Activitate 2.1.

Sinteză pentru activități metodice

Corelări între elementele componente ale programei școlare

Programa disciplinei Biologie își propune să continue achizițiile dobândite de către elevi în ciclul
primar, contribuie la realizarea profilului de formare a elevului absolvent al nivelului gimnazial
de învățământ, racordându-se și la recomandări internaționale.

Programa vizează, în primul rând, formarea competenţei cheie specifică disciplinei (competenţe
matematice şi competenţe de bază în știinţe și tehnologii), dar contribuie şi la formarea altor
competențe cheie cum ar fi:

- comunicarea în limba maternă și în limbi străine: elevii sunt stimulați să lectureze texte din
manual sau alte surse de informare și să sintetizeze informațiile, să participe la discuții pe teme
de biologie, atât cu colegii, în cazul lucrului pe grupe, cât și cu profesorul, având posibilitatea
susținerii opiniilor proprii pe teme de biologie.

- a învăţa să înveţi: prin strategiile didactice utilizate de către profesor elevul este ajutat să-și
gestioneze timpul, să înțeleagă și să rețină informații noi într-o perioadă scurtă de timp și să
reușească conexiunea eficientă cu alte informații deținute la un moment dat.

- competenţe digitale: prin aplicații digitale sau prezentări PowerPoint este facilitată capacitatea
elevilor de a înțelege anumite fenomene ce nu pot fi observate în mod direct în viața de zi cu zi.

- competenţe sociale şi civice: stimularea elevilor pentru desfășurarea unor activități de

ecologizare, disponibilitatea acestora de a participa la activități de voluntariat, conștientizarea
efectelor activitățiilor umane asupra mediului înconjurător, promovarea unui stil de viață sănătos.

- iniţiativă şi antreprenoriat: dezvoltată prin inițierea și derularea unor activități de colectare

selectivă a deșeurilor, de reciclare și refolosirea acestora pentru confecționare de materiale utile
care pot fi comercializate.

- sensibilizare şi exprimare culturală: conştientizarea necesității conservării şi ocrotirii

mediului înconjurător, evenimente ecologice, vizite la muzee, spectacole, distribuirea unor
pliante pe teme ecologice, realizarea colțului verde al școlii.

Activitate 2.2.a. Sinteză pentru activități metodice

Noua programa a disciplinei Biologie (cf. OMEN nr.; 3393/28.02.2017) vizeaza patru
competențe generale, pe care profesorii le au drept tinta de-a lungul celor patru ani de gimnaziu.
Explorarea sistemelor biologice, comunicarea adecvată, rezolvarea de probleme din lumea vie și
manifestarea unui stil de viață sănătos sunt urmărite în formarea elevilor
Competentele generale provin din competențele-cheie și se ating în cei patru ani de gimnaziu
prin intermediul competențelor specifice. O competență specifică este urmărită pe parcursul unui
an școlar. Ea adaugă anual elemente de progresie,astfel încât competența generală din care derivă
va fi formată gradual în timpul celor patru ani de studiu.

Exemplu:CG2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale

Ø La clasa aVa - CS 2.2 Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în

comunicarea orală și scrisa

Ø La clasa aVIa - CS.2.2. Realizarea de produse de prezentare a informațiilor sub formă de

modele, forme grafice, texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utilizând adecvat
terminologia specifică biologiei

Ø La clasa aVIIa - CS. 2.2. Expunerea, în cadrul unui grup, a informațiilor prezentate sub
formă de modele, grafice, texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utilizând adecvat
terminologia specifică biologiei

Ø La clasa aVIIIa -CS. 2.2. Susținerea argumentată a punctului de vedere, utilizând adecvat
terminologia specifică biologiei

Analizand aceasta compenta de-a lungul celor 4 ani de studiu observam dezvoltarea progresiva a
abilitatii de comunicare in terminologia specifica domeniului.

Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic – experiențe

la clasă
Ca să organizez procesul educaţional în folosul elevului, pentru a le asigura condiţii de
participare activă în cadrul experienţelor de învăţare, am ales să dezvolt cu elevii mei relaţii
deschise, nestresante, stimulative. Mi-am structurat conţinuturile combinând optim metode şi
procedee, mijloace de învăţământ şi forme de organizare.

Totuși, mi s-a întâmplat să pun accent pe conținuturi. Motivul este numărul mic de ore (o oră pe
săptămână la clasele a V-a și a VIII-a este insuficientă, dezbarerile și lucrările practice necesită
timp, iar conținuturile rămân neparcurse).

Sunt competențe ale programei pe care nu le-am vizat în mod sistematic? Da. De exemplu, la
clasa a V-a, competența specifică 4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale
propriului comportament asupra mediului înconjurător (competența generală 4. Manifestarea
unui stil de viață sănătos într-un mediu natural propice vieții), nu a fost vizată din cauza
numărului mic de ore-o oră pe săptămână este insuficientă pentru a efectua vizite, excursii pentru
promovarea frumuseților naturale și pentru observarea efectelor unor comportamente umane
asupra acestora. O altă cauză o reprezintă costurile pentru deplasarea către obiectivul vizat, mai
ales pentru școlile din mediul urban, situate departe de ecosisteme naturale.
Activitate 2.2.c. Următoarea unitate de învățare
Am reflectat asupra modului de proiectare a unităților de învățare după parcurgerea unui segment
din cursul CRED. În urma achizițiilor de la acest curs, voi face unele modificări la unitatea de
învățare „Funcțiile de relație - Organele de simț”, la clasa a VII-a.

Mi-am dat seama că am pus accent pe transmiterea informației biologice din lista de conținuturi
și preponderent pe dezvoltarea competenței digitale prin căutarea și selectarea informațiilor,
realizarea de proiecte pe grupe de elevi.

M-am hotărât și am început să diversific activitățile de învățare, devenite clișeu, prin stimularea
creativitătii și responsabilizare. Acest lucru îl pot realiza prin:

- competența specifică 1.3 Asumarea de roluri în cadrul echipei pentru rezolvarea sarcinilor
de lucru (1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor cu instrumente și
metode științifice), prin care elevii, în cadrul grupelor de lucru, nu doar caută informații, ci și
realizează o investigație, de exemplu, investigarea caracteristicilor structurale și funcționale ale
pielii, o echipă evidențiază amprentele digitale, alta acuitatea tactilă, alta sensibilitatea termică;
rezultatele sunt prezentate și se realizează evaluarea între echipe;

- competența specifică 4.2. Interpretarea relațiilor dintre propriul comportament și starea de

sănătate (4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural propice vieții) printr-o
întâlnire cu medicul școlii în scopul identificării unor comportamente de risc și prin inițierea
unor dezbateri.

Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice (30 min)

Corelațiile dintre elementele componente ale unui proiectari

În contextul noului curriculum, ca orice profesor, mă întreb: Cum aş putea face ca activităţile
didactice pe care le desfăşor să fie eficiente?"

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie iau în calcul competențele specifice ca punct de
plecare, acestea fiind derivate din competențele generale.

Pentru formarea fiecărei competenţe specifice, selectez din lista de conţinuturi temele care
asigură atingerea ei.

Folosesc activităţi de învăţare recomandate în programa școlară sau activităţi proprii,

modificate, înlocuite cu unele pe care le consider adecvate.
Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor cu conţinuturile şi presupun
orientarea către un anumit scop.

Fiecărei activități de învățate îi corespund:

· resurse materiale (Cu ce fac?),

· resurse procedurale (Cum fac?),

· resurse temporale (Cât am realizat din ceea ce mi-am propus?),

· forme de organizare

· modalități de evaluare corespunzătoare.

În concluzie, unitatea de învățare este un document pedagogic important, o componentă a

procesului didactic, deschis și flexibil, coerent din punct de vedere tematic, desfășurat pe o
perioadă de timp determinată și finalizat cu evaluare.

Activitate 2.3.b. Proiectul unității de învățare

Unitatea de învăţământ:

Disciplina: Biologie

Profesor:

Clasa: a VI-a

Nr. ore / săptămână:

Anul şcolar: 2019 – 2020

Săptămâna: S7 / S10

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE ÎN LUMEA VIE -
HRĂNIREA

Nr. de ore alocate: 7 ore

Resurse Obs.

Competenţe 1. Procedurale; 2.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Materiale; 3. Evaluare
specifice Temporale 4.
Forme de
organizare
1. Tipuri de 3.1. Interpretarea unor 1. Învăţarea prin
nutriție în scheme, grafice, descoperire,
lumea vie diagrame, desene, conversaţia Observarea
planșe referitoare la euristică, sistematică
funcțiile de nutriție în explicaţia,
lumea vegetală și în comparația.
lumea animală
2. Manual școlar,
imagini,
tablă/cretă.

3. 50 minute

4. Frontal,
individual.
2. Fotosinteza 1.2. Realizarea unor [Link]ţia Orală
și rolul frunzei experimente simple euristică,
în fotosinteză pentru evidențierea explicaţia, Fișa de lucru
fotosintezei, extragerea experimentul.
clorofilei, evidențierea
influenței unor factori 2 Manualul, vas
de mediu asupra de sticlă, pâlnie
fotosintezei. de sticlă,
eprubetă, plantă
 acvatică, bisturiu,
apă,

2 bucăți de lemn.

3. 35 minute

4. Frontal, pe
grupe.

Întocmirea unor fișe de [Link]ția, Probă scrisă

3.2. evaluare, fișe de explicaţia.
observație, tabele și
scheme recapitulative 2 Fișa de
pentru organizarea evaluare.
informațiilor obținute
3. 15 minute

4. Frontal,
individual.

3. Sistemul 3.1. Observarea unor [Link]ţia Probă orală

digestiv la om planșe, mulaje, euristică,
radiografii etc. pentru observația,
identificarea explicaţia,
caracteristicilor exercițiul.
organelor sistemului
digestiv 2. Mulaje, atlase,
radiografii,
planșe, fișe de
activitate.

3. 40 minute.

4. Frontal,
individual.
Realizarea desenului [Link]ţia Observarea
2.1. schematic cu euristică, sistematică
componentele exercițiul.
sistemului digestiv și
completarea legendei 2. Desenul la
 desenului realizat.
tablă.

3. 10 minute.

4. Frontal,
individual.

4. Digestia la 1.1. Vizionarea unor filme 1. Observația, Chestionare

om în scopul observării descoperirea, orală
funcționării unor jocul didactic.
organe ale sistemului
digestiv 2 Calculator,
videoproiector.

3. 30 minute.

4. Frontal,
individual.
Evidențierea rolului [Link]ţia Fișa de lucru
amilazei salivare în euristică,
digestie explicaţia,
1.2. demonstrația,
experimentul.

2. Eprubete,
amidon, salivă,
soluție de iod,
pâlnie, tifon,
spirtieră, vas
pentru fiert.

3. 20 minute.

4. Frontal, pe
grupe.

5. Adaptări ale 3.2. Rezolvarea de 1. Orală

digestiei și probleme (de exemplu Problematizarea,
organelor aspecte de fiziologia studiul de caz Observarea
digestive la sistemului digestiv la sistematică
diferite grupe de vertebrate 2 Atlasul,
vertebrate manualul, reviste
Realizarea unor studii de specialitate,
de caz privind
 adaptările digestiei și videoproiectorul.
organelor digestive în
funcție de regimul de 3. 50 minute
hrană
4. Frontal, pe
grupe.
6. Alte tipuri 3.1. Realizarea/interpretarea [Link]ţia Autoevaluare
de hrănire în unor scheme, grafice, euristică,
lumea vie diagrame, desene, explicaţia, Probă scrisă
mulaje, planșe problematizarea.
referitoare la funcțiile
de nutriție în lumea 2. Fișa de
vegetală și în lumea activitate.
animală.
3. 50 minute

4. Frontal,
individual
7. Funcția de 4.2. Întocmirea unei rații [Link],
nutriție - alimentare echilibrate dezbaterea,
evaluare și adaptate vârstei pe explicaţia.
baza studierii unor
piramide alimentare 2 Fișa de lucru,
planșe, ambalaje
Recunoașterea produse
substanțelor cu alimentare.
potențial patogen care
există în produsele 3. 50 minute.
alimentare, după citirea
ambalajului. 4. Frontal,
individual

Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

Formarea competențelor specifice, conținuturile urmărite și resursele avute la dispoziție trebuie
să ghideze profesorul în căutarea metodelor și a activităților de învățare optime într-o situație
dată.

Folosirea metodelor interactive centrate pe necesitățile elevilor în lecția de biologie constituie

într-adevăr o cale de atragere a elevilor către performanță școlară, dând un caracter formativ,
dinamic și deschis pentru dezvoltarea diferitelor abilități teoretice și practice la elevi.
Metodele de învăţământ (care cuprinde atât metodele de instruire propriu-zisă, cât şi cele din
învăţarea şi autoînvăţarea nonformală şi informală) sunt într-o continuă evoluţie, generată de
apariţia unor vectori noi (tehnologia informaţiei şi comunicării), precum şi de orientarea acestora
spre eficientizarea procesului de formare din perspectiva educaţiei permanente.

Metodele de învățământ utilizate în cadrul orelor de bilogie:

Metode clasice: observația, experimentul, conversația, explicația, modelarea, demonstrația,

algoritmizarea.

Metode moderne: Philips 6/6, mozaicul, ciorchinele, brainstormingul, cubul, turul galeriilor,
explozia stelară.

Metode participative: experimentul, descoperirea, ciorchinele, cubul, știu/vreau să știu/am

învățat, jocul de rol, mozaicul, organizatorul grafic.

Metode neparticipative: explicația, prelegerea, lectura, demonstrația, portofoliul.

Metode de comunicare: jocul didactic, conversația, explicația, prelegerea, demonstrația,

dezbaterea, exercițiul.

Metode de explorare: experimentul, investigația, studiul de caz, învățarea prin descoperire,

problematizarea.

O serie de metode (experiment, demonstraţie, brainstorming, studiul de caz, învățarea prin

descoperire, etc.) capătă o semnificaţie deosebită în contextul competenţelor.

Prin studii de caz, simulări, situaţii-problemă, elevilor li se propun situaţii de învăţare cât mai
apropiate de cele din viaţa reală. Se negociază şi se construiesc proiecte, profesorul organizând
demersuri pedagogice bazate pe proiecte.

Elevii sunt angajaţi în rezolvarea de probleme. Pentru rezolvarea problemei, elevii enunţă şi
testează ipoteze. Profesorul furnizează instrumente şi creează condiţii pentru derularea
activităţilor de problem solving.

Profesorul îi ajută pe elevi să-şi considere cunoştinţele nişte resurse de exploatat, ceea ce îi va
determina pe aceştia să-şi pună o serie de întrebări: Ce vreau să fac eu cu resursele acestea? Când
şi cum să le folosesc? În ce fel de context şi în care condiţii? Ce trebuie să aflu în vedere
rezolvării temei?

Elevii utilizează materialul care li se propune. Profesorul sugerează piste de explorat şi moduri
de fructificare a materialului. Elevii propun şi ei materiale şi exemple provenite din viaţa reală,
din experienţa proprie. Ei caută informaţiile pertinente reieşite din diferite surse, fiind sprijiniţi în
acest sens de profesor.
Elevii au de realizat sarcini semnificative şi utile. Ei cercetează, compară, analizează etc. Pentru
modul în care vor proceda, profesorul le lasă elevilor iniţiativa luării deciziilor cu privire la
rezolvarea problemei şi comunicarea rezultatelor. În vederea comunicării a ceea ce au realizat,
elevii exersează arta dezbaterii. Profesorul adaptează activităţile la nivelul de complexitate pe
care diferiţi elevi şi-l pot asuma.

Prin intermediul învăţării prin descoperire elevii cercetează, observă, se implică activ în căutarea
răspunsurilor, ,,dobândesc cunoştinţele pun efort personal, independent”. În cadrul activităţilor
didactice sunt create condiţii de a observa, a analiza, a compara.

Demersul învăţării prin descoperire implică mai multe etape: descrierea sarcinii de cercetare;
definirea cerinţelor şi a punctului de plecare; elaborarea paşilor investigaţiei; reperarea obiectului
de investigaţie; listarea întrebărilor; cercetarea surselor recomandate; interpretarea, analiza şi
sinteza datelor obţinute; transformarea cunoştinţelor în vederea găsirii soluţiilor; elaborarea
produsului final şi pregătirea raportului privind modul de lucru; prezentarea rezultatelor în faţa
clasei.

Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv

Datorita participarii la cursul CRED am achizitionat noi cunostinte prin care pot imbunatatii
strategia didactica si proiectarea corecta a planificarilor activitatii didactice in vederea
formarii/dezvoltarii competentelor vizate.

La unitatea de invatare “Ecosisteme acvatice” de la clasa a Va:

Tema 1: Raul

-Mi-am propus ca , prin vizionarea unui film didactic, elevii sa observe caracteristicile
structurilor, fenomenelor si proceselor reprezentate intr-un ecosistem acvatic de tip rau;

-Elevii au fost atenti la datele prezentate in film, au remarcat speciile de vietuitoare si conditiile
de mediu caracteristice raului . Au manifestat curiozitate si interes pentru tema abordata adresand
intrebari suplimentare la care am cautat impreuna raspunsuri prin observatii microscopice si
macroscopice asupra structurii organismelor acvatice.

● La a doua activitate am constatat receptivitatea si implicarea elevilor, care, pe baza achizitiilor

lor anterioare, au descris relațiilor dintre viețuitoare, precum și dintre acestea și mediu; Au dat
exemple de vietuitoare pe care le-am încadrat ulterior in grupele sistematice ale speciilor, pe
baza comparării caracteristicilor observate si cu ajutorul planselor didactice, atlasului
zoologic/botanic sau determinator botanic sau zoologic
Pe viitor imi propun sa acord mai mult timp in cadrul orei pentru invatare prin descoperire
deoarece elevii au fost foarte incantati de activitatea desfasurata la aceasta tema au lucrat in
echipa si a fost o usoara competitive pentru identificarea corecta a unui numar cat mai mare de
specii de vietuitoare.

Tema 2. Lacul

Am pornit de la C.S. [Link] le-am oferit elevilor mai multe surse de informare despre
caracterisicile unui lac. Elevii au fost impartiti pe grupe. Au avut la dispozitie manuale, atlase,
enciclopedii,desene si scheme din care sa se documenteze pentru a descoperi :

-specificul unui biotop de lac;

-specii de plante de lac;

-specii de animale dintr-un lac;

-asemenari si deosebiri intre un lac si un rau

Rezultatele echipelor au fost prezentate apoi in fata colegilor.

Ulterior am continuat lectia cu discutarea necesității unor reguli de conduită în vederea derulării
activităților de investigare -reguli în excursia didactică din preajma unei ape.

Am constatat ca elevii s-au implicat activ, au stabilit sarcinile in cadrul echipei si au colaborat
dand dovada de:

-spirit participativ;

-abilitati de prelucrare si sistematizare a informatiilor;

-spirit de echipa;

-capacipate de a lua decizii si de a le argumenta.

Analizand cele doua teme abordate:

-am obținut – contribuitutia la formarea profilului european al elevului, prin folosirea unor
activitati de invațare care permit dezvoltarea competentelor cheie europene.

- reacțiile din partea eleviilor au fost favorabile; Elevii au fost incantati pentru că am folosit
metode interactive, filmul didactic si ei au participat activ la desfasurarea lectiei.

-feedback-ul primit de la elevi mi-a intarit idea de a aborda mai des astfel de practice moderne
in procesul predarii biologiei;
-aș fi putut face mai bine -Gestionarea mai bună a timpului, o atenție mai mare privind
omogenitatea grupelor de lucru, pentru a preîntampina abordarea superficiala a sarcinilor din
partea unor elevi.

- îmi propun pentru viitor:

Ø gestionarea mai buna a timpului;

Ø repartizarea elevilor în grupe omogene astfel încât munca lor să fie mai eficientă;

Ø monitorizarae mai atenta a grupelor de lucru pentru a preintampina abordarea

superficiala a sarcinilor din partea unor elevi sau aparitia unor neintelegeri intre membrii
grupurilor.

Activitate 2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

Instrumente care măsoară nivelul de performanță al competențelor elevilor

Evaluarea didactică este o componentă esențială a procesului de învățământ, alături de predare şi

învățare şi furnizează informații despre calitatea şi funcționalitatea acestora.

La modul general, măsurarea presupune o descriere cantitativă a comportamentelor formate la

elevi în urma realizării instruirii.

Aprecierea presupune dimpotrivă emiterea unor judecăţi de valoare în legătură cu aceste

comportamente, fiind consecutivă măsurării.

Evaluarea presupune îmbinarea sau cuplarea celor două demersuri şi, pentru ca ea să devină
relevantă, fiecare dintre acestea trebuie să se realizeze la nivel optim.

Obiectivele de evaluare coincid cu competenţele specifice ale programei, cu intenţia de a evalua

măsura în care acestea au fost formate/ realizate.

După momentul în care se realizează, se pot distinge trei forme de evaluare:

· inițială;

· continuă (formativă);

· finală (sumativă, de bilanț)

Categoria de Metode Exemple de metode Variante ale metodei
Metode de evaluare tradiţionale - Evaluarea orală -prin expunerea cunoştinţelor
de către elev; - prin întrebări şi
dialog profesor - elev; -
interviul (structurat sau
nestructurat) - chestionarul
oral; - eseul oral; - dizertaţia
orală; - susţinerea orală a
proiectului, portofoliului etc.

-probe scrise curente; - probe

scrise scurte; - lucrări scrise (la
sfârşit de temă, capitol, unitate
de învăţare, semestru); - lucrări
scrise semestriale/ teze; -
chestionare scrise; - temele
pentru acasă; - testele; - testele
-Evaluarea scrisă docimologice.

-prin activităţi aplicative sau

practice; - prin activităţi
teoretico-practice; - prin lucrări

experimentale/ de laborator.

-evaluarea cu ajutorul
simulatoarelor; - evaluarea cu
ajutorul maşinilor şi
dispozitivelor de evaluare; -
evaluarea şi autoevaluarea cu
ajutorul computerului.

-Evaluarea practică
 -Evaluarea cu ajutorul
simulatoarelor, maşinilor şi
dispozitivelor
Metode de evaluare alternative - Autoevaluarea - Observarea
sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevilor în
clasă- Investigaţia - Proiectul -
Portofoliul

Evaluarea orală – este o formă specială a conversaţiei (didactice) care cunoaşte variante multiple
de realizare. Adesea elevul este lăsat să prezinte oral, alteori profesorul intervine cu întrebări
ajutătoare. Este foarte întâlnită, mai ales în verificarea orală a cunoştinţelor anterioare, la început
de activitate, prin interogarea a 3-5 elevi (individuală). Alteori, ia forma evaluării frontale.

Evaluarea scrisă – realizată cu ajutorul probelor scrise de evaluare, se materializează în patru

forme mai importante: verificarea curentă (probe scrise curente/ lucrări de control), lucrări scrise
semestriale (tezele), testele şi testele docimologice. Probele scrise curente durează 20-30 minute,
fără ca elevii să fie avertizaţi, din lecţia de zi, sau dacă sunt avertizaţi şi din lecţiile anterioare (se
elaborează un plan al lucrării şi se anunţă).

Itemii reprezintă elementele componente de bază al instrumentelor de evaluare şi se

concretizează într-o întrebare, o problemă, o sarcină, o solicitare o temă etc. la care elevii trebuie
să dea răspuns. Se pot clasifica astfel:

· Obiectivi - cu alegere duală / binară / dihotomici - cu alegere multiplă/ cu răspunsuri la

alegere - de tip pereche / de asociere

· Semiobiectivi - cu răspuns scurt - de completare - întrebări structurate

· Subiectivi - de tip rezolvare de probleme sau situaţii-problemă, de tip eseu

Evaluarea practică – presupune utilizarea unor probe practice, pentru a verifica abilităţile,
priceperile, deprinderile formate în cadrul lucrărilor experimentale, de laborator (fizică, chimie,
biologie) sau în cadrul unor discipline care se bazează pe activităţi practice.

Observarea curentăşi sistematică a elevilor în timpul orelor – aduce profesorului informaţii

privind interesul elevilor, calitatea răspunsului, ce pot fi notate într-un caiet, fişă sau grilă.

Portofoliul – este o metodă de evaluare ce constă în realizarea unei colecţii de produse ale
activităţii elevului. Este o metodă ce presupune acumularea de materiale pe o perioadă de timp
determinată, materiale ce pot da dovada competenţelor, abilităţilor, cunoştinţelor acumulate de
elev. El poate îndeplini şi o funcţie de autoevaluare, deoarece dă prilej elevului pentru reflecţie,
introspecţie, căutarea perfecţiunii.

Eseul (structurat sau nestructurat) este o construcţie originală, proprie a elevului. Pune accent pe
capacitatea de creaţie a elevului, pe inventivitate, originalitate. De regulă, se axează în jurul unei
teme / problematici pe care elevul o tratează în manieră proprie, fără a căuta referinţe
bibliografice.

Referatul este o construcţie, o lucrare elaborată de elevi (individual sau în grup), cu referinţe
bibliografice care poate trata o temă / problematică dintr-un anumit punct de vedere. Permite
studierea unei bibliografii în prealabil, adică documentarea. Cu cât documentarea este mai bogată
cu atât referatul este mai reuşit.

Proiectul – este o lucrare scrisă care are la bază o cercetare teoreticăsau teoretico-practică
amplăşi de durată. Elaborarea lui durează de la câteva zile la câteva săptămâni sau luni, iar forma
finală (sau rezultatele lui) a acestuia este prezentată public în faţa colegilor / clasei.

Autoevaluarea – formă specială a evaluării, reprezintă actul psihopedagogic prin care o persoană
îşi apreciază, verifică, propriile cunoştinţe, abilităţi, competenţe comportamente, conduite prin
raportare la un obiectiv, la o normă, la un standard. Principalele instrumente de autoevaluare
sunt chestionarele şi fişele de autoevaluare.

Activitatea 2.5.b. Instrument pentru evaluarea

competențelor
Evaluarea competenței de investigare pe baza unor fișe de lucru date
Clasa a VI-a

Competența specifică:

1.2. Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru date

Conținuturi:

Digestia la om

Activitate de învățare:

Transformarea chimică a alimentelor prin intermediul amilazei salivare care are o acțiune
hidrolitică asupra amidonului.

Fișa de lucru:

Scop: Evidențierea rolului amilazei salivare.

Materiale necesare: eprubete, amidon, salivă, soluție de iod în iodură de potasiu, pâlnie, tifon,
spirtieră, vas pentru fiert.

Modul de lucru:

a) Recoltarea salivei

Obțineți saliva prin masaj puternic asupra gingiilor sau mestecând o gumă de mestecat.

Saliva astfel obținută o colectați în eprubetă printr-o pâlnie acoperită cu tifon.

b) Prepararea soluției de amidon

Într-un pahar cu apă puneți o linguriță de amidon, amestecați apoi turnați apă fierbinte
amestecând încet. Lăsați soluția astfel preparată la răcit. (Se folosește amidonul fiert deoarece
asupra amidonului crud acțiunea amilazei salivare este slabă).

c) Realizarea probelor

Într-o eprubetă –E1- Turnați 2 ml soluție de amidon peste care adăugați o picătură de iod în
iodură de potasiu.

Într-o eprubetă –E2- Turnați 2 ml soluție de amidon și 0,5 ml de salivă. Agitați eprubeta și
adăugați imediat o picătură de iod în iodură de potasiu.

Într-o eprubetă –E3- Turnați 2 ml soluție de amidon și 0,5 ml de salivă. Agitați eprubeta și
adăugați soluția de iod în iodură de potasiu după 30 minute.
Grila de evaluare criterială:

Criterii/Niveluri Notă 5-6 Notă 7-8 Notă 9-10

Realizarea Realizează parțial Realizează sarcinile Realizează sarcinile
observațiilor/măsurătorilosarcinile din fișa de din fișa de lucru cu din fișa de lucru fără
r lucru ajutor ajutor
Înregistrarea datelor Notează parțial Notează rezultatele Notează rezultatele
rezultatele obținute obținute cu ajutor obținute fără ajutor
Interpretarea datelor și Observă apariția unei Oferă o explicație a Oferă o explicație a
formularea unor concluzii colorații violacee, apariției colorației apariției colorației
roșcată sau gălbuie violacee, roșcată sau violacee, roșcată sau
fără a furniza o gălbuie cu ajutor gălbuie fără ajutor
explicație (hidroliza amidonului
în zaharuri simple
sub acțiunea amilazei
salivare)

Ce am vizat?

Formarea competenței specifice 1.2. Realizarea independentă a unor activități de investigare pe

baza unor fișe de lucru date (Transformarea chimică a alimentelor prin intermediul amilazei
salivare care are o acțiune hidrolitică asupra amidonului).

Ce rezultat am obținut?

Elevii au experimentat, au emis ipoteze, au înregistrat și interpretat rezultatele, s-au implicat

activ în realizarea sarcinilor de lucru.

Ce decid pe mai departe, pe baza a ceea ce am aflat la evaluare?

Utilizarea acestei forme de evaluare și în cadrul altor lecții, dar și la alte clase, pentru implicarea
activă a elevilor.

Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice

În sistemul nostru de educaţie există mai multe tipuri de CDS:

• de aprofundare - reprezintă acea formă de CDS care urmăreşte aprofundarea competențelor

curriculumului prin diversificarea activităţilor de învăţare. Se aplică în cazuri de recuperare
pentru elevii care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al competențelor prevăzute de programă
în anii anteriori.
• de extindere - reprezintă CDS-ul care urmăreşte extinderea conţinuturilor din curriculumul prin
noi competențe şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară.

• opţionale la nivelul disciplinei- constă in activităţi care nu sunt incluse în programa şcolară, fie
dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumită
clasă/ciclu curricular.

• opţionale la nivelul ariei curriculare - presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două
discipline dintr-o arie. In acest caz, vor fi formulate competențe noi din perspectiva temei pentru
care s-a optat.

• opţionale la nivelul mai multor arii curriculare - implică cel puţin două discipline aparţinând
unor arii curriculare diferite. Ca şi în cazul opţionalului integrat la nivel de arie, informaţiile cu
care elevii vor opera au un caracter complex şi permit dobândirea de achiziţii cognitive de ordin
înalt (de tipul generalizării, transferului).

Îndiferent de tipul opționalului, acesta trebuie să cuprindă:

1. Notă de prezentare

2. Competențe generale

3. Competențe specifice

4. Activități de învățare

5. Conținuturi

6. Sugestii metodologice

7. Bibliografie

Dintre rolurile pe care le putem atribui programelor de opţional, se pot menţiona:

Ø aprofundează noţiunile, activităţile din trunchiul comun al disciplinei;

Ø completează cunoştinţele unei discipline cu noţiuni din altă disciplină din aceeaşi arie
curriculară;

Ø permit abordarea trans-, pluri-, interdisciplinară a temelor;

Ø prezintă flexibilitate în stabilirea calendarului de desfăşurare (semestru, an şcolar)

Ø determină participarea activă şi afectivă a elevilor;

Ø permit diversitate în stabilirea grupelor de lucru;

Ø permit aplicarea metodelor alternative de evaluare, autoevaluare.

Oferta educaţională a şcolii se elaborează în cadrul comisiilor metodice după o analiză a nevoilor
și o identificare a asteptărilor comunității față de școală. Pachetele de discipline opţionale din
oferta educaţională vor fi propuse pentru fiecare nivel de clase şi pentru fiecare arie curriculară.

Activitate 2.6.b. O programă de opțional

Școala Gimnazială “Ion Tuculescu “, Craiova

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU

CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

,, ECOLOGISTII IN ACTIUNE,,

Tipul opţionalului: transdisciplinar – limba si comunicre, matematica si explorarea mediului,

om si societate, dezvoltare personala, arte si tehnologii

Clasa: a-V-a

Profesor: Catana Daniela

Număr de ore: 1/săpt.

MOTTO “Natura şi educaţia sunt asemănătoare căci educaţia transformă omul şi prin această
transformare creează natura“ DEMOCRIT

NOTA DE PREZENTARE

Niciun efort nu este prea mare atunci cand vrem sa ingrijim si sa protejam natura, sa educam
copii sa traiasca inconjurati de verdeata, casele noastre sa le infrumusetam cu gradini, orasele cu
paduri, tarile cu rezervatii naturale in care sa plantam si sa protejam elementele folositoare vietii
si sanatatii [Link] educativa in aceasta directie are in vedere un ansamblu foarte
vast si cuprinzator de obiective cognitive, afectiv –atitudinale si practic –actionale, cu scopul de
a initia si promova o atitudine responsabila fata de mediu, de a-i face pe copii sa constientizeze
pericolele ce pandesc viitorul ecologic al [Link] nemijlocit cu natura ofera copiilor
multiple si noi posibilitati de cunoastere a unor aspecte ale cauzelor responsabile pentru
degradarile accentuate ale mediului [Link] copil se manifesta o dorinta de explorare
deosebita a realitatii inconjuratoare. Toate aceste dorinte de cunoastere trebuie canalizate spre
intelegerea corecta si sanatoasa a benefiiciilor unui mediu natural curat si a darurilor de nepretuit
pe care le [Link] trebiue ajutati sa inteleaga ca fara plante nu ar putea respira, nu s-ar putea
hrani si implicit nu ar exista viata.

COMPETENȚE GENERALE

[Link] corectă a limbajului specific stiintelor;

[Link] unor metode de ingrijire a mediului inconjurator;.

[Link] capacitatii de comunicare activ-participativa despre importanta protejarii mediului

inconjurator ;

[Link] unor deprinderi de ocrotire a mediului inconjurator.

[Link] corectă a limbajului specific stiintelor

Competențe specifice Exemple de activitati de invatare

1.1. Intelegerea semnificatiei unor termeni de -definirea unor notiuni stiintifice elementare
specialitate din domeniile vizate
1.2. Formularea de enunturi referitoare la -descrierea unor fenomene si procese stiintifice
principiile stiintifice
-corelarea si interpretarea informatiilor extrase
din tabele/scheme(exemplu-adaptari comune
unor organisme ce traiesc in acelasi
ecosistem/mediu de viata)

[Link] unor metode de ingrijire a mediului inconjurator

Competențe specifice Exemple de activitati de invatare

2.1. Distingerea unor norme de protectie a -excursii si expeditii in mijlocul naturii;
naturii
-vizite la Gradina Botanica, la Gradina
Zoologica;

-selectarea unor informatii din viata plantelor si

 animalelor;

-colectionarea unor informatii si ilustratii

despre foc, apa, vant, cutremure, alunecari de
teren;

-vizionarea unor materiale cu aspecte ale

explorarii excesive a naturii;
2.2. Identificarea de aspecte ale explorării
excesive a naturii -prezentarea unor cazuri concrete cunoscute de
elevi cu informatii despre explorarea
nejustificata a mediului inconjurator;

-realizarea unor jocuri de simulare, pe grupe, a

efectelor pe care le are asupra mediului
defrisarea, poluarea;
2.3. Transferul notiunii de,, prietenie,,in lumea selectarea unor curiozitati din lumea plantelor
plantelor si animalelor. si animalelor;

-joc de rol: Copii pot fi prietenii naturii,,

contribuind la ingrijirea mediului inconjurator

3. Dezvoltarea capacitatii de comunicare activ-participativa despre importanta protejarii mediului

inconjurator.

3.1. Formularea de judecati simple (pe baza -exercitii de descoperire a relatiei cauza-efect;-
observarii directe si a explorarii mediului exercitii de formulare a unor judecati simple, cu
inconjurator) despre cauzele si efectele unor privire la lumea vie, pe baza consultarii unor
procese din viata plantelor si animalelor. reviste, albume;

-povestirea unor intamplari petrecute in

mijlocul naturii, aflate sau traite direct de copil;

3.2 Comunicarea cu mediul natural in plan -exercitii practice: observarea si ingrijirea in

afectiv, atitudinal si comportamental gospodaria proprie a unui animal, de la nastere
pana la maturitate si consemnarea ritmica a
unor date si concluzii intr-un carnetel;

-observarea si ingrijirea unei plante de la

rasarire si pana la maturitate cu realizarea unei
fise de lucru;

4. Formarea unor deprinderi de ocrotire a mediului

[Link] pe baza unor imagini, a -exercitii de observare dirijata a naturii;

mediului natural ca element esential in acest
spatiu -vizionarea unor filme si emisiuni TV, pentru
explorarea spatiului cosmic, a vietii Terrei si a
lumii plantelor si animalelor;

-excursii si expeditii tematice realizate la

nivelul scolii;
4.2. Sesizarea importantei mediului natural in -joc de rol –la alegere interpretarea in varianta
viata omului si inteleagerea necesitatii proprie a unor personaje
protejarii lui.
–joc de rol - ,, Prietena mea, natura,,.
4.3. Identificarea unor actiuni negative ale -activitati practice cu tema ,, Sadeste un pom
omului asupra naturii si masuri de combatere a spre a te bucurade fapta ta,,,, Cum sa ajutam
acestora pasarelele,, ,,Colectarea plantelor medicinale,,;

-exercitii-joc ,,Fructele preferate, fructele

necesare,,;

-joc: ,, Cautati un prieten in lumea animalelor,,;

-identificarea unor specii de animale pe cale de

disparitie in Romania;

-Joc de rol: ,,Imagineaza-te pe o planeta pustie,

fara plante, fara animale, ape. Ce avantaje si
dezavantaje ale vietii poti identifica, in
comparatie cu viata pe Terra?

CONTINUTURI:

-Plante si animale din mediul inconjurator;

-Vizitela Gradina Botanica, La Gradina Zoologica;

-Observare: -elementele vietii: apa si aerul,

-,,plante ocrotite de lege si plante medicinale,

-varietatea diferitelor specii de pesti si importanta mediului acvatic pentruplaneta;

-,, Focul ,, -protectia vietii si a sanatatii;

-,, Natura ,, -prietena mea;

-Lectura dupa imagini -,, Sa ocrotim natura,,

-,, Sa ocrotim copacii,

-Convorbire ,, Cum ne purtam cu natura,,;

LUCRARI PRACTICE : -,,La ferma de animale,,

-,,La ferma de pasari,,

-,, Curatenia in curtea scolii,,

-,, Ingrijirea copacilor din gradina,,

-,,Idei originale de folosire a materialelor reciclabile,,

-Educatie muzicala -,, Cantec pentru Terra,,

SUGESTII METODOLOGICE:

Acest model de optional a fost proiectat pornind de la observatiile si dorintele elevilor din ciclul
primar de invatamant fata de natura si mediu si vine sa sustina si sa consolideze cunostintele
elevilor despre modalitati de ocrotire a mediul [Link] este centrata pe nevoile
elevilor si ptoiectata sa pregateasca un viitor cetatean responsabil fata de mediul inconjurator.

Se au in vedere in principal:
-realizarea unei imagini complexe asupra mediului inconjurator, ca totalitate a factorilor naturali
si a celor creativi prin activitatile umane;

-intelegerea importantei factorilor de mediu;

-prezentarea unor elemente ale relatiei om –mediu inconjurator;

-descrierea consecintelor poluarii;

-activitati benefice de ocrotire ale mediului inconjurator;

-importanta reciclarii si modalitati de folosire a materialelor reciclabile.

Activitatea de invatare are la baza descoperire si jocul didactic, deoarece aceste activitati sunt
cele mai eficiente si benefice metode didactice pentru formarea unor competente necesare unei
dezvoltari armonioase si sanatoase ale elevilor viitori [Link] activitatile de invatare vor
predomina si metodele interactive precum:metoda focus grup, metoda stelara, metoda
ciorchinelui, dar si altele.

METODE DE EVALUARE:

Evaluarea elevilor este foatre importanta pentru stabilirea activitatilorde invatare si astfel vor fi
vizate toate formele de evaluare.

Ca si modalitati de realizare aceasta poate fi atat orala dar si prin analiza produselor activitatii
practice a alevilor, prin realizarea de concursuri, ateliere de lucru ce vor fi stimulate prin diplome
si distinctii.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cucos, C, (2008), Teoria si metodologia evaluarii, Ed. Polirom, Iasi;

2. Manual de Educatie Ecologica;

[Link] metodologic pentru aplicarea programei scolare.

4. Joita, E, (2003), Pedagogie si elemente de psihologie scolara, Ed. Arves;

[Link] pentru cadre didactice-suport informativ-programul national de educatie pentru sanatate.

Evaluare M2 online. Autoevaluare
de către Daniela Violeta Catana- sâmbătă, 30 noiembrie 2019, 07:34

a)Am recitit temele 2, 3, 4 pentru portofoliu și programele școlare. Consider că aplic

curriculumul național de nota 10, pentru că am invatat lucruri utile procesului didactic, le-am
aplicat la clasa si au avut eficienta. Folosesc programa şcolară ca element determinant al
organizării procesului de predare-invatare. Aleg metodele cele mai potrivite pentru realizarea
competentelor specifice prin implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.

In ceea ce priveste evaluarea, am reusit sa inlatur acel cliseu didactic prin care elevul era evaluat
frecvent prin lucrare scrisa, diversificand formele de evaluare, si astfel nu este percepută de elevi
ca un factor de stres ci ca parte integrantă a procesului instructiv- educativ.

(b) Pentru a proiecta mai eficient demersul didactic, îmi propun să diversific activitățile de
învățare, sa gestionez mai bine resursele si cu siguranta voi aplica în continuare ceea ce am
invatat la acest curs, atat din suportul de curs, activitatile practice pe care le-am realizat cat si din
experientele impartasite colegelor mele.