EXAMENUL BAZINULUI Palparea

> ** legat de ex. soldului si CV > Raporturile reperelor osoase

> Pozitia- in ortostatism/ plan frontal si sagital > Modificari de tonus muscular (hipo/hipertonie)
> > Localizarea durerii provocate
Inspectia > Impastare/fluctuenta
> Deformari– traumatisme > Modific. temperatura locala
> ** semn Roux in luxatia intercotiloida a capului femural
> Echimoze
> Scurtarea aparenta – afect. Art. sacroiliace (partea afectata)/semn Ingelbrans
> Contractura- musc. lombosacrata- in spondilolistezis
> Hipertricoza in spina bifida
> examinare din fata in ortostatism. Se urmareste orice deformare, inclinare nefiziologica,
scurtare de membru, atrofie musculara, deformatii rotationale
> examinare din lateral, pentru a urmari existenta lordozei sugestiva pentru deformarea
in flexie a soldului/soldurilor. La inspectia din spate se urmareste orice scolioza, atrofie a
muschiului gluteal. Se urmareste tinuta in mers. Este foarte important la inspectie sa se
evidentieze daca este cazul vreo scurtare a membrelor pelvine.
> Scurtarile distale de trohanter de obicei se datoreaza: unor fracturi vechi ale tibiei, ale
femurului, tulburari de crestere. Scurtarile deasupra trohanterului apar din urmatoarele cauze:
coxa vara (congenital sau boala Perthe, fracturi de col femural in antecedente), pierderi de
cartilaj articular (infectii, artrite), luxatie a soldului (secundara unei luxatii congenitale).
Scurtarile membrului pelvin pot sa fie compensate de o flexie plantara pe membrul celalalt sau
de o flexie a genunchiului la acelasi membru.
> Examinarea scurtarii se face cu pacientul in decubit dorsal. Se observa pozitia pelvisului
(pozitionarea spinelor iliace anterioare). La un pacient normal, spinele iliace anterioare sunt
paralele si formeaza un unghi de 90 de grade cu planul longitudinal al mesei de examinare, iar
calcaiele sunt perfect aliniate si in acelasi plan. Se masoara distantele dintre spina iliaca
anterioasa si trohanter, comparand o parte cu alta. Daca in una dintre parti distanta spina-
trohanter este mai mica atunci patologia este suspectata deasupra trohanterului in cauza. Se
examineaza pozitia celor doi genunchi pentru a identifica o eventuala scurtare a femurului sau a
tibiei.
> Se fixeaza degetele examinatorului la nivelul capului femural sub ligamentul inghinal,
lateral de artera femurala, se roteste membul lateral si medial urmarindu-se crepitatiile. Se
palpeaza adductorul lung (originea acestuia), durerea apare in general in traumele sportive si la
pacientii care dezvolta contracturi pe adductori, adica la osteoartrite ale soldului. Rotatia
externa a piciorului si palparea micului trohanter, daca este insotita de durere la acest nivel,
apare in general in afectiuni ale atletilor (la nivelul iliopsoasului)
EVALUAREA SOLDULUI INSPECTIA

[Link]. A. în ortostatism
2. Postura (pozitii vicioase anteproiectie/retroproiectie bazin) > Se vor urmări spinele iliace anterosuperioare, care trebuie să fie la
3. Examinarea prin palpare a maselor musculare aceeaşi înălţime.
4. Identificarea reperelor osoase-articulare(+/-radiologic) > La inspecţia din spate se apreciază orizontala care uneşte spinele iliace
5. Cinematica soldului- testing articular + posterosuperioare, care trebuie să fie perpendiculară pe verticala axului
mobilitate cu implicatii in ADL(urcat, coborat, alergat) rahidian.
6. Evaluarea musculara – Testing muscular > Se studiază apoi bazinul în staţiune unipodală: normal, spinele iliace
7. Prezenta patologiei-artrite, contracturi flexori, posterosuperioare trebuie să fie orizontale.
intindere piriformi, artroplastie sold,fracturi, contuzii, tendinite, displazii > Se observă dacă există inegalităţi ale membrelor inferioare sau atitudini
etc. vicoase: coxa vara, coxa valga, coapsă în flexum.
> Mersul este observat după metoda standard.
EXAMENUL CLINIC SI FUNCTIONAL AL SOLDULUI
> inspectie,
> palpare,
> mobilitate,
> forta musculara,
> teste specifice
> ex. neurologic,
** Evaluarea coloanei lombo-sacrate

