați;
– managementul resurselor materiale ale întreprinderii.
Manager transport sau manager logist:
 elaborează rutele de livrare a încărcăturilor;
 graficul de lucru al conducătorilor;
 ieșirea la linie a mijloacelor de transport;
 Coordonarea activității punctelor de transbordare și a lucrului hamalilor;
 Participarea la cercetarea accidentelor rutiere cu implicarea mijloacelor de transport ale
terminalului.
Medicul are următoarele responsabilități:
 Verificarea stării sănătății conducătorilor auto la începutul zilei de lucru;
 Intervenirea în cazuri de accidentare, de îmbolnăvire a unor angajați etc;
 Evidența documentației medicale din cadrul entității;
 Înregistrarea stării sănătății angajaților în documentele cuvenite.
Inginerul sau inginer-mecanic-ul are următoarele atribuții:
– controlul autovehiculelor înainte de emitere la rută și la reîntoarcerea acestuia pe teritoriul
întreprinderii;
– monitorizarea permanentă a stării tehnice a parcului auto;
– duce evidență despre revizia tehnică a fiecare unităţi în parte;
– participă la cercetarea accidentelor rutiere cu implicarea autovehiculelor întreprinderii.
Contabilul-șef trebuie să:
– gestioneze resursele financiare ale întreprinderii;
– stabilească sistemul de remunerare a muncii angajaților împreună cu directorul general;
– îndeplinească bilanțurile contabile, facturile fiscale şi să ducă la evidența acestora;
– propună soluţii şi iniţiativă în rezolvarea situaţiilor de criză.
Conducătorii-auto trebuie să:

Coala

39
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 – asiste la procesul de încărcare a mărfii, ca reprezentanţi ai întreprinderii, pentru a fi siguri,
că marfa este încărcată corespunzător
– ia de la întreprindere documentele necesare pentru procesul de transport şi să le prezinte
spre semnare la destinatar;
– să respecte reglementările AETR și a Regulamentului Circulației Rutiere în procesul de
transport;
– să conducă atent, în limitele vitezei permise şi păstrînd securitatea traficului;
– să livreze încărcăturile în termenii stabiliți.
Managerul pe resurse va avea următoarele funcții:
 Coordonarea activității departamentului Resurse umane și marketing;
 Recrutarea angajaților, realizarea interviurilor de angajare;
 Perfectarea documentației referitoare la personal – fișe de post, contracte individuale de
muncă;
 Elaborarea programelor de motivare a personalului terminalului vamal;
 Evidența stocurilor și rezervelor de materiale de birotică;
 Controlul și coordonarea activității angajaților;
 Conturarea culturii organizaționale;
 Realizarea seminarelor de instruire și trimiterea la cursuri de perfecționare a angajaților.
Managerul pe resurse va îndeplini și funcțiile marketologului.
Marketologul are ca funcție de bază promovarea imaginii pozitive a terminalului prin:
 Inițierea și desfășurarea campaniilor publicitare;
 Contactarea posibililor clienți și stabilirea întîlnirilor cu aceștia;
 Negocierea taxelor și tarifelor;
Contabilul-șef trebuie să:
 Verifice corectitudinea tranzacțiilor financiare;
 Calculul salariilor angajaților;
 Gestioneze resursele financiare ale întreprinderii;
 Stabilească sistemul de remunerare a muncii angajaților împreună cu directorul general;
 Îndeplinească bilanțurile contabile, facturile fiscale şi să ducă la evidența acestora;
 Propună soluţii şi iniţiativă în rezolvarea situaţiilor de criză.
Este important ca toate responsabilitățile și funcțiunile de serviciu ale angajaților
întreprinderii de transport multimodale să fie indicate în fișele de post ale acestora și în
contractele individuale de muncă, care se vor încheia odată cu angajarea în funcție.

Coala

40
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 2.3. Tehnologii informaționale în cadrul înterprinderilor de transport
Direcțiile principale spre care sunt orientate implementarea tehnologiilor informaționale se
referă la:
 Tehnologia elaborării rutelor de livrare a mărfurilor;
 Sisteme dispecerat de navigație;
 Sistemele de control a consumului de combustibil

Tehnologia elaborării rutelor de livrare a mărfurilor

Elaborarea rutelor permite de a determina exact volumul de încărcături transportat de la
întreprinderile furnizoare de materie primă, numărul de autovehicule implicate ce vor realiza
aceste transportări, asigură micșorarea la minim a staționărilor în punctele de încărcare-
descărcare, la fel asigură utilizarea eficientă a mijloacelor de transport și livrarea către consumator
a produselor din sfera de circulație. Totodată prin elaborarea preventivă a rutelor de transportare
se permite ridicarea productivității unui autovehicul prin scăderea concomitentă a numărului
mijloacelor de transport, incluse în procesul de transportare, la același volum de mărfuri
transportate.
Setarea itinerariului pentru rutele internaționale are loc cu respectarea următoarelor cerințe:
 Procesul de transport trebuie să aibă loc pe cea mai scurt posibilă rută, care permite
circulația mijloacelor de transport cu capacitate mare de încărcare (camioanelor);
 Masa totală și repartizarea sarcinilor pe axe trebuie să corespundă normativelor pentru
fiecare stat tranzitat, atît pe autostrăzi, cît și poduri, care se găsesc de-a lungul traseului;
 Tipul îmbrăcăminte asfaltice, a calității și clasei tehnice a drumului, vizibilitatea și
echiparea drumului, de asemenea prezența trecerilor peste calea ferată, toate acestea
trebuie să satisfacă cerințele fixate în plan constructiv;
 Numărul de țări tranzitate trebuie să fie minimal.
Sine costul transportărilor, mai ales celor internaționale, poate fi cu mult micșorat la alegerea
corectă a tipului de transport și a rutei de transportare, ținînd cont de cerințele din statele și
regiunile tranzitate.

Sistemele de control a consumului de combustibil

Sistemul FMS furnizează informații reale privind consumul de combustibil, regimul de

circulație, parcursul automobilului, fixează timpul și volumul de alimentare, eventualitatea
scurgerii combustibilului. Analizează starea tehnică a autovehiculului și monitorizează activitatea
mecanismelor. Sistemul poate fi instalat pe orice mijloc de transport: tehnică specială
(excavatoare, automacarale, tractoare, locomotive etc.), automobile, autobuze, troleibuze.
Sarcinile de bază a controlului consumului de combustibil sunt:
a. Analiza consumului de combustibil de mijlocul de transport, evidențierea factorilor ce
condiționează ridicarea sau micșorarea consumului, fixarea abaterilor de la norma de
consum;

Coala

41
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 b. Divulgarea faptelor de furt a combustibilului sau fraudă cu acesta;
c. Controlul alimentării cu combustibil de către furnizorii de combustibil;
d. Divulgarea faptelor de funcționare a motorului cu momente de turație mici sau mari,
de asemenea și situațiile de staționare îndelungată a mijlocului de transport, care duc la
utilizarea irațională a combustibilului;
e. Controlul parcursului, localizării și traseelor pe care circulă mijloacele de transport,
ceea ce permite detectarea de manipulare neautorizată a mijlocului de transport;
f. Analiza timpului de lucru pentru parcul de autovehicule, identificarea inactivității și a
utilizării ineficiente a acestora.
Tipuri de date ajustate de sistemul FMS:
1. Cantitatea de combustibil la începutul cursei;
2. Cantitatea de combustibil la sfârșitul cursei;
3. Cantitatea totală de combustibil alimentat;
4. Parcursul mijlocului de transport în kilometri;
5. Consumul mediu la100km în litri;
6. Cantitatea de combustibil folosit;
7. Consumul de combustibil pe motor oră;
8. Timpul de lucru al motorului;
9. Timpul în mers;
10. Timpul alimentărilor și scurgerilor de combustibil cu date privind cantitatea;
11. Numărul de încălcări a regimului de viteză cu data, timpul și viteza de circulație.
Componența sistemului FMS (semnalele primite):
1. Lucrul motorului: parcurs, viteză, turațiile, consumul de combustibil, analiza stilului de
conducere a șoferului;
2. Tahograf: analogic, digital, regim de lucru, semnalizator, identificare;
3. Sistemul de frânare: parcurs, presiunea de frânare, sistemele de frânare ABS și EBS;
4. Încărcătura: sarcina pe axe, masa totală a mijlocului de transport, distribuirea masei,
suprasarcină;
5. Telematica: calculatorul de bord, PDA, interfața FMS, sistemul BlueTooth, ECU,
RS232;
6. Sistemele de răcire: temperatura, umiditate, datele prescrise (regimurile),
semnalizatoare;
7. Cauciucurile: temperatura, presiune, uzură;
8. Semnale din traductoare: traductoarele ușilor, presiunea în diferite sisteme a vehiculului;
9. Securitate: camera, înregistrarea datelor, ESP, analiza funcționării sistemului de frânare,
semnalizarea suprasarcinii, sistemul ajustarea parcării.
Există sisteme alternative de evidență a consumului de combustibil. Se deosebesc între ele
prin setul de instrucțiuni posibil executate.
1. Sisteme de tip analogic – sisteme ca tip asemănătoare calculatorului de bord. Principiul
de calcul al volumului de combustibil constă în măsurarea volumului de combustibil
injectat în motor.
Avantaje: Posibilitatea de măsura cantitatea de combustibil în regim online.
Neajunsuri: Sistemul de calcul calculează cantitatea de combustibil după o formulă fixă
luând în considerație condițiile ideale de circulație (temperatura aerului, presiunea etc.).

Coala

42
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 2. Sistemul de debit – sistemele care scot datele din sistemul de presiune a
combustibilului. Astfel de sisteme sunt cele mai răspândite. Avantajul acestui sistem este afișajul
datelor pe un ecran LCD în fața șoferului și îl impune la un stil mai economic de conducere.
3. Versiunile FMS simplificate. Există dispozitive simple de măsurare a nivelului
combustibilului în rezervor, astfel calculându-se consumul. Astfel de sisteme nu controlează
regimul de lucru al motorului și nici regimul de mers.
Controlul consumului de combustibil la întreprinderile de transport se poate realiza și prin
utilizarea smart cardurilor pentru alimentarea cu combustibil.
Smart-cardurile spre deosebire de cardurile bancare care păstrează informația pe banda
magnetică, posedă un microcircuit integral, care permite de a păstra și prelucra informația în
format electronic.

Avantajele de bază ale smart-cardurilor se regăsesc în următoarele:

1. Cantitate mare de informație(nu mai puțin de 32 kb) – permite de a păstra informația
de serviciu și a îndeplini operațiile necesare fără conectarea la centrul de comandă;
2. Prezența unei sisteme integrate sigure de păstrare a datelor;
3. Schimbul de date cu cititorul într-o formă criptată;
4. Termen lung de utilizare și siguranță în exploatare.
După modul de schimb a datelor cu cititorul de date avem smart-carduri cu contact, fără
contact sau cu interfață duală.
Smart-cardurile fără contact sunt utilizate pe larg în transport.
Sistemele de citire a smart-cardurilor funcționează cu cinci formate principale:
a. Limita card (formatul Limită) – impune limite asupra cantității și tipului de combustibil
livrat clientului.
b. Cardul litri (formatul Litri) – determină tipul și cantitatea de combustibil, care este în
proprietatea titularului cardului condiționat (o sumă fixă de combustibil la un preț fix).
c. Cardul de numerar (formatul Numerar) – este un portofel electronic în care se înregistrează
plățile făcute de către client. Acest format de card permite clientului de a primi orice tip de
produse petroliere și conexe în dependență de suma debitată. Cardul se blochează automat
atunci când clientul a depășit fondurile achitate.
d. Cardul de reducere (formatul "Discount") - folosit pentru a plăti combustibilul, bunurile și
serviciile în numerar, iar clientul va primi un discount în dependență de volumul
achiziționat.
e. Bonus Cardul (formatul Bonus) - folosit atunci când pentru plată, clientul va achita suma, în
acest timp pe card se înregistrează un anumite bonus, care este determinat de cantitatea de
bani plătiți. Clientul poate transfera premiul bonus acumulat, care este echivalentul în
numerar și va permite clientului de a primi o reducere la serviciu mai mare.
Contractul clientului se asociază cu contul său. Cardurile sunt emise clientului și îi sunt
atribuite după încheierea contract.
Pentru fiecare client sistemul de verificare a consumului de combustibil permite:
1. Executarea contractelor;
2. Vizualizarea listei de stații Peco pentru distribuirea alimentării;
3. Obținerea informației de pe card conform contractelor încheiate;
4. Realizarea plăților;

Coala

43
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 5. Menținerea de subcontracte;
6. Primirea informației despre suma banilor cheltuiți;
7. Urmărirea consumului lunar.

Controlul parametrilor mijlocului de transport

Monitorizarea parametrilor de funcționare a mijlocului de transport are următoarele

sarcini:
 Depistarea momentelor de lucru al motorului mijlocului de transport la turații mici sau
ridicate, ce duce la micșorarea termenului de funcționare a motorului;
 Depistarea momentelor de lucru îndelungat a motorului mijlocului de transport cînd acesta
staționează, ceea ce este utilizare nerațională a mijlocului de transport;
 Analiza timpului de lucru al mijlocului de transport, depistarea staționării și utilizării lor
iraționale;
 Controlul temperaturii motorului. Permite de a dezvălui momente de supraîncălzire a
motorului sau exploatarea motorului neîncălzit, ceea ce duce la reparații costisitoare sau
micșorarea termenului de exploatare a motorului;
 Controlul regimului de viteză, depistarea momentelor de mișcare a mijlocului de transport
cu viteză depășită;
 Controlul temperaturii în caroserie. Permite de a preîntîmpina alterarea produselor
alimentare;
 Controlul presiunii și temperaturii aerului în pneuri. Mărește termenul de exploatare a
cauciucurilor;
 Controlul sarcinilor pe axe, nepermiterea măririi sarcinilor normate;
 Controlul închiderii ușilor cabinei, caroseriei;
 Controlul stării butonului de alarmă;
 Controlul funcționării echipamentului auxiliar. Permite de a determina timpul de lucru,
staționare și de a face analiza utilizării raționale a echipamentului auxiliar (după rotațiile
motorului echipamentelor);
 Controlul ridicării/coborîre a benei basculantei. Permite de a număra rutele efectuate și
volumul de mărfuri transportate;
 Controlul închiderii trampei cisternelor. Împiedică furtul combustibililor, amestecarea
lichidelor cu apă etc.
În figura 4.7. sunt indicate localizarea mijloacelor de monitorizare a parametrilor
mijlocului de transport al mărfurilor.

Coala

44
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura 2.8. Mijloace de monitorizare a parametrilor de funcționare a camioanelor

1 – Tracker GPS; 2 – Senzor de monitorizare a temperaturii în remorcă (frigorifice și

izoterme); 3 – Senzorul de închidere a ușilor remorcii; 4 – Senzorul sarcinii pe axe; 5 – Senzorul
controlului consumului de combustibil; 6 – Senzorul presiunii în pneurile camionului; 7 –
Senzorul închiderii ușii cabinei; 8 – Buton de alarmă; 9 – Adaptor CAN FMS.

2.5. Tehnica securității și sănătății în muncă a angajaților din întreprinderea proiectată

Protecția muncii este un sistem de măsuri și mijloace social-economice, organizatorice, tehnice,
profilactic-curative, care acționează în baza actelor legislative și normative și care asigură
securitatea angajatului, păstrarea sănătății și a capacității de muncă a acestuia în procesul de
muncă.
Scopul protecției muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii
angajaților cu crearea concomitentă a condițiilor confortabile de muncă la o productivitate
maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producție se asigură pe următoarele căi:
 instruirea în materie de protecția muncii a tuturor angajaților și a altor persoane la
toate nivelurile de educație și pregătire profesională;
 instructajul prealabil și periodic a tuturor angajaților;
 pregătirea specială a angajaților care deservesc mașini, mecanisme și utilaje față de
care sînt înaintate cerințe sporite de securitate;
 verificarea periodică a cunoștințelor personalului tehnic ingineresc a materiei în
protecția muncii (nu mai rar decît o dată în trei luni).
Ministerul Muncii și Protecției Sociale exercită coordonarea activității de protecție a muncii în
Republica Moldova.
Pentru realizarea lucrului metodic organizatoric de protecție a muncii la terminalul vamal este
responsabil directorul. Instructajul introductiv se petrece cu toți cei care sunt angajați permanent
sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, de asemenea cu
muncitorii, recomandați pentru îndeplinirea lucrărilor de la alte organizații, cu practicanții care-și
petrec practica, cu persoanele admise pe teritoriul terminalului sau în secțiile de producere pentru
îndeplinirea lucrărilor.
Oricare ar fi domeniul de activitate, fie întreprindere producătoare de produse, fie de prestare a
serviciilor, securitatea personalului în procesul de lucru trebuie să fie pe primul plan.
Condiții de muncă a personalului
Conform Codului Muncii al Republii Moldova, durata zilnică normală a timpului de muncă
constituie 8 ore, plus 1 oră pentru pauza de masă.
Pe parcursul anului, personalul are dreptul la concediu. Conform Codului Muncii Republicii
Moldova, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de
dreptul la concediu de odihnă anual. Durata concediului de odihnă anual, conform Codului
Muncii Republicii Moldova este de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare
nelucrătoare. Conform aceluiași cod, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă
salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Astfel, pînă cînd
întreprinderea își va stabili personalul permanent, pînă va expira perioada de probă a noilor
angajați, ea va activa cu o echipă tînără. Pentru personalul care va trece de cele 6 luni menționate
mai sus, pe perioada concediilor anuale, ei vor fi înlocuiți cu alte persoane sau cu cele care trec
perioada de probă.
Graficul de acordare a concediilor anuale va fi elaborat după cele 6 luni, conform dorințelor
personalului.
Măsuri de protecție a mediului ambiant

Coala

45
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Pe parcursul existenței, omul și-a creat un mediu propriu de viață, cel artificial, alcătuit din casele,
curțile și culturile de cereale, animale și clădiri publice. Azi, mediul nostru de viață este un
amestec de natură și ansamblu artificial, la țară fiind mai aproape de natură, iar la oraș, de mediul
artificial. Dar oricum ar fi mediul, el trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa
curată care înlesnește transportul la celulele corpului, al substanțelor care realizează metabolismul
nostru.
Numărul oamenilor crește mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în orașe,
iar orașele în metropole. Spațiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a acestor
acțiuni, natura se micșorează ca întindere și, o dată cu această industrializare, unele produse
folositoare produc și o seamă de reziduuri care sunt toxice și dăunătoare vieții omului, plantelor și
animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă particule de
fum, a fabricilor care elimină praf de ciment și gaze otrăvitoare care pot pătrunde în plămînii
oamenilor. Apele sunt și ele poluate din cauza substanțelor de mare toxicitate, care pătrund în
organismul viețuitoarelor acvatice. Solul poate împrăștia substanțe chimice care, sub acțiunea apei
de ploaie, se dizolvă și ajung în rîuri și oceane, apoi în corpul viețuitoarelor acvatice și, prin
consumul lor, în om. În aceasta constă poluarea mediului înconjurător constituind un atac direct la
adresa naturii.
Prin protecția mediului ambiant se subînțelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei și faunei.
Este important faptul, că protecția mediului ambiant prevede și protecția sănătății omului,
orientată spre asigurarea unei stări psihologice și fizice normale, favorabile pentru trai și muncă.
Transportul auto de asemenea este și el o sursă de poluare a mediului ambiant. Astăzi, pe pămînt
circulă peste un miliard de automobile care produc cantități enorme de fum ce conțin substanțe
toxice și care ne pun viața în pericol.
Întreprinderea poate contribui și la protecția mediului ambiant prin următoarele acțiuni:
 Colectarea și reciclarea tuturor produselor obținute în rezultatul lucrărilor tehnice auto
(schimbul uleiului de motor, de transmisie, a cauciucurilor uzate etc.);
 Evitarea scurgerilor de carburanți și a diverșilor uleiuri (de transmisie, de motor) în
procesul de exploatare a unității de transport;
 Plantarea și îngrijirea spațiilor verzi atît de pe teritoriul întreprinderii cît și spațiilor
adiacente întreprinderii.
Propunem în continuare un set de instrucțiuni care să fie inserate în regulamentul de ordine
interioară pentru conducătorii auto:
1. Să se prezinte la serviciu în condiții normale, în vestimentație corespunzătoare, fără
întîrzieri;
2. Să fie prezent obligatoriu la procesul de încărcare a mărfurilor pentru a nu admite
încărcarea mărfurilor deteriorate;
3. Să conducă atent, cu respectarea regulilor din circulația rutieră pentru a nu admite
crearea situațiilor de accidentare;
4. Să nu fumeze la volan, să nu consume băuturi alcoolice pe toată durata aflării la
serviciu;
5. Să respecte graficul elaborat în prealabil despre locurile de parcare;
6. Să nu încalce regimul de viteză în fiecare țară;
7. Să anunțe din timp despre imposibilitatea prezentării la serviciu sau despre starea de
sănătate nefavorabilă;
8. Să nu staționeze în locurile neplanificate după traseul rutei;
9. Să se asigure de fixarea corespunzătoare a mărfii în mijlocul de transport cu elemente
de fixare prescrise după caz.
Acestea sunt reguli generale de cum trebuie să se comporte conducătorii auto. Sunt reguli
aplicabile care vor da rezultate productive pentru întreprindere, și anume:
1. Eliminarea pierderilor de timp;
2. Economisirea maximă a resurselor financiare;

Coala

46
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 3. Crearea unui image de întreprindere de top prin asigurarea unor servicii calitative;
4. Asigurarea respectării normelor din legislația muncii.

2.6 Determinarea traseelor şi elaborarea graficelor de lucru

Traseul reprezintă porţiunea de drum stabilită pentru deplasarea autovehiculului la

executarea transportului de mărfuri de la punctul de încărcare pînă la punctul de descărcare.
Lungimea, amplasarea lui, trecerile de frontieră (vamale) pe teritoriul statelor pe teritoriul cărora
se va efectua transportul se determină cercetînd hărţile statelor nominalizate pentru deplasare,
“Atlasurilor reţelelor rutiere”, etc.
La stabilirea traseului optimal pentru deplasarea mijlocului de transport la executarea procesului
de transport, trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe:
1. Traseul de deplasare trebuie să se amplaseze pe teritoriul unui număr minim de ţări. Numărul
tecerilor frontierelor trebuie să fie minim (în transport internaţional);
2. Corespunderea tipului carosabilului, stării, lăţimii, razelor curbelor verticale şi orizontale,
unghiurilor longitudionale, vizibilităţii şi amenajării drumului, trecerilor căi ferate, cerinţelor
stabilite prin normele de construcţii;
3. Corespunderea sarcinii totale a autovehiculului şi sarcinilor pe osii, sarcinilor maximale
admisibile a elementelor infrastructurii reţelei rutiere situate pe traseu (drumuri, poduri,tuneluri
etc);
4. Existenţa pe traseu a staţiilor de alimentare, terenuri pentru repaos şi odihnă. Existenţa
parcărilor amenajate şi a locurilor special amenajate pentru rulaj, ieşire şi întrare pe traseu;
5. Existenţa trecerilor vamale pentru aceste categorii de autovehicule (în transport internaţional).
În anexe vom indica traseele pentru cursele examinate.

După aprecierea distanţei şi tuturor punctelor pe parcurs, este necesar de a determina care va fi
durata unei curse în conformitate cu condiţiile impuse de AETR pentru aceasta stabilim modul de
organizare a lucrului conducătorilor auto pe tot parcursul. El poate fi organizat cu un conducător
întărit pe vehicul sau cu doi.
AETR a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1976. El reglementează regimul de lucru al echipajelor
vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale şi este valabil în toate ţările
europene care l-au aprobat (Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Spania, Irlanda,
Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Slovacia, ţările
C.S.I. şi Iugoslavia).
Devizul de muncă prin acest acord este stabilit:
Săptămînă – perioada cuprinsă între 00.00 a zilei de luni şi ora 24.00 a zilei de duminică;
Pauză – orice perioadă neîntreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul poate să
dispună liber de timpul său.
Întreruperi:
 După 4,5 ore de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză de cel puţin
45 minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaos;
 Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate
în timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă.

Coala

47
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  În timpul acestor pauze şoferul nu poate efectua alte activităţi. Timpul de aşteptare şi
timpul care nu este afectat conducerii vehiculului, petrecuţi într-un vehicul în mers nu
se consideră ca alte activităţi;
 Întreruperile menţionate nu pot fi considerate ca repaosuri zilnice.
Timp de repaus:
 În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaos zilnic, de
cel puţin 11 ore consecutive, care poate fi redus la un minimum de 9 ore consecutive,
cel mult de trei ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaos corespunzător să fie
acordat prin compensare, înainte de sfîrşitul săptămînii următoare;
 Pauza zilnică poate fi luată într-un vehicul, atunci cînd acesta este echipat cu o cuşetă
şi este în staţionare.
Transportarea mărfurilor pe rutele stabilite va fi efectuată de un şofer pe mijlocul de
transport. Astfel, conform condiţiilor menţionate mai sus, se va alege următoarea schemă de
repartizare a timpului de lucru şi odihnă:
 şoferul conduce vehiculul 4,5 h consecutive;
 întreruperea zilnică pentru şofer constituie perioada de 45 min sau mai mult;
 după o perioadă totală de 9 h de aflare în mers, se va lua un repaos de cel puţin 11h
consecutive.
Evidenţa timpului de lucru se urmăreşte prin înregistrările diagramei-tahograf de către organele
competente ale ţărilor pe teritoriul cărora se efectuează transportarea.
În structura costurilor procesului de transport al mărfurilor, cheltuielile pentru combustibil au o
pondere mare şi uneori pot depăşi jumătate din cheltuielile totale de exploatare. De aceea, din
cauza tendinţei pe plan mondial de creştere a preţurilor la carburanţi, problema normării şi
evidenţei consumului de combustibil este destul de actuală.
Corectitudinea de determinare a normelor respective la efectuarea transportului de mărfuri
influenţează în mod direct asupra utilizării eficiente a materialului rulant. La efectuarea
transportului internaţional, această sarcină are unele particularităţi:
 consumul de combustibil la efectuarea cursei depăşeşte cu mult capacitatea
rezervorului automobilului;
 materialul rulant se află un timp îndelungat departe de întreprinderea de transport la
care este angajat, de aceea este necesară o sumă suplimentară de bani (de obicei în
valută) care se oferă conducătorului pentru procurarea combustibilului; preţul la
combustibil în diferite ţări variază considerabil;
 în unele ţări (de obicei în acele ţări în care nivelul preţului la combustibil este mai
ridicat) sunt stabilite limite de introducere a combustibilului la bordul
automobilului;
 în cazul creşterii normelor de consum, este necesar de a transfera conducătorului o
sumă suplimentară de bani, ceea ce implică atît cheltuieli băneşti pentru efectuarea
transferului, cît şi probabilitatea de „eşec” a cursei din cauza întîrzierii
automobilului la punctul de încărcare;

Coala

48
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.2.10. Cursa tur Calarași – Moscova

Coala

49
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.2.11. Cursa Moscova - Breansk (mersul în gol)

Coala

50
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.2.12. Cursa retur Breansk – Chișinău

Datele mai amănunţite referitor la regimul de muncă a conducătorilor auto se calculează şi se

întocmeşte un tabel. Pentru rutele analizate prezentăm tabelul 2.6.

Coala

51
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 [Link] de muncă a conducătorului auto pentru cursa
Chişinău -Călărași-Moscova-Breansk-Criuleni- Chişinău
Localitatea Tipul operaţiei Distanţa, km Timpul, h
Tur Călărași – Moscova
Chişinău Pregătire - 0.5
Chişinău – Călărași Deplasare la locul de încărcare 54 0.8
Călărași Încărcare/vămuire - 8
Călărași – Platonove Conducere 115 1.64
Platonove Timp la dispoziția șoferului - 2.36
Platonove Odihna zilnică - 11
Vama Platonove Trecerea frontierei - 6
Platonove – Biserica Albă Conducere 315 4.5
Biserica Albă Pauză - 0.75
Biserica Albă Timp la dispoziția șoferului - 1.75
Biserica Albă Odihna zilnică - 11
Biserica Albă – Horol Conducere 315 4.5
Horol Pauză - 0.75
Horol– Harikov Conducere 282 4.1
Harikov Odihna Zilnica - 11
Vama Goptovka Trecerea frontierei - 6
Vama Goptovka-Voronej Conducere 315 4.45
Voronej Timp la dispoziția șoferului - 2.55
Voronej Odihna zilnică - 11
Voronej– Tula Conducere 355 4.44
Tula Pauză - 0.75
Tula– Moscova Conducere 182 2.3
Pauză+Timp la dispoziția
Moscova - 5.51
șoferului
Moscova Odihna zilnică - 11
Moscova Devamare/descărcare - 8
Moscova Repaus săptămînal - 45
Parcursul în gol Moscova– Breansk
Moscova– Breansk Conducere 385 4.25
Breansk Pauză - 0.75
Breansk Încărcare/vamuire - 8
Breansk Odihna zilnică - 11
ReturBreansk– Chișinau
Breansk-Batchevvsk Conducere 180 2.5
Batchevvsk Trecerea Frontierei - 6
Batchevvsk-Kiev Conducere 330 4.45
Kiev Odihna zilnica - 11
Kiev – Pervomaisc Conducere 322 4.1

Coala

52
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Pervomaisc Pauză - 0.75
Pervomaisc-Platonove Conducere 154 2.2
Platonove Timp la dispoziția șoferului - 5.95
Platonove Odihna zilnică - 11
Vama Platonove Trecerea frontierei - 6
Vama Platonove -Criuleni Conducere 40 0.57
Criuleni Timp la dispozitia șoferului - 3.93
Criuleni Devamare/descarcare - 8
Criuleni– Chișinău Deplasare în garaj 41 0.7
Total 3413 264.2

Caracteristica încărcăturilor. Alegerea mijloacelor de transport

În cursa tur vom transporta nuci si fructe cumestibile. Aceste mărfuri vor fi ambalate
corespunzător și împachetate în cutii de plastic.

400

40
600 0

Figura.2.3. Cutie de plastic utilizată în cazul transportului nostru.

c unit c . g.
M =M + M =30+0 , 5=kg, unde:
unit
M – masa unității de marfă;
c .g .
M −¿ masa cutiei goale (0,5kg).

Coala

53
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.2.5. Amplasarea cutiilor pe euro-paleta standard

Pe paletă fixăm 20 cutii astfel: 2 rînduri; 4 coloane; 5 straturi. Cutiile se fixează compact pe paletă
cu ajutorul curelelor sau suporturilor elastice.
Masa paletei împreună cu curele sau alte mijloace de fixare o considerăm egală cu 30 de kg. Masa
totală a paletei o calculăm după formula:
M p=M gp + ( M c ∙ Nr c )=30+ ( 30 , 5 ∙20 )=640 kg=0 , 64 t , unde:
g
M p−¿ masa paletei goale;
c
Nr −¿numărul de cutii pe paletă.
Marfa se transportă în semiremorcă frigorifica cucapacitatea de incarcare. Conform
documentației de transport, avem 68 de cutii. În acest caz, avem următoarele calcule pentru masa
încărcăturii:
M î =M p ∙ n p =0 , 64 ∙ 30=19 , 2t .

Cursa retur se execută cu accesorii din masă plastică. Ele sunt ambalate în
cutii cubice de carton cu dimensiunile 400×400×400 cu greutatea maximă de 24
kg.

Vom amplasa cîte 18 cutii pe paletă, în 2 rînduri, 3 coloane, 3 straturi.

Figura.2.6. Amplasarea pe paletă a cutiilor

M p=M + ( M ∙ Nr )=30+ ( 24 ∙18 )=462 kg=0,462 t , unde:
g
p
c c

g
M p−¿ masa paletei goale;

Coala

54
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 c
Nr −¿numărul de cutii pe paletă.

M î =M p ∙ n p =0 , 462 ∙32=14 , 784t

În dependenţă de condiţiile de transportare şi păstrare ambele tipuri de marfă sunt generale

– ce nu necesită condiţii speciale de transportare, şi pot fi transportate în caroserii ladă.
În dependenţă de volumul specific al încărcăturii (utilizarea coeficientului capacităţii – γ st):
II clasă - γst = 0,71-0,99.

Alegerea autovehiculului care urmează să execute cursa tur/retur are importanţă în primul
rând la calcularea costurilor de deplasare sub diferite aspecte: preţul la carburanţi în diferite ţări,
limitele de greutate şi gabarit impuse la traversarea hotarelor dintre ţări, emisiile admisibile de
substanţe toxice, gradul şi modul de echipare al autovehiculului cu mecanisme şi dispozitive de
iluminare şi protecţie şi multe alte elemente care trebuie în consideraţie la această eteapă.
Ţinând cont de faptul că traversăm mai multe ţări trebuie de avut în vedere cerinţele de
masă şi gabarit maxim admisibile în ţările respective. Având în vedere că traseul „Chişinău -
Moscova - Chişinău”, se vor lua în consideraţie normele care sunt aplicate în fiecare din aceste
ţări.

[Link] și dimensiunile MTA

MTA Moldova CSI
Dimensiunile maxime ale mijlocului de transport
Lungimea maximă pentru autocamion, m 12 12
Mijloc de transport articulat, m 16,5 16,5
Autotren, m 18,75 18,75
Lăţimea maximă pentru toate mijloacele de 2,5 2,5
transport, m
Caroseriile izoterme, m 2,6 2,6
Înălţimea maximă, m 4,0 4,0
Masele maxim admisibile ale mijloacelor de transport, m
Autotractoare cu şa şi semiremorci, t 40 40
Sarcina pe axa motoare, t 11 11,5
Astfel din punct de vedere tehnico – exploataţional la efectuarea transportului respectiv va
fi utilizat autotractorul Mercedes-Benz Actros 1851 LS cu şa şi semiremorca WIELTON NS 34
FTM.

Coala

55
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Figura.2.7. Cap tractor Mercedes-Benz Actros1851
Tabelul.2.3. Caracteristica MTA
Mercedes-Benz OM501LA
Tipul motorului 12 litre turbo-intercooled, 4 valves per cylinder
V8 direct injection diesel to Euro 4
Cilindree 11.95 L
Putere maximă la rpm 456 CP/1800 rpm
Moment maxim la rpm 2200 Nm/1080 rpm
Masa proprie, kg 7125
Sarcina maxim admisibilă, kg: 17600
Axa frontală 7100
Axa motoare 10500
Consum de combustibil litri la 100 23
km
Roţi 295/80 R22,5 traction tread
Volumul rezervorului, l 2×450

[Link] KRONE SDP 27

[Link] Semiremorcii KRONE SDP 27
Lungimea exterioară, mm 13860
Lungimea interioară, mm 13620
Lăţimea exterioară, mm 2550
Lăţimea interioară, mm 2480
Înălţimea, mm 4000
Înălţimea platformei de încărcare, mm 1270

Coala

56
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Masa, kg 7150
Sarcina maxim admisibilă, kg 32800
Sarcina maxim admisibilă pe axe, kg 3×8000
Roţi 385/65 R 22,5

1.3 Etapele de încărcare – descărcare.

Electroîncărcătoarele universale utilitare cu furci sunt utilizate foarte eficient la
încărcare/descărcare în/din containere, vagoane şi mijloace de transport auto a mărfurilor, precum
şi la stivuirea diverselor încărcături ambalate. Pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor conform
cerinţelor impuse de tipul şi masa încărcăturii transportate am ales modelul CROWN SC 4220.
Este un electroîncărcător universal utilitar cu furci, cu sustem electric, de gabarit mic.
Electrostivuitorul dat se produce la uzina CROWN din Marea Britanie. Modelul SC 4220 are
capcitatea de încărcare de 1800 kg şi sprijin pe 3 puncte.

[Link] CROWN SC 4220

Tabelul.2.5. Caracteristica electrostivuitorului
Capacitatea de încărcare, kg 1600
Înălţimea standard de reidicare a furcilor, mm 3805
Dimensiunile furcilor, mm 38×100
Raza virajului, mm 1500
Viteza de deplasare, km/h 13,5
Puterea motorului de tracţiune, kW 2×4,8
Puterea motorului de ridicare, kW 7,9
Capacitatea bateriei de acumulatoare, V/A·h 48/500
Masa proprie, kg 2540

Coala

57
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Calcule:

Este important de ţinut cont la proiectarea rutelor în transportul internaţional de mai mulţi
factori şi metode care asigură:
 Economie de combustibil;
 Asigurarea siguranţei calităţii şi cantităţii încărcăturii transportate;
 Executarea cerinţelor tehnicii securităţii şi securităţii circulaţiei rutiere;
 Protecţia mediului înconjurător;
 Îndeplinirea cerinţelor Codului Muncii;
 Realizarea livrării la timp a cantităţii solicitate de marfă;
Măsurile tehnico-organizatorice de proiectare a rutor de transport internaţional include
următoarele etape:
 Alegerea tipului şi modelului de autovehicul în dependenţă de categoria şi
cantitatea de marfă, precum şi în dependenţă de condiţiile rutiere, de relief şi
climaterice.
 Realizarea rutei de transportare a încărcăturii şi elaborarea schemei ei cu indicarea
sectoarelor periculoase;
 Realizarea graficului de mişcare în dependenţă de regimul optim de viteză de
mişcare a autovehiculului, ţinând cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferilor
stabilite de regulamentele internaţionale acreditate de legislaţia Republicii
Moldova.
La realizarea transportării încărcăturilor pe rute internaţionale timpul cursei T c se
determină conform următoarei formule:
T c =t î nc + t mi ş c +t desc +t gol +t fr +t d

Unde:
tînc – timpul de încărcare;
tmişc – timpul de mişcare la locul de descărcare;
tdesc – timpul de descărcare;
tgol – timpul de deplasare la locul încărcării succesive;
tfr – timpul de trecere a frontierei;
td – timpul devamării.
Timpul de încărcare/descărcare se calculează în funcţie de natura şi clasa mărfurilor, tipul
mecanismelor de încărcare/descărcare. Calculul timpului de Î-D se efectuează concomitent cu cel
al devamării şi se ia arbitrar conform standardelor 24h.
Timpul de mişcare tmişc se determină în dependenţă de viteza tehnică a autovehiculului Vt ,
km/h şi lungimea rutei cu încărcătură lînc , km:
l î nc
t mi ş c =
Vt

Coala

58
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Timpul de trecere al frontierei conform recomandărilor se ia 0,3 diurne sau 3 ore pentru
fiecare vamă.
Timpul de mişcare a la locul încărcării succesive se determină la fel în dependenţă de
viteza tehnică a autovehiculului Vt , km/h şi lungimea rutei cu mers în gol lgol , km:
l gol
t mi ş c =
Vt
O altă particularitate a calculării tipului necesar pentru executarea unei rute internaţionale
este necesitatea evidenţierii timpului de deplasare nu doar în ore dar şi în diurne. În acelaşi timp
trebuie de ţinut cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferului impuse de condiţiile convenţiei
AETR.
AETR a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1976. El reglamentează regimul de lucru al
echipajelor care efectuează rute internaţionale şi este valabil în majoritatea ţărilor europene.
Pentru a înlesni înţelegerea termenilor utilizaţi în convenţie sse introduc următoarele noţiuni:
Săptămână – peioada cuprinsă între 0000 a zilei de luni şi ora 2400 a zilei de duminică.
Repaus – orice perioadă neîntreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul poate
să dispună liber de timpul său.
Întreruperi:
1. Durata totală de conducere a vehiculului cuprinsă între două repausuri zilnice sau între
un repaus zilnic şi un repaus săptămînal, numită în continuare perioada de conducere zilnică nu
trebuie să depăşească 9 ore. Poate să fie prelungită pînă la 10 ore, de două ori pe săptămînă.
2. După patru ore şi jumătate de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză
de cel puţin 45 de minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaus.
3. Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate în
timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă, astfel încît să se respecte
dispoziţiile paragrafului 2.
Timp de repaus:
În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel
puţin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de 3
ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin compensare,
înainte de sfîrşitul săptămînii următoare.
În zilele în care perioada de repaus nu este redusă conform primului alineat, repausul poate
fi luat în două sau trei perioade separate în timpul perioadei de 24 de ore, una dintre aceste
perioade trebuind să fie de cel puţin 8 ore consecutive. În acest caz durata minimă de repaus
ajunge pînă la 12 ore.
Ţinând cont de faptul că în procesul de executare a transportării lucrează un singur şofer
cu timpul de lucru de 9 h. La executarea transportării mărfurilor pe rute internaţionale, valorile
vitezei tehnice sunt destul de mari şi sunt cuprinse între 50 – 80 km/h. Admitem că pe teritoriul
ţărilor traversate viteza tehnică medie a autovehiculului Vt=75 km/h.
[Link] timpului rutei o efctuăm pentru fiecare cursă aparte:
1879
t mi ş c tur= =25 , 05 h
75
385
t mi ş c gol = =5 ,14 h
75

Coala

59
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 1067
t mișc retur= =14 ,2 h
75

Astfel timpul total al cursei în ore şi zile va fi:

T c =t gol +t î −d +t mi ş c +t fr + t s
Unde: ts – timpul de staţionare.
T c =264.2 h
264.2
T c(zile)= ≈ 11 zile
24
Graficul de mişcare a automobilului pe traseu, construit în coordonatele timp-parcurs ne
permite să determinăm unde se află automobilul în orice moment de timp.

2. Coeficientul static de utilizare a capacităţii de încărcare - γst:

r
q
γ st = n ; (2)
q
unde:
qreal – cantitatea reală a încărcăturilor transportate, t;
qnom – cantitatea nominală posibilă pentru transportare, t.
Acest coeficient se calculează în dependenţă de clasa mărfii, ambalajul mărfii, mijloacele tehnice
de mărire a locurilor şi amplasarea încărcăturilor în caroserie.

19 , 2 14 ,78 19 , 2+14 , 78
γ st = =0 , 82 - tur; γ st = =0 ,63 - retur; γ st = =0 , 72;
23 , 5 23 ,5 47

3. Coeficientul dinamic de utilizare a autovehiculului:

γ d=
∑ Qr ∙li =γ ∙ li (3)
∑ Q n ∙ ltot s ltot
1879 1026 1879+1026
γ d tur =0 ,82 ∙ =0 ,8 ; γ d retur =0 , 63 ∙ =0 ,6 ; γ d =0 , 72∙ =0 , 70;
1933 1076 1933+ 1076
4. Volumul prestaţiilor (traficul) – P:
n
Pcursa =∑ Q ∙l i ; (4)
i=1
unde:
i – indicele numărului cursei;
n – numărul de curse;
l – parcursul încărcat la efectuarea cursei i, km;
Qi– cantitatea de încărcătură la efectuarea cursei i, t.

Pcursa =19 , 2∙ 1933=37113 , 6 – tur; Pcursa =14 , 78 ∙1067=15770 , 26– retur;

Pcursa =37113 , 6+15770 ,26=52883 , 86 – cursa totală;

5. Parcursul total – Ltot:

'
Ltot =L0 + Linc + Lgol + L0, km (5)
unde:
L0 – parcursul de la întreprindere până la primul punct de încărcare, km;

Coala

60
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Lînc– parcursul total cu încărcătură, km;
Lgol – parcursul total gol, km;
L0' – parcursul de la ultimul punct de descărcare până la întreprindere, km.

Ltot =54 +1879+385+1026+ 41=3413 km

6. Coeficientul de utilizare a parcursului – β:

Lî nc 2933
β= = =0 , 86, (6)
Ltot 3413
7. Parcursul mediu cu încărcătura – Lm înc:
Linc
Lminc= (7)
n

2933
Lm inc= =1466 , 5 km ;
2

8. Distanţa medie de transportare – Lmed:

P
Lmed = (8)
∑ Qi
52883 , 86
Lmed = =1556 ,32 km ;
33 ,98
9. Viteza tehnică – vt:
Ltot
vt= , km/h
tm (9)
unde:
tm – timpul de aflare în mers, h;

3413
v t= =75 km/h ;
45 , 5

10. Viteza exploataţională – vexp:

Ltot
v exp= , km/h
T serv , (10)
unde:
Tserv – timpul de aflare a autovehiculului în serviciu, include timpul din momentul ieşirii de la
întreprindere pînă la revenire la ÎTA( incluzînd durata de timp la punctele de încărcare-
descărcare), h;

Timpul staţionării autovehiculului pentru repaus şi odihnă a echipajului la bord nu se include.

3413
v exp= =39 , 92km/h ;
85 ,5
11. Numărul de curse pe parcursul unui an:
Zl
n c= , curse (11)
Tc
Z
unde: l - zile lucrătoare în an;

Coala

61
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 335
n c= =30 curse ;
11

12. Coeficientul de utilizare a timpului de lucru a autovehiculului:

tm
δ 0= (12)
T serv

45 , 5
δ 0= =0 , 53 ;
85 , 5

13. Productivitatea anuală a unui autovehicul, t:

W Q =q n ∙ γ st (13)

W Q =33 , 98 ∙0 ,72=26 ,5 t ;
AnualW Q =26 , 5 ∙30=802 , 27 t ;
14. Productivitatea anuală a unui autovehicul. tkm:
W P=qn ∙ γ d ∙ l medinc, tkm(14)

W P=33 , 98 ∙ 0 ,70 ∙ 1466 , 5=34882 , 17 t·km ;

Anual W P=34882 , 17 ∙30=1046465 , 07 t·km ;
15. Distanţa total anuală de transportare – Ltot an:

Ltotan=Ltot ∙ n c , km (15)

Ltot an=3413 ∙30=102390 km;

Tipul mijlocului de transport şi numărul lor pentru executarea transportului de mărfuri se

determină în baza indicilor calculaţi tehnici şi exploataţionali în dependenţă de următorii factori:
- specificul mărfii (forma, greutatea, dimensiuni, etc.)
- energia potenţială şi ţesătură;
- viteza de distribuire;
- cerinţele clientului în transport.
Calculul indicilor tehnici şi exploataţionali simplifică problema aflării numărului necesar de
mijloace de transport, caracteristicile tehnice ale acestora, şi desigur prin aceasta, structura
complexă a parcului rulant. Astfel mijloacele de transport implicate trebuie să aibă o capacitate de
încărcare de 18t; pentru prima cursă sunt necesare izoterme, iar pentru a doua – prelate cu
volumul de încărcare de 86m3.

Tabelul 2.7:

COMPARTIMENTUL III: EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE ȘI A

TERMENULUI DE RĂSCUMPĂRARE A INVESTIȚIILOR ÎN

Coala

62
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR
DE TRANSPORT MULTIMODALE

[Link] cheltuielilor sumare pentru rutele proiectate

Consumurile şi cheltuielile necesare pentru prestarea serviciilor de transportare a
mărfurilor se determină, reieșind din caracteristicile tehnico-economice şi starea tehnică a
unităților de transport, prevederile legislației, actelor normative, normelor şi normativelor în
vigoare, prețurilor şi tarifelor existente pe piețele internă şi externă.
Cheltuielile totale pe ruta de transport de mărfuri se determină conform următoarei relaţii:
C tot =C dir +C indir , lei (3.1),
Unde:
C dir- cheltuieli directe; C indir- cheltuieli indirecte;
Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit
incluse în preţul ei de cost. Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie, se numesc
cheltuieli indirecte (cheltuieli ale secției, administrative de comandă etc.).
Cheltuielile indirecte - sunt distribuite pentru diferite tipuri de producţie, de exemplu,
proporțional salarizării directe, calculate pentru fiecare tip de producţie etc.
Preţul de cost al producției firmei include toate cheltuielile de producţie şi realizare a
rezultatelor activităţii economice. Aceasta înseamnă că în afară de cheltuielile de producţie, preţul
de cost include de asemenea cheltuielile care nu sunt legate de producţie ce țin de transportul şi
realizarea producției.
Cheltuielile variabile - includ cheltuielile care se modifică odată cu schimbarea
volumului de producţie. Cheltuielile respective includ cheltuielile pentru materie primă, consum,
diferite materiale, carburanți, energie, salarizarea lucrătorilor de bază.
Cheltuielile fixe- (cheltuielile pe perioadă, cheltuielile de regie), includ cheltuielile ce nu
depind de modificarea volumului de producţie în anumite limite. Cheltuielile respective includ
cheltuielile administrative, plata pentru arenda încăperilor etc.
Cheltuielile directe includ:
 consumurile privind retribuirea muncii conducătorilor auto;
 consumurile de materiale: combustibil, uleiuri şi lubrifianţi, anvelope, revizii tehnice şi
revizii curente;
 alte materiale: autorizații, taxe rutiere şi vamale, carnet TIR, certificate şi diverse
impozite.

Coala

63
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Cheltuielile indirecte includ uzura mijloacelor fixe, salarizarea personalului administrativ,
cheltuieli generale şi administrative, impozite.
 Calculul cheltuielilor privind retribuirea muncii :

 Salariul lunar conducătorului auto

Slca=10000 lei

 Salariul de funcţie anual, unde:

S fca=S lca ∙ 12=120000≤i

 Spor la salariu de funcţie pentru clasa şoferului cu 25%

S sf =0 , 25 ∙ S fca=30000 lei

 Fie retribuire complementară pentru sporirea volumului lucrărilor executate

Src =Lan ∙ T src =10000lei

 Retribuirea muncii conducătorilor auto, inclusiv:

Sca =S fca + S sf + S rc=120000+30000+ 10000=160000 lei

 Contribuții de asigurări sociale de stat şi de asistenţă medicală obligatorii, inclusiv:

I ca=FS+ AM

 Fondul social:

FS=0 ,23 ∙ S ca =36800 lei

 Asigurări medicale:

AM =0,045 ∙ S ca=7200 lei

 Consumurile privind retribuirea muncii, inclusiv:

C rmca=S ca + I ca =160000+36800+7200=204000 lei

 Calculul cheltuielilor pentru combustibil la efectuarea rutelor

 Consumul total de combustibil, litri.

Coala

64
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 ech
N km ∙ Ltot N tkm ∙ P
Qnc = +
100 100

ech sem sem

N km =N km + N t ∙q nom

unde:
ech
N km – norma de consum cu echipament , l/100 km;
N km – norma de baza de consum cu echipament (MB ACTROS 20 l/100 km), l/100 km;
Ltot – parcursul total, km;
sem
N t – norma de consum stabilită pentru fiecare tonă a masei proprii a semiremorcii (în
exemplu -0,7 litru/t ), litri/t;
sem
q nom– greutatea semiremorcii Semiremorca KRONE SDP 27 (7150kg ), t;
N tkm – norma de consum stabilită la 100 tkm prestaţii (0.5 – 1.3), litri/100 tkm;
P – volumul prestaţiilor, tkm.

1.
ec h
N km =20+0 , 7 ∙7 , 2=25 ,04 l /100 km Qn=0 ,01∗( N san∗Lruta + N tkm∗Pruta )∗( 1+0 , 01∗D )=0 , 01∗( 25 , 3∗34
sau aproximativ 38,64 l/100km – consum real al camioanelor cu încărcătură, având în
vedere că camionul va transporta circa 16,17 de tone de marfă;

 Consum necesar de combustibil trebuie să fie calculat pentru fiecare secţiuni de

drum.

Tabelul.3.1. Analiza a timpului, distanței pe direcții

Caracteristici MD UK RU RU

TUR
GOL

Timp,h 2,44 17,55 11,19 4,25

Coala

65
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Distanta, km 169 912 852 385
Prestatia, t*km 3244,8 17510,4 16358,4 -

Caracteristici MD UK RU

RETUR

Timp,h 1,27 10,75 2,5

Distanta, km 81 806 180
Prestatia, t*km 1197,2 11912,7 2660,4

 Pentru secțiunea de drum Moldova TUR avem o distanță de 169 km din care 54
km sunt fara incarcatura. Respectiv consumul de combustibil va fi:
MD 25 ,04 ∙169 0 ,7 ∙ 10 , 39∙ 115
Q TUR = + =42 ,32+ 8 ,36=50 , 68 l
100 100

 Pentru secțiunea de drum Ucraina TUR avem o distanță de 810 km. Respectiv
consumul de combustibil va fi:
UK 25 ,04 ∙912 0 ,7 ∙ 10 , 39∙ 912
QTUR = + =228 , 36+66 ,33=294 , 7 l
100 100

 Pentru secțiunea de drum Rusia TUR avem o distanță de 386 km. Respectiv
consumul de combustibil va fi:
RU 25 ,04 ∙852 0 ,7 ∙ 10 , 39∙ 852
Q TUR = + =213 , 34+62=275 , 3l
100 100

 Pentru secțiunea de drum unde s-a efectuat parcursul în gol in Rusia, avem
distanța de 66 km consum de combustibil va fi:

RU 25 , 04 ∙ 385
Q GOL = =96 , 4 l
100

Coala

66
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  Pentru secțiunea de drum Rusia RETUR din Breansk 180 km respectiv
consumul de combustibil va fi:
RU 25 , 04 ∙180 0 ,7 ∙ 5,966 ∙ 180
Q RETUR= + =45 , 07+7 ,52=52, 6 l
100 100

 Pentru secțiunea de drum Ucraina RETUR, 806 km respectiv consumul de

combustibil va fi:
UK 25 , 04 ∙806 0 , 7 ∙5,966 ∙ 806
Q RETUR= + =201 , 82+33 , 66=235 , 48 l
100 100

 Pentru secțiunea de drum Moldova RETUR, 81 km consumul de combustibil va

fi:
MD 25 , 04 ∙81 0 ,7 ∙ 5,966 ∙ 81
Q RETUR= + =20 ,28+ 3 ,38=23 , 66 l
100 100

Adaos la consumul de combustibil pe timp de iarna vom lua 10% pentru 4 luni.
 Consumul total de combustibil va fi:
total
Qcursa =50 , 68+294 , 7+275 ,3+ 96 , 4+52 , 6+235 , 48+23 , 66=¿
1028 , 82l
Pentru proiectarea reuşită a locurilor unde mijlocul de transport ar trebui să se alimenteze cu
motorină se iau în consideraţie preţurile la combustibil pentru ţările pe care le va traversa şi
legislaţia vamală, privind cantitatea limitată de combustibil în rezervorul autotrenului care este
scutită de taxele vamale la trecerea frontierei ţării respective.
În continuare vom realiza graficul de alimentare pe parcursul efectuării rutei:

Notă: În calcule luăm în consideraţie următorul curs valutar:

27.11.2018 1 RUB=0,257MDL; 1UAH=0,6162MDL.

[Link] alimentării cu combustibil (Rezervor de 900 Litri)

Ţara Direcția Distanţa, La Alimentat La ieşire Norma de

km intrare consum, l
Moldova TUR 169 50 199,32 200 50,68
*Ucraina TUR 912 200 200 105,4 294,6
*Rusia TUR 852 105,4 300 130,1 275,3
Rusia GOL 385 130,1 200 233,7 96,4

Coala

67
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Rusia RETUR 180 233,7 0 181,1 52,6
*Ucraina RETUR 806 181,1 254 200 235,48
Moldova RETUR 81 200 0 176,66 23,66
*În statele menționate volumul permis neimpozitat de combustibil în rezervor constituie 200
l.

Ca criteriu de bază pentru locul de procurare a combustibilului va fi preţul acestuia

şi restricţiile de import a carburanţilor impuse de unele ţări.

[Link]ţurile la combustibil

Tara Preţul, Preţul, lei Cantitatea, l Costul total, lei

valuta
Moldova 0.84€ 16,67 199,32 3322,66
Ucraina 0,79€ 15,67 454 7114,18
Rusia 0,64€ 12,66 500 6330
Total: 1153,32 16765,84

 Avind in vedere ca pe timp de iarna vom avea un surplus de consum de

combustibil (10%) pentru 4 luni suma necesară pe parcursul anului va fi egală cu:
C an (
comb=C comb ∙ n c=16765 ,84 ∙30+ 16765 , 84∗0 , 1∙ )
30
4
=515549 , 6 lei

 Calculul cheltuielilor pentru ulei

Din lipsa de informaţie din partea producătorilor de tehnică semnificaţiile cantitative ale
normelor de consum de materiale lubrifiante pentru MTA contemporane nu sînt specificate.
Normele de consum de materiale lubrifiante în transportul auto sînt destinate pentru evidenţa
operativă, calcularea normelor specifice de consum de uleiuri şi lubrifianţi în cazul justificării
necesităţii de ele la întreprinderile care exploatează tehnica de transport auto.
Normele de consum pentru exploatare a materialelor lubrifiante (luînd în vedere înlocuirea şi
alimentarea curentă) sînt stabilite reieşind din calculul pentru 100 litri din consumul total de
combustibil stabilit după normele pentru acest automobil. Norma consumului de lubrifîanţi - în
kilograme la 100 litri de combustibil.
Astfel cunoscînd necesarul de combustibil pentru un rulaj putem calcula necesarul de ulei.
Este necesar de menţionat că de calitatea uleiului de motor va depinde şi durata de
exploatare a unităţilor de transport.

Coala

68
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 [Link] consumuri de uleiuri

Norma consum de ulei motor 2,5l / 100 l motorină

Preţul ulei motor 80lei/litru
Norma consum ulei de transmisie şi hydraulic 0,4 l /100l de
combustibil
Preţul ulei de transmisie 45lei/litru
Norma consum uleiuri speciale şi lichiduri 0,1 / 100l de
combustibil
Preţul ulei special 40lei/litru
Norma consum de unsoare consistentă 0,3 l /100 l de
combustibil
Preţul unsoare consistentă 35lei/l

 Necesitatea în ulei de motor, l

rut
H com ∙ N ul 1153, 32 ∙2 , 5
U um= = =28 , 83l
100 100

rut
unde: H com- consumul de combustibil pentru o rută;

- norma consumului de uleiuri în litri pentru 100 litri din consumul de

combustibil.
 Cheltuieli pentru ulei de motor, lei:
an
C um=U um ∙ Pum ∙ n c =28 , 83∙ 80 ∙ 30=69199 , 2 lei

unde: Pm Pum - preţul unui litru de ulei de motor.

 Necesitatea în ulei de transmisie, l

rut
H com ∙ N utr 1153, 32∙ 0 , 4
U utr = = =4 ,61 l
100 100

Coala

69
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 unde: - normativul de consum a uleiului pentru transmisie la 100 1 de
combustibil.

 Cheltuieli pentru ulei de transmisie, lei:

an
C utr =U utr ∙ Putr ∙ nc =4 , 61∙ 45∙ 30=6227 , 93 lei

unde: Ptr - preţul unui litru de ulei de transmisie.

sp
H 100 ∙ T tot 0 , 1∙ 1997
 Necesitatea în unsori speciale, lU sp = = =2 l
100 100
rut
H com ∙ N usp 1153 ,32 ∙ 0 ,1
U usp = = =1 , 15 l
100 100

unde: H sp
100 - normativul de consum a unsori speciale la 1001 de combustibil.

 Cheltuieli pentru unsori speciale, lei:

an
C usp=U usp ∙ Pusp ∙n c =1 ,15 ∙ 40 ∙30=11384 lei

unde: Psp - preţul unui litru de unsori speciale.

 Necesitatea în unsori consistente, l

rut
H com ∙ N uplast 1153 , 32∙ 0 , 3
U uplast = = =3 ,5 l
100 100

unde: H cs N
100 uplast - normativul de consum a lubrifianţi plastici la 100 1 de combustibil.

 Cheltuieli pentru unsori consistente, lei:

an
C uplast =U uplast ∙ P uplast ∙ nc =3 ,5 ∙ 35∙ 30=3633lei

unde: Pcs - preţul unui kilogram de unsoare consistentă.

Coala

70
Mod Coala Nr. document Semnat Data
  Cheltuieli pentru piese de schimb, lei

an
H ps ∙ Ltot
an 165∙ 102390
C = cps ∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =16894 ,35 lei ;
1000 1000

unde: H ps - normativul de consum a pieselor de schimb la 1000 km parcurşi;

k 1- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de

exploatare;

k 2- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului

rulant;

k 3- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice

naturale.

 Cheltuieli pentru materiale de reparaţie, lei

an
H ms ∙ Ltot
an 125 ∙102390
C = mr ∙ k 1 ∙k 2 ∙ k 3= =12798 ,75 lei ;
1000 1000

unde: H ms - normativul de consum a materialelor de reparaţie la 1000 km parcurşi;

k 1- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de

exploatare;

k 2- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului

rulant;

k 3- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice

naturale.

 Necesitatea în pneuri

an
an n ∙ Ltot 6 ∙ 102390
U =
pn n
∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =7 anvelope (CT )
L pn
90000

Coala

71
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 an
an n ∙ Ltot 6 ∙ 102390
U =
pn n
∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =6 anvelope( SR)
L pn
100000

unde: Lnpn – parcursul normativ al pneului.

n - numărul de pneuri, montate pe automobil.

k 1- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de

exploatare

k 2- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia

materialului rulant

k 3- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice

natural

 Cheltuieli pentru procurarea pneurilor, lei:

C pn=U pn ∙ P pn=7 ∙ 6500=45500lei

C pn=U pn ∙ P pn=6 ∙ 7000=42000lei

unde: P pn - preţul de procurare a unui pneu.

Astfel putem arata cheltuielile totale pentru aprovizionare conform Tabelului 3.5:

Tabelul.3.5. Cheltuieli materiale

Nr. Indicatorul Cheltuieli, lei

1 Combustibil 16765 , 84
2 Ulei de motor 69199,2
3 Ulei de transmisie 6227 , 93
4 Unsori speciale 11384
5 Unsori consistente 3633
6 Piese de schimb 16894,35
7 Materiale de reparatie 12798,75
8 Pneuri 87500

Coala

72
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Total: 224403,07

O altă categorie de cheltuieli sunt şi cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare

• cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport;
• cheltuieli pentru taxe rutiere, taxe vamale şi diurnă.
în cheltuielile pentru procurarea documentelor de transport intră:
• cheltuieli pentru procurarea documentelor vamale, carnet TIR;
• cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip CMR;
• cheltuieli pentru procurarea autorizaţiilor;
• cheltuieli pentru procurarea poliţelor de asigurare şi viză. 1. Cheltuieli pentru procurarea
documentelor de transport.
Astfel deoarece în cadrul rutei sunt două curse vom avea nevoie de două carnete TIR
pentru îndeplinirea unei rute.
 Costul unui carnet pentru membri AITA este de circa 30€. Pentru efectuarea rulajului
examinat pentru un an de zile vor fi necesare următoarele sume:
an
C TIR =PTIR ∙ 2∙ nc =30 ∙ 2 ∙30=1800 € =35640 lei.
 Cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip CMR constituie:
an un
C CMR=P CMR ∙2 ∙ nc =7 ∙ 2∙ 30=420 lei.

 Cheltuielile pentru autorizaţii le

calculăm în modul următor:
Tabelul.3.6..Preţ autorizaţii
Ţara Preţ
Ucraina(tranzit) 35€
Rusia(tranzit) 0€

an
C aut =Paut ∙ nc =35 ∙30=1050 € =20790 lei.

Cheltuielile de asigurare sunt determinate de valoarea poliţelor de asigurare a

transportului, iar acesta depinde de perioada de asigurare.
Prin asigurarea "Carte Verde" sunt protejate interesele terţelor persoane pentru pagubele
produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor lor în urma accidentelor rutiere, care au avut loc în afara
hotarelor Republicii Moldova (pe teritoriul ţărilor membre ale sistemului "Carte Verde").
Poliţa de asigurare Cartea Verde (la 04.04.2016) constituie 234$ pentru cap tractor şi 20$
pentru semiremorca, sau 5000 lei pe an.

Coala

73
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto este aprobată prin Legea Republicii
Moldova "Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule" din 22/12/2006 nr. 414 publicată la 09/03/2007 în Monitorul Oficial nr.032.
Asigurarea prevede recuperarea pagubelor produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor
persoane în urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea
acesteia pe un an de zile este de 1130 de lei şi se perfectează de obicei în pachet cu prima, Cartea
Verde. Deoarece se completează una pe alta.
Cheltuieli pentru taxele rutiere, constituie 6650 lei pentru camion şi pentru semiremorca.
Taxele vamale se percep la intrare în fiecare ţară şi depind de o serie de factori aşa ca capacitatea
de încărcare, dimensiunile mijloacelor de transport, durata aflării mijlocului de transport pe
teritoriul ţării respective, aproximativ 100$.

an
C rutiere=Prutiere ∙ nc =6650 ∙30=199500 lei ;

an
C vamale=P vamale ∙ nc =1661 ∙ 30=49830lei .

Pe lîngă salariul de bază conducătorul auto mai beneficiază şi de diurne care vor fi
calculate în modul următor:
pentru mai putin de 8h – tariful diurnei este egal cu 20% din tariful diurnei unei zi;
pentru mai putin de 24h – tariful diurnei este egal cu 40% din tariful diurnei unei zi;
pentru 24h – tariful diurnei zilnice
 Calculul diurnei Moldova TUR avem 24h + 6h :
diurna 100 20
C MD TUR =T d ∙ nz +T d =100+100 ∙ 0 , 2=120 lei .
 Calculul diurnei Ucraina TUR avem 72h+6h :
diurna 100 20
C UK TUR =T d ∙ n z +T d =631· 3+631 · 0 ,2=2019 ,2 lei .
 Calculul diurnei in Rusia TUR avem 48h :
diurna 100
C RU TUR =T d ∗n z =780· 2=1560 lei .
.
 Calculul diurnei in Rusia GOL-RETUR avem 24h:
diurna 100
C RU RETUR =T d =780 lei .
 Calculul diurnei Rusia RETUR avem <24h :
diurna 100 40
C RU RETUR =T d ∙ T d =780 · 0 , 4=312lei
 Calculul diurnei Ucraina RETUR avem 24+<8h:
diurna 100 20
C UK RETUR =T d +T d =631+ 631· 0 , 2=757 , 2 lei .
 Calculul diurnei Moldova RETUR avem <24h:
diurna 40
C MD RETUR=T d =100 · 0 , 4=400 lei

unde:T 100
d – tariful unei diurne de 24h;
40
T d – tariful diurnei care are mai putin de 24h;
20
T d – tariful diurnei care are mai putin de 8h;

Coala

74
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 n z – numarul de zile in tara care se afla.
 Cheltuielile pe un an de zile pentru diurne:
Tabelul.3.6.. Cheltuieli pentru diurne
Ţara Direcția Tariful Timp, ore Cheltuieli
totale, in lei
Moldova TUR 100 lei 30 120
Ucraina TUR 38 $ 78 2019,2
Rusia TUR 47$ 48 1560
Rusia GOL-R 38 $ 24 780
Rusia RETUR 47$ 6 312
Ucraina RETUR 47 $ 30 757,2
Moldova RETUR 100 lei 20 40
Total 5588,4

an rulaj
C diurne=C diurne + nc =5588 , 4 ∙ 30=167652 lei .

 Astfel cheltuielile totale pentru perfectarea documentelor vor fi egale:

Tabelul.3.7. Cheltuieli pentru perfectarea documentelor

Nr. Documente Cheltuieli, lei
1 TIR 35640
2 Autorizatii 20790
3 CMR 420
4 Taxe vamale 49830
5 Taxe rutiere 199500
6 RCA 1130
7 Carte Verde 5000
8 Cheltuieli diurne 167652
Total: 479962

O altă categorie a cheltuielilor sunt şi cheltuielile administrative. Aici se includ

următoarele categorii de cheltuieli:
-amortizarea;
-salariile administraţiei;
-impozite;
-cheltuieli curente.
 Defalcările de amortizare pentru materialul rulant în componenţa cheltuielilor
administrative, lei, poate fi calculată la evidenţa parcursului:
Pmr ∙ Ltot ∙ H mr 850000 ∙ 66567 , 6 ∙0,0018
C amr = = =1019lei
1000 ∙ 100 1000 ∙100
an (FF−VL)∙ N a
C amr = ;
100

Coala

75
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 ( 80000−20000 ) ∙19 , 16 ∙22 , 39
C an
amrCT = =257395 lei ;
100

( 16000−4000 ) ∙ 16 , 61∙ 19 ,71

C an
amrSR = =39286 lei ;
100

unde: FF - Valoarea fondurilor fixe in momentul punerii in actiune, adica reprezinta suma
cheltuielilor efectuate in legatura cu cumpararea, transportarea si instalarea lor pentru
punerea in functiune, lei CT-80000euro+taxe SR-16000$+taxe;
H mr - este valoarea de iesire a fondurilor fixe;
N a - norma de uzura

Conform legislaţiei în vigoare angajatorul este obligat să achite impozite din salariul
fiecărui angajat în valoare de – 23%(fondul social) şi 4,5 % (asigurarea medicală).
Presupunem, că salariul conducătorului auto va fi egal cu 6000 lei. Atunci cheltuieli anuale
pentru salarizarea unui conducător auto vor fi:
C rmca=S ca + I ca =160000+36800+7200=204000 lei .

 Cheltuielile totale administrative vor fi:

[Link] aministrative
Nr. Operatii Cheltuieli, lei
1 Amortizare cap tractor 257395
2 Amortizare semiremorca 39286
3 Salarizare sofer 204000
Total: 500681

Astfel cheltuielile totale din activitatea economică a întreprinderii vor egale cu suma
următoare:
an an an an
C tot =C adm +C mat +C doc=¿ 500681+224403 , 07
+ 479962=1205046 , 07 lei
Tarife orientative oferite de către site-ul [Link] sunt de 1500 euro pentru marfuri
perisabile pentru cursa tur [Link]şinău-or Moscova(Rusia)si 2000 euro
V t =nc ∙ N tarif =3500 ∙30 ∙ 19 ,16=2011800≤i

an
Pb=V t−C tot =2011800−1205046 , 07=806753 , 93 lei
Profitul net reprezintă scopul final al tuturor agenţilor economici şi este diferenţa profitul
brut Pb şi impozit pe venit Iv (pentru anul 2016 Iv=12%=96810,5 lei din venitul impozabil pentru
persoane juridice ):
Pn=P b−I v =709943.46 lei

Coala

76
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 În continuare vom calcula sinecostul unui kilometru parcurs şi achitat pentru a evidenţia
profitul la un kilometru parcurs prin intermediul relaţiilor:
an
real C tot 1205046 , 07 lei
T km = an = =11 ,8 ≈ 0 , 71 $
Ltot 102390 km

an
platit V tot 2011800 lei
T km = an
= =19 ,6 ≈ 1 , 18 $
L tot
102390 km
Indicator financiar care reflectă activitatea întreprinderii şi perspectiva de dezvoltare a
acesteia este rata rentabilităţii care este raportul dintre profit şi cheltuieli:
Pn 709943 , 46
Ref = an ∙ 100 %= ∙ 100 %=28 , 9 %
Ctot 1205046 , 07

3.1. Calculul cheltuielilor indirecte

Cheltuieli pentru înregistrarea firmei
La înregistrarea firmei vom avea următoarele cheltuieli:
Cheltuieli pentru perfecționarea documentelor – 1110 lei+500lei;
Total: Cinreg=1610 lei.
Cheltuieli pentru arenda oficiului și curent electric
Pentru arenda oficiilor, lunar vom fi nevoiți să achităm o sumă de aproximativ 10000 lei.
Lunar pentru curent electric preconizăm să achităm suma de 500 lei.
Pentru parcare vom achita lunar suma de 2500 pe lună
Astfel, pe parcursul a unui an vom avea total Cof=156000 lei.
Cheltuieli de remunerare a anagajaților
Director general: 6000 lei lunar, 72 000 lei anual;
Medic: 1750 lei lunar, 21 000 lei anual
Manager resurse: 5000 lei lunar, 42 000 lei anual;
Manager transport (logist) : 5000 lei lunar, 60 000 anual;
Contabil-șef: 5000 lei lunar, 60 000 lei anual;
Inginer: 5000 lei lunar, 60 000 lei anual;
Paznic: 2700 lei lunar, 32 400 lei anual;
Deriticătoare: 2500 lei lunar, 30 000 lei anual;
Măturători: 1800 lei lunar, 21 600 lei anual;
Astfel, pe parcursul a unui an vom avea total Crm = 399 000 lei.
În total cu contribuțiile sociale și primele de asigurare medicală Crm = 550 620 lei

Coala

77
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Cheltuieli pentru procurarea mijloacelor de transport
CMT=(40000*19,54)*3= 2344800lei.
Cheltuieli pentru înmatricularea de stat a mijloacelor de transport
Pentru înmatricularea de stat a automobilelor vom cheltui următoarea sumă de bani:
Plata pentru verificarea de către expert a vehiculului și a actelor acesteia – 400 lei;
Plata pentru certificatul de înmatriculare pe suport de hîrtie – 40 lei;
Plata pentru fondul de susținere socială a populației – 50 lei;
Plata pentru plăcuțele de înmatriculare – 160 lei;
Total: Cinmatriculare=3*(400+40+50+160)= 1 950 lei.
Cheltuieli pentru reclamă
Anunțul prin intermediul site-urilor de socializare este gratis.
Publicitatea TV constituie circa 150 de lei pe o perioadă de 24 ore. Pentru început, pentru
informarea populației, admitem că vom utiliza această metodă timp de 1 lună și cheltuielile vor
constitui 4500 de lei.
Informarea populației se poate face și prin intermediul cărților de vizită. Prețul uneia este
de 50 de bani, iar pentru început vor fi răspîndite în jur de 5000 de bucăți care vor costa în jur de
2500 de lei.
De asemenea vor fi afișate anunțuri în cele mai populate locuri din oraș (gara auto și
feroviară, în preajma piețelor, magazinele din centrul orașului, stații etc.). Prețul unui anunț este
de 25 de bani și vor fi afișate în jur de 1000 de bucăți care vor costa în jur de 250 de lei.
În total, pentru reclamă vor fi cheltuite următoarea sumă de bani:
Total: Creclama=4400+2600+350=7350 lei.
Cheltuieli pentru procurarea mobilierului și a calculatoarelor
Pentru ușurarea lucrului și pentru evitarea acumulării mormanelor de hîrtii și documente,
vor fi procurate 4 calculatoare ale căror valoare este de aproximativ 9200 lei. Pentru procurarea
mobilierului este preconizată o sumă de circa 20000 lei. Astfel, pentru procurarea calculatoarelor
și mobilierului va fi investită o sumă de 56 800 lei.
Total cheltuieli indirecte avem:
C indir=7110+156000+550620+2344800+1950+7350+ 56800=3124630 lei.
C tot =C dir +C indir=1205046 ,07 +3124630=4329679.07 lei
Total cheltuieli indirecte fără mijloacele de transport:
[Link] tarifelor de transportare
La caracterizarea activităţii economice este necesar de a distinge noţiunea de eficienţă
economică.

Coala

78
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Eficienţa economică – categorie economică care permite de a compara rezultatul obținut
cu cheltuielile efectuate şi exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuielile efectuate).
Eficienţa economică permite comparaţia atît la nivel macroeconomic, cît şi
microeconomic. Dar o importanţă deosebită are eficienţa economică la nivel de firmă, deoarece
gradul eficienţei economice la nivel macro este stabilit de gradul nivelului microeconomic între
agenții economici naționali.
Eficienţa economică a firmelor se rezumă în condițiile actuale în tendința utilizării cît mai
optime și eficiente a resurselor, necesare pentru asigurarea creșterii economice a firmelor,
creșterea productivității și a rentabilității.
Venitul, în ultimă instanță, exprimă realizarea interesului propriu al colectivului de muncă
al firmei. În economia de piață venitul constituie stimulentul de bază pentru economie şi investiții,
extinderea producției şi asigurarea activităţii economice. Totodată, tendințele faţă de majorarea
maximă a profitului stimulează antreprenorii să manifeste iniţiativă şi să-şi asume un anumit risc,
ceea ce duce la ridicarea competitivității şi calității serviciilor prestate sau bunurilor produse.
Astfel, în condiţiile economiei de piaţa scopul fiecărei firme este obținerea unui venit mai
mare în calcul la volumul capitalului utilizat. Creşterea mărimii venitului, obținut de firmă are o
însemnătate deosebită şi pentru societate, fiind o sursă nu mai puţin importantă de formare a
bugetului de stat. Mai mult decît atît, venitul constituie o sursă principală de autofinanțare şi
creștere economică, sursă a stimulării economice a colectivelor de muncă, a investițiilor.
În practica economică sînt utilizate următoarele noţiuni de profit:
a. Profitul de bilanț sau brut al firmei – Pb se determină ca diferenţa între încasările
totale (veniturile totale) Vt şi cheltuielile totale Ct :
Pb= Vt – Ct (3.27)
Profitul de bilanț se calculează ca rezultat al tuturor genurilor de activitate ale firmei. El
include venitul obținut din genul principal de activitate al firmei, activităţii comerciale, financiare,
investiționale.
b. Profitul impozabil Pimp se calculează prin reţinerea din profitul brut (de bilanț) a
cheltuielilor simple necesare, rambursate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,
exclusiv în limitele activităţii de întreprinzător. În general anume venitul impozabil constituie
profitul net al firmei.
c. Profitul net Pnet se calculează ca diferenţa între profitul de bilanț şi profitul impozabil –
Pimp:
Pnet =Pb – Pimp (3.28)

Coala

79
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 Profitul net rămîne la dispoziţia firmei şi poate fi utilizat pentru achitarea dividendelor pe
acţiuni, adaosurilor lucrătorilor pentru lucrul efectuat, sau poate fi cheltuit pentru extinderea
firmei – reutilarea tehnică, implementarea tehnologiilor noi, completarea mijloacelor fixe.
Deoarece am propus unele măsuri de optimizare, vom calcula cheltuielile totale pentru o
rută, timp de un an și vom determina astfel, cu luarea în considerarea a rentabilității de 20%, sine
costul transportărilor, și respectiv tariful pe care îl vom aplica.

Modelul de calcul al tarifului de transportar auto:

Cheltuieli totale: C tot =4329679.07 lei;
C tot 4329679.07
Cheltuieli la o rută: C 1ruta = = =139667 lei (3.29)
nr 31
C tot 4329679.0
Sine costul pentru un km: S1 km = = =12 ,38 lei (3.30)
Lan 3413
Ctot 4329679.07
Sine costul pentru o tkm: S1 tkm= = =0 ,58 lei (3.31)
P an 99114 , 12
Tariful pentru o rută: T 1ruta =1 ,2∗C 1ruta =1 ,2∗47820=56700 lei ≈ 3000 € (3.32)
Venitul preconizat: V rute an=n r∗T 1 ruta=31∗56700=1757700 lei (3.33)
Profitul brut: Pb=V rutean−C tot =1757700−1421325=254375 lei (3.34)
Profitul net: Pn=P b−0 , 12∗Pb =254375−0 ,12∗296485=250670 lei (3.35)
C mta 625675
Termenul de răscumpărare a mijlocului de transport: T r= = =2 , 49 ≈ 3 ani
Pn 250670
(3.36)
Profitul net pe întreprindere: Pn=250670∗3=752015 lei
Conform calculelor am obținut un tarif la o rută mai mic ca cel existent pe piață. Putem
astfel afirma că ruta proiectată este optimă și că poate fi aplicată în practica întreprinderilor.
Termenul de răscumpărare este mediu, el nu depășește perioada stabilită în proiect a uzurii. Cele
20% pe care le-am adăugat la tariful cursei vor permite acoperirea cheltuielilor indirecte,
considerăm astfel că în jur de 400000 lei va reprezenta profitul curat al întreprinderii în timp de un
an.
Tabelul 3.1:
Indicatori economici preconizați la ruta auto optimizată
Nr. Indicator Valoare
1 Cheltuieli totale pentru efectuarea rutei elaborate, lei 56700
2 Venit preconizat la o rută timp de un an, lei 1757700

Coala

80
Mod Coala Nr. document Semnat Data
 3 Profit net preconizat, lei 250670
4 Termen de răscumpărare a mijlocului de transport, lei 3

Concluzie
La elaborarea proiectului de an la disciplina “Transport Internațional” am abordat un proces
de transport sub toate aspectele de analiză posibile. S-a conturat și un studiu statistic al importului
și exportului din/în Republica Moldova în alte state a diferitor nomenclaturi de marfă care a pus
bază practică și logică a desfășurării pe etape a proiectului de an.
Alegerea mărfii și proiectarea optimă a rutei a fost abordată complex sub aspect tehnologic,
economic și din punct de vedere a practicii în domeniul transporturilor internaționale. În proiectul
de an s-a urmărit cu strictețe atît de convețiile și acordurile internaționale cît și de standardele
tehnice și inginerești.
La analiza sistemică a unui astfel de proces de transport s-au folosit informație din surse
internaționale ca Transport Information Service, legislație internațională și manuale de
specialitate.
Doresc să menționez că la calcului tuturor indicilor, fie tehnologici, fie exploataționali, fie
economici și financiari se amprentează o ideie fundamentală care se rezumă în rentabilitatea rutei.
Totodata observam ca nu sunt luate in cont toate cheltuielile posibile si veniturile nu sunt
maximizate deoarece mijlocul de transport nu este exploatat la o suta de procente deoarece avem
1 sofer iar nr de rulaje poate fi marit mult doar angajind al 2 sofer.
În urma efectuării acestui proiect de an se evidențiează clar importanța sistemului de
transport în macroeconomie cît și în economia globală. Funcţionarea normală a complexului
mecanism al economiei mondiale, adică asigurarea unei bune aprovizionări tehnico mareriale a
fiecărei ramuri, subramuri, întreprinderi, satisfacerea necesităţilor de bunuri de consum a
populaţiei depind într-o măsură hotărâtoare de buna funcţionare a transportului.
Conform calculelor elaborate în proiectul dat putem mențina ca situația actuală a
transportului auto refetitor la cheltuelile procesul sunt mari dar rentabilitatea este sub 20 ceea ce
denota si faptul ca concurența pe piața serviciilor este foarte mare și pentru a supraviețui în aceste
condiții transportatorii activează cu un profit mic.

Coala

81
Mod Coala Nr. document Semnat Data