Examenul şoldului - se observă mersul, se măsoară cele două membre

inferioare, se apreciază simetria celor două fese şi a celor două coapse, se
măsoară mişcările posibile în articulaţie (flexie, extensie, abducţie, adducţie,
rotaţie internă şi externă). În plus, se apreciază sensibilitatea burselor Coxa valga - Deformaţie a extremităţii superioare a femurului, caracterizată
trohanteriene (mişcările de rotaţie internă şi flexie dureroasă), ileopectinee printr-o deschidere excesivă a unghiului cervicodiafizar (unghiul format de
(adducţia cu flexia coapsei ca şi flexia sau extensia sunt dureroase), colul femural cu diafiza).Poate fi congenitală sau dobândită (cauzată de o
ischiogluteală (poziţia şezândă este dureroasă). fractură a colului femural), este nedureroasă dar in timp favorizeaza o artroză
precoce, o claudicaţie.
Coxa vara - deviere a membrului inferior în abductie si rotatie internã,
datoritã unei anomalii de dezvoltare a colului femural si caracterizatã prontr-
o diminuare a unghiului de înclinare a colului femural cu diafiza Sin. coxa
adducta, sold contractal
 PALPAREA

> Raporturile reperelor osoase

> Cracmente
> Mobilitatea anormala = fracturi sau pseudoartroze
> Modificari de tonus muscular (hipo/hipertonie)
> Modific. temperatura locala
> zone de impastare/ fluctuenta,
> arii de anestezie, hipoestezie sau hiperestezie.
> Formatiuni tumorale si pseudotumorale
> Tulburari circulatorii – pulsul la femurala
> Localizarea durerii provocate
> evaluarea durerii articulare
> evaluarea punctelor dureroase
> evaluarea punctelor trigger
> Masuratorile
B. în decubit dorsal > Distanta spinomaleolara= sias la vf. maleolei interne/ext
Pacientul este aşezat în decubit dorsal pe un > Distanta spinotrohanteriana- sias la vf. Trohanterului mare
plan dur, cu coloana lombară în repaus şi cu > Lungime mb. Inf. – vf. Trohanterului mare la vf. Maleolei externe
membrele inferioare întinse şi apropiate. N în > Circumferinta coapselor bilateral (la 10 cm deasupra rotulei).
această poziţie, membrele inferioare sunt > Palparea arterei femurale comune se face la nivelul arcadei crurale la
simetrice. nivelul triunghiului lui Scarpa, artera fiind comprimata pe osul femural.
Linia dreaptă care corespunde planului Pentru a face mai accesibila palparea arterei femurale se poate aplica o
mediosagital trece prin unghiul sternal, ombilic, perna sub soldul pacientului.
mijlocul simfizei pubiene şi ajunge la punctul de > Palparea arterei femurale interne se face la nivelul fetei interne a
contact dintre cele două maleole mediale. Faţă coapsei deasupra genunchiului la iesirea ei din canalul lui Hunter
de această linie verticală, liniile orizontale care
unesc proeminenţele osoase simetrice – biiliaca
superioară, bitrohanteriană, birotuliană,
bimaleolară – sunt perpendiculare, iar între ele
sunt paralele.
> Diformitati dobandite
> ** atitudini vicioase,
> scurtarea /alungirea mb. inferior,
> atrofie/contractura musculara,
> Tumefactii anormale
> Aspectul tegumentului
STABILITATEA SOLDULUI FLEXORII COAPSEI= [Link] EXTENSORII COAPSEI= n. gluteali
> asigurată de: * n. gluteal superior+obturator *n. ischiadic+obturator
> factori osoşi - asigură stabilitatea verticală;
> factori ligamentari - asigură stabilitatea anterioara prin ligamentul
iliofemural, nepermitând căderea posterioară a trunchiului; PRINCIPALI SECUNDARI PRINCIPALI SECUNDARI
> factori musculari - stabilitatea posterioară (căderea în faţă);
> Cea mai fiziologică poziţie a şoldului este de extensie usoară - Iliopsoas Adductorii Gluteu mare Obturator
abducţie - rotaţie internă. (cu genunchiul Gluteu Gluteu mijlociu intern+ext
> Poziţia vicioasă cea mai frecventa este de flexie – adducţie – rotaţie flectat) mijlociu+mic +mic Adductor mic
externă. Drept femural Ischiogambieri Gracilis
> La posturare şi mobilizare se va pune accentul pe EXTENSIE- (cu genunchiul Adductor mare Gemenii
ABDUCŢIE-ROTAŢIE INTERNĂ extins)
Tensorul fasciei
EVALUAREA MOBILITATII lata+croitor
ABDUCTORII COAPSEI= n. gluteal ADDUCTORII COAPSEI= n. obturator
- Mobilitatea soldului se explorează în mod pasiv şi activ, diferenţiindu-se superior *n. ischiadic+gluteal inferior
astfel o suferinţă a părţilor moi extraarticulare de suferinţe de cauze *n. gluteal inferior+femural
intraarticulare. PRINCIPALI SECUNDARI PRINCIPALI SECUNDARI
- Se apreciază prin efectuarea bilanţului articular şi determinarea
coeficientului funcţional de mobilitate Tensor fascia lata Piriform+croitor Adductor mare Gluteu mare
Mişcarea Zbenghe Chiriac Gluteu mijlociu Adductor lung Semitendinos
Croitor Adductor scurt Semimembranos
Flexie 1250 activ; 1200 Gracilis Iliopsoas
1450-150 pasiv Pectineu

Extensie 15-200 - activ, 300 ROTATORII INTERNI AI COAPSEI ROTATORII EXTERNI AI COAPSEI= n.
300 – pasiv gluteal inferior
Abducţie 450 450 *n. gluteal sup+femural
Adducţie 300 15-200 PRINCIPALI SECUNDARI PRINCIPALI SECUNDARI
Rotaţie externă 350 450 Gluteu Drept femural Gluteii Obturator extern
Rotaţie internă 15 0
mijlociu+mic Semitendinos Obturator intern Piriformul
Adductor mare Semimembranos Pătrat femural Adductorii
Tensor fascia lata Gemen inferior Dret femural
+superior
Iliopsoas
SOLDUL – bilanţ muscular

> Se testează manual forţa musculară a muşchilor glutei (mare, mijlociu şi

mic), adductori, iliopsoas şi a dreptului femural (componentă a
muşchiului cvadriceps femural).
> scala de la 0 la 5, unde 0 semnifica paralizia; 1 functie minima; 2 functie
limitata; 3 moderata; 4 buna si 5 excelenta
Testul Thomas or Hugh Owen Thomas well leg raising test)
hip flexion contracture and psoas syndrome. Often associated with runners,
dancers, and gymnasts who complain of hip "stiffness" and reported
"snapping" feeling when flexing at the waist.
Se aseaza o mana la nivelul coloanei lombare (pacientul in decubit dorsal), se
flecteaza soldul sanatos la maxim, se urmareste cu mana aflata lombar daca
curbura lombara este obliterata (daca soldul examinat se ridica de pe masa
odata cu flexia celuilalt picior inseamna ca acest sold pierde din extensie).

Testul Patrick
Soldurile si genunchii flectati la 90 de grade, piciorul examinat este asezat
peste genunchiul opus iar examinatorul apasa usor pe genunchiul urmarit.
Acest test mai este cunoscut si ca semnul f.a.b.r.e. (flexie, abductie, rotatie
externa).
durerea care apare la aceasta manevra este considerat a fi primul semn de
osteoartrita a soldului.

EXAMINAREA FUNCTIONALA
> VAS
> WAS- scala capacitatii de mers
> Scala Womac
> scorurile propuse de Merle d 'Aubigne şi Lequesne
> scala cu 20 pct

PC
- hemoleucograma completa, markeri ai inflamatiei rata de sedimentare a
eritrocitelor (ESR), proteina C-reactiva (CRP)., fibrinogen, VSH / CRP,
radiografii (bazin, coloana lombara), ecografie articulara si de parti moi,
evaluare prin computer tomograf, sau rezonanta magnetica nucleara,
scintigrafie osoasa, sau test de osteoporoza DEXA
PATOLOGIA ARTICULATIEI SOLDULUI > INFLAMATORII - procese inflamatorii specifice sau nespecifice, acute
sau cronice
> DISTROFII > Osteoartrita primara si secundara/ Artrita septică /Artrita
Malformaţiile congenitale ale şoldului (displazia congenitală, tuberculoasa
subluxaţia,luxatia congenitală, protruzia acetabulară);-distrofii dobândite: > reumatismele inflamatoare – coxita din poliartrita reumatoidă şi
coxa plana, coxa retrorsa spondilita anchilozantă (forma rizomelica),
> TRAUMATOLOGICE > Polimialgia reumatică/ Polimiozita/ Dermatomiozita
> Leziunile partior moi: bursite, tendomiozite, hematoame musculare, > artrita psoriazica
sindromul de frictiune al bandeletei iliotibiale > fibromialgia
> Luxatii de sold, Fracturi de sold > reumatismale abarticulare : periartrita coxofemurală şi bursitele
> Leziuni cartilaginoase, Pseudartroza colului femural; Calusul vicios; periarticulare.
> Soldul operat ± proteze de sold > DEGENERATIVE
> TUMORI Tumorile primitive (osteosarcomul, mielomul) sau secundare > Coxartroza primara si secundara
(metastazele osoase) > Alte cauze pentru durerile secundare de sold
> tulburari metabolice, - Boala Lyme
> VASCULARE tulburari ischemice, Osteonecroza ischemica a capului - Boala Legg-Calve-Perthes
femural; > Algoneurodistrofia şoldului
> NERVOASE- paralizii neuromusculare. Patologia plexului lombar/sacrat/ > Şoldul operat - artroplastii-proteze de şold.
Patologia măduvei spinării/ > Afectarea unor organe situata la distanta (dureri referite):

[Link] displazic – capul femural nu este in totalitate in acetabul, inclinarea

acetabului este frecvent mai mare in comparatie cu normalul si acetabulul Boala Perthe – tulburare a aportului de sange la nivelul epifizei capului
poate sa fie mai mic decat capul femural; in tinerete, acest lucru predispune femural astfel incat in timp acesta dezvolta o necroza avasculara; cauzele sunt
la dislocarea soldului, iar la adulti reprezinta un factor major predispozant de necunoscute; de 5 ori mai frecventa la baieti decat la fete si in 12% din cazuri
osteoartrita si instabilitate; este bilaterala; cel mai des apare intre 4 si 6 ani si se asociaza cu anteversia
colului femural; in general, jumatate dintre pacientii sub 6 ani au o evolutie
buna, prognosticul este prost dupa varsta de 9 ani; ca si tratament:
osteotomie in varus, osteotomie Salter.

Artrita reumatoida – artriculatiile soldului sunt des implicate in artrita

reumatoida; cand ambele articulatii ale soldului si genunchii sunt implicati,
dizabilitatea este profunda; inlocuirea uneia sau a ambelor articulatii poate
imbunatati considerabil mobilitatea, simptomele.
Alte afectiuni ale soldului (rar intalnite): spondilita anchilozanta, sindromul
Reiter, tumori osoase primare, cracment al soldului
TRATAMENTUL PROCESULUI INFLAMATOR Obiectivele recuperării funcţionale a şoldului

> Medicaţia > •scăderea dureriii şi inflamaţiei, •creşterea stabilităţii;

> este de cele mai multe ori necesară: > •creşterea mobilităţii;
> antalgice,antalgice, > •creşterea gradului de coordonare şi echilibru la mers
> sedative,sedative, Metode
> antiinflamatoare nesteroide sau chiar steroide, pe cale generală sau > 1Reg igieno- dietetic
în infiltraţii locale. > 2Trat medicamentos
> ►Intensitatea şi stadiul procesului inflamator dictează felul > 3Trat fizical Kinetic
medicaţiei, ca şi terapia fizicală antalgică. > 4Ortezare
> ►Terapia fizicală > 5Terapie Ocupationala
> Antalgică > 6Trat chirugical daca este cazul
> Antiinflamatoare Tratament fizioterapeutic
> antialgic (joasa, media, înalta frecvenţă, masaj
OBIECTIVE GENERALE Kinetoterapie OBIECTIVE
1 Prezervarea vietii 1. Corectarea posturii ,aliniamentul corpului; corectarea poziţiilor
[Link] durerii si inflamatiei vicioase
> Reducerea pana la disparitie a durerii (ameliorarea 2. Refacerea stabilitatii articul sold genunchi
simptomelor, controlul starii dureroase) 3. Refacerea mobilitatii articulare si intreţinerea amplitudinii de
3. Prezervarea functiei pt M Inf mişcare;
> Prevenirea instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai 4. Refacerea si creşterea progresivă a forţei musculare
precoce, atunci cand a apucat sa se instaleze deja; menţinerea 5. Reeducarea mersului si echilibrului
elasticităţii capsuloligamentare şi profilaxia redorilor; creşterea 6. Readaptarea la efort
tonusului muscular şi prevenirea hipotrofîilor musculare în
special a muşchilor stabilizatori ai şoldului; asigurarea unor
unghiuri de mobilitate funcţionale şi evitarea instalării
atitudinilor vicioase
> Recastigarea functiilor importante (stabilitatea,mobilitatea,
cresterea fortei musculare, imbunatatirea controlului motor,
prevenirea recurentelor) pentru a restabili mersul
4 . Cresterea calitatii vietii
revenirea la functia deplina cu un sold mobil nedureros si mentinerea
independentei in activitatile cotidiene
Reguli de igienă a şoldului Etapizarea programului de recuperare
> reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub/la greutatea ideală; Etapa I
> • evitarea ortostatismului şi a mersului prelungit pe jos; se vor prefera > Obiective
deplasările cu bicicleta; > Combaterea durerii;
> • se vor purta pantofi cu tălpi şi tocuri moi; > Prevenirea tulburărilor vasculare şi
> • mersul cu sprijin în baston în mâna opusă în majoritatea cazurilor de > circulatorii;
şold dureros; în mâna homolaterală în cazurile severe cu dureri > Prevenirea şi corectarea poziţiilor vicioase.
accentuate şi disfuncţionalitate accentuată; > Combaterea contracturilor vicioase
> • evitarea mersului pe teren accidentat; > Metode şi mijloace folosite
> • evitarea şchiopătării prinr-un control voliţional al mersului şi prin > Medicaţie antalgică şi antiinflamatorie;
antrenamentul kinetic al controlului muscular dinamic; > Gimnastica Burger, masaj, drenaj limfatic;
> de cel puţin două ori pe zi se va păstra un repaus postural la pat, cu > Posturări în repaos
şoldurile întinse; • Etapa II
> Alternare DD cu DV = decontracturarea soldului > Obiective:
> • se va corecta orice inegalitate a membrului inferior de la 2cm în sus; > Restabilirea mobilităţii membrului inferior ;
> • evitarea şederii prelungite pe scaun, care favorizează redoarea > Creşterea progresivă a forţei musculare.
articulaţiei şi tendinţa la flexum a coapsei; intreruperea pozitiei la > Metode şi mijloace
anumite intervale cu miscari libere de sold, de relaxare > Mobilizări pasive, autopasive şi active;
> • repausul pe un scaun mai înalt; > Mobilizări active cu contra-rezistenţă/ rez progresiva
> • se va executa, de cel puţin două ori pe zi, programul de kinetoprofilaxie > tonifierea musculaturii membrului inferior (muşchiul cvadriceps,
pentru şold. ischiogambieri şi fesieri prin exerciţii izometrice,izotonice.
> Reorientarea profesională este necesară acolo unde meseriile necesită Etapa III
poziţii prelungite cu încărcarea şoldurilor (mers sau ortostatism prelungit, > Obiective
ridicatul şi căratul greutăţilor). > Readaptarea la efort;
> Indicaţia operatorie a unei coxartroze : stadiul evoluat, când există > Reluarea mersului.
ankiloză şi atitudini vicioase ireversibile. > Metode şi mijloace folosite
> Tratamentul balnear în staţiuni care dispun de ape termale şi > Exerciţii active cu îngreuiere progresiva
nămoluri terapeutice, 1 – 2 cure pe an (Felix, Mangalia, Efori Nord,
Pucioasa, Vatra Dornei, Herculane etc.).
ONA DE CAP FEMURAL Patogenie

> Necroza totala sau partiala > Frecvent afectare in zona antero-lat a capului femural (max.
> = intreruperea partiala/totala a vascularizatiei la nivelul capului solicitare)= ocluzia vaselor de tip terminal
femural= necroza+prabusirea [Link] > Histopatologie= ischemie-necroza
> Capul femural este irigat de artera ligamentului rotund > Faza I necroza = reversibila- moartea cel. Hematopoetice, osoase,
(zona foarte mica) +a. capsulare (din artera circumflexa adipoase
posterioara) > 4 zone concentrice = zn. centrala de necroza, [Link], zn.
> Afectarea capsulei = intreruperea circulatiei la nivelul Hiperemie, zn. Tesut normal.
capului femural.. > Dupa prod. Necrozei apare rasp. Inflamator= [Link]=
> Suprasolicit. Art, afectate= incarcare =artroza secundara primul pas in repararea zonei necrotice
> Necroza primitiva > Faza II reparatorie=ireversibila= resorbtie osoasa+neoformare
> Necroza secundara: osoasa; proces de vindecare initiat in zonele hiperemice
> Traumatica: traumatisme mici si repetate, fracturi col femural; luxatii > La interactiunea zn afectate/zn tesut viabil= linie reactiva.
sold, osteosinteze metalice care compromit articulatia; reducere prin Neoformarea nu reuseste sa tina pasul cu resorbtia osoasa= pierderi
abductie si RI care cresc presiunea intrarticulara. semnificative de tesut oss
> Non-traumatica: etilism cronic, fumat, corticoterapie, transplant renal, > Solicitarile ulterioare=prod. Fracturi la nivelul platoului osos
dislipidemie, obezitateboli hemato (hemoglobinopatii, anemie falciforma, subcondral+distrugere cartilaj=apare o linie de fractura clara= semnul
hemofilii, coagulopatii/CID) , boli tesut conjunctiv (LES, vasculite); boli semilunei pe Rx
infiltrative ([Link], neo, metastaze), boli endocrine (Cushing, Complicatii: aplatizarea +prabusirea capului femural
hiperparatiroidism), iradiere, sarcina, agenti citotoxi (MTX,
ciclofosfamide) Tablou clinic
> Bilaterala= 30-50%
> Varsta: 30-50 ani > Clinic debutul progresiv, cu fenomene dureroase de intensitate
> Sex: M:F=4:1 medie
> Morbiditate: de la primele manifestari pana la prima interv. Ch=5 ani > Debut tardive, localizare sold, cu iradiere ant/post, frecv la niv.
Genunchiului
Fiziopatologie > Acut, declansat de un efort cu exacerbare la tuse
> Tomboz/embolizarea arterelor mici de la nivelul capului femural > Caracter insidious, profunda, pulsatorie
> emboli grasosi (hiperlipedimie+ etiism cr; sec corticoterapiei) > Continua/intermitenta, exacerbare nocturna = ritmul ischemic al
> Hematii anormale (anemie falciforma) durerii
> Bule de nitrogen (boala de cheson) > Acc. de oretostatism+mers, ameliorata de repaos/decubit
> Perturbarea circulatiei venoase > Redoare matinala
> Degradarea str peretilor vasculari=vasculopatie (boala de decompresie, > In [Link]: limitare RI+test Faber +
necroza de radiatie, b. Gaucher) > In [Link] = limitare miscari+semn Tredelenburg +, pozitii
> Creste pres intramedulara dat hiperplaziei+hipertrofie tes osos+adipicite vicioase, scurtarea mb afectat, mers schipatat, cracmente la
> CID mobilizare
PC Explorari complementare
> 1. Arteriografia:se face prin cateterism al circumflexei posterioare
> RX plana, diverse incidente = evidentiaza tardiv remanierea > Staza intramedulara
morfologica a scheletului mineralizat; NU obiectiveaza > Stoparea microcirculatiei, cu tulburari hemodinamice medulare si
debutul/ischemia usoara si prelungita din faza initiala metabolice consecutive => ischemie cronica + necroza
> [Link]= semne minime, absente: [Link] formei osoase, > Hipertensiunea osoasa > 30mmHg scade debitul sanguin sau
scleroza, osteoporoza blocajcomplet al arterei nutritive, prin spasm reflex, punandu-se in evidenta
> [Link] forma ale capului femural reversibilitatea acestor fenomene si natura lor functionala.
> Pierderea sfericitatii > 2. Flebografia pertrohanteriana, evidentiaza staza sau incetinirea
> Colaps circulatiei intraosoase.
> Ingustarea sp art > 3. Termometria intramedulara hipotermia intramedulara, expresia
> Modif acetabulare metabolismului redus
> zona opaca inconjurata de zona transparenta > 4. Oximetrie saturatia in oxigen mai ridicata hipoxie medulara capitala.
(hipervascularizata cu vase de neoformatie), care este > 5. Scintigrafie osoasa
delimitata de tesut normal ,,felie de tort,, > permite diagnosticarea cu 2 ani, inainte de aparitia modificarilor
> Semnul semilunei = fractura subcondrala Rx.
> RMN . in fazele initiale are mai mare acuratete decat scintigrafia > Precoce- hipocaptare « zona rece » :Reperul scintigrafic tipic
osoasa si Rx. Localizeaza exact sediul si intinderea, modificarile este defectul de captare circumscris, care persista si dupa
osoase deja instalate. aparitia modificarilor Rx
> Este cea mai sensibila si specifica investigatie imagistica. Tardiv hipercaptare determinata de reosificare si revascularizatie
> Aprecierea rezultatelor terapeutice prin foraj decompresiv al capului
femural
> Prezinta imagine de hiposemnal in banda de cativa mm de
intensitate vizibila in T1 si T2, in contrast cu restul capului femural, dar
in ansamblu concav in sus, intinzandu-se de la o corticala la alta pe
sectiune frontala= semnul dublei linii
> Pe sectiune sagitala, traiectul leziunii este mai sinuos in forma
literei ,,Ω,, de la o corticala la alta dublat in T2 de o banda de
hiposemnal data de prezenta tesutului conjuctiv de reparatie.
> Hiposemnalul in T1 si hipersemnal in T2 se intinde catre col si
trohanter, datorita hiperemiei si edemului difuz din extremitatea
proximala a femurului, ca reactie a procesului de necroza.= zona de
nucroza, senal ca fluidele
> Zonele de tesut viabil= hipersemnal in T1 , hipo in T2

> ** CT, scintigrafie osoasa, CT cu emisie unica de fotoni (SPECT)

 Clasificarea Ficat si Arlet
Stadializarea clinica+radiologica (Ficat+Aulet) Stadiul 0 – anomalii la examenul IRM, constatări radiografice normale, şi
> Std 0: sold ,,mut ,, aspect N =RX constatările normale ale scanării osoase.
> Std 1: forma de debut Stadiul 1 – constatări anormale ale scanării osoase, dureri inghinale uşoare, şi
> Simpt modesta:durere inghinala iradiata in fese/ coapsa pana la constatările radiografice normale.
genunchi, accentuare nocturna, dar apare si la miscare. Limitarea Stadiul 2 – Osteoporoză, dureri inghinale, scleroză difuză şi / sau zone
RI ; Rx normal. Scintigrafia poate evoca diagnosticul chistice.
> Stadiul II: durerea se accentueaza Stadiul 3 – linia semilunei, durere prin activitatea fracturii subcondrale, fără
> Rx: Zona de transparenta difuze, localizate in insule, in arc liniar cu aplatizarea capului femural.
concavitatea in sus + geode+ polichisturi = aspect de coaja de ou. Stadiul 4 – aplatizare segmentară, cu dureri la activitatea capului femural,
Interliniul articular si cotilul de aspect normal. fără implicare acetabulară, şi spaţiu articular normal.
> Stadiul III: durerea se accentueaza. Stadiul 5 – îngustarea spaţiului articular, durere la odihnă, şi degenerare
> Rx : zona de ,,sechestru ,, contur intrerupt cap femural si acetabulară
prabusirea zonei necrozate, interliniul articular normal sau largit
> Deficit functional, mers schiopatat
> Stadiul IV: stadiul terminal
> Rx ingustarea/disparitie a spatiului articular cu instalarea artrozei
secundare (modif artrozice niv acetabul); colaps cap femural. Grad
mic de mobilitate pe flexie.
NACF
> Stadiul 1 (preradiologic)= stadiul rezorbtiv incipient.
> Stadiul 2 reprezintă stadiul reparator ce are loc înaintea tasării
capului femural. Stadiul 2 se poate întinde pe o perioadă de cateva
luni sau chiar mai mult. Demineralizarea este acum evidentă. Poate fi
generalizată sau focală sau poate aparea sub formă de mici chisturi la
nivelul capului femural. Demineralizarea este prima manifestare a
stadiului reparator şi reprezintă rezorbţia osului mort.
Scleroza neuniformă apare ca o zonă de densitate crescută pe
radiografii şi poate fi difuză, focală sau sub forma de arc liniar, cu
concavitatea superioară. Reprezintă formarea de os nou. Scleroza
neuniformă coexistă de obicei cu demineralizarea, si apar sub formă
de regiuni de radioopacitate alternate cu radiotransparenţă crescută.
Stadiul 4 (boala progresiv degenerativă)
Odată cu turtirea capului femural, are loc şi pierderea conturului convex
neted al acestuia. În cele din urmă, fragmentul superior femural,
reprezentând suprafaţa articulară şi osul imediat subcondral, se poate separa
de capul femural subiacent, sau se poate turti şi compacta în capul femural.
Fragmentele de os şi cartilaj se pot separa de femurul subiacent, mişcându-se
libere în cavitatea articulară, devenind corpi liberi. Distrucţia şi turtirea severă
a capului femural duc la boala articulară progresiv degenerativă cu îngustarea
spaţiului articular, formarea osteofitelor marginale şi formarea de chisturi
subcondrale. Chisturile subcondrale pot fi de obicei diferenţiate de scleroza
alternantă şi de către transparenţa din stadiul reparator din NACF.

> Stadiul 3 (colapsul timpuriu al capului femural)

> O transparenţă liniară subcorticală, reprezentând linia de fractură,
este prezentă imediat sub cortexul articular. Acesta poartă numele
de semnul semilunei. Capul femural îşi păstrează forma sferică, însă
mai târziu, devine turtit. Acest lucru este indicat de către lărgirea
spaţiului articular.
Stadializarea FICAT = Clinic+RX+RMN
Evolutie
Std. I. (initial). Durere locala la mobilizare; uneori progresiva cu iradiere
pseudoradiculara in 1/3 medie a gambei, exacerbare la tuse (ritmul ischemic > Favorabila : dupa o perioada dureroasa de 12—18 luni se produce
al durerii precum si la tuse, tulburari vasomotorii intermitente la nivelul stabilizarea fara prebusirea zonei necrozate cu pastrarea functiei
membrului inferior.). articulare
> Limitarea globala a miscarii (rotatie interna), ce autentifica originea > Evolutie nefavorabila dupa 12—18 luni cu prabusirea conturului
articulara a durerii. capului femural ingustarea interliniei articulare si instalareea unei
> Rx normal/demineralizare; RMN = edem osos, hiposemnal T1; artroze secundare cu durere si impotenta functionala.
hipersemnal T2; scintigrafie=captare crescuta > Criterii de prognostic nefavorabil: bilateralitate, pensarea spatiului
articular.
[Link]. (intermediar). Semnele clinice persista sau se accentueaza; durere cu
iradiere in genunchi, impotenta functionala Tratament
> Rx demineralizare difuza sau localizata in insule sau in arc linear cu > Tratament profilactic : tratarea cauzelor osteonecrtozei aseptice
concavitatea superior; osteocondensare, chiste subcondrale. Aspect > Schimbarea comportamentului pacientului:
geodic, polichistic sau mixt sclerogeodic => imagine de ,,coaja de ou,, cu > Evitarea supraincarcarii art. afectate; mijl ahutatoare de
schita de disectie a zonei necrozate in profunzime. (zona mers
prenecrotica).Fara modicaficari ale cotilului si interliniei articulare. > Modificarea anumitor miscari
RMN=edem osos= hiposemnal T1; hipersemnal T2, defecte > Renuntarea la fumat
> Tratament conservator : repaus total cu descarcare completa a
Std. III. Dureri intense permanente, cu limitarea miscarilor in toate articulatiei si mers in carje
sectoarele. Mers schipatat. > Tratament medicamentos :AINS, antialgice, Paracetamol 4g/zi, Refen
> RX imagine de sechestru prin ruperea conturului capului cu prabusirea inj im
fragmentului necrozat- semnul semilunei+ colaps [Link] > Hipolipemiante
articular este in continuare conservat sau largit > Anticoagulante
> RMN=semnul dublei linii > Vasidilatatoare
> Bifosfonati (alendronat)
Std. IV. (final) Durere, impotenta fct. Mers schipatat Tratament fizical
> RX= std artrozic avansat, colaps subcondral, lez degenerative. Interliniul > Electroterapie joasa si medie frecventa
articular este pensat, pe toare zonele de sprijin. > Termoterapie
> RMN= protruzie cap femoral, scaderea [Link], modif acetabul > Hidrokinetoterapie
> Masaj
Diagnostic diferential: > KT : cresterea mobilitatii, tonifiere abductori, cvadriceps (Nu se lucreaza
> in necroza apare limitare de mobilitate initiala pe rotatii adductorii si iliopsoasul pentru ca cresc presiunea pe capul femural) ;
> in artroza limitarea de mobilitate este in toate axele tractiuni discontinue pentru ca scad contractura musculara si presiunea
> ATENTIE!!! pe capul femural
> Soldul contralateral unui ONA de std. III contine o necroza potentiala
in evolutie (sold mut), > Masuri fizicale+KT = cresterea FM muschilor stabilizatori ai soldului)
Tratament chirurgical OSTEONECROZA DE CONDIL FEMURAL

A. de salvare: > Este de 3—4 ori mai putin frecventa decat cea de cap femural, apare mai frecvent la femei
> Decompresiuni: foraj biopsie, grefoane peste 40 ani. frecvent unilaterala, la nivelul condilului medial, mai rar la cel lateral
osoase, osteotomii > Clinic:
> forajul bioptic in stadiul I si II,0 > debut insidios cu dureri si jena functionala sugereaza o artroza acuta, sau o
> osteotomia rotationala se indica in afectiune inflamatorie.
sechestrul localizat la polul superior cu > Cu durere intensa, rezistenta la mijloacele terapeutice obisnuite.
circumferinta capului intacta postero- > Explorari paraclinice :
inferior. > Datorita intinderii reduse a si superficialitatii leziunii, necesita incidenta Rx speciale :
> Forajul are o actiune decompresiva cu relaxare genunchi in flexie la 1200 CT. IRM, artroscopie
vasculara si canalara. Efect antalgic. Favorizeaza > Rx. sediul in portiunea mijlocie a condilului, in zona de maxima concavitate.
revascularizarea prin : > Zona clara subcondrala, semilunara, de mici dimensiuni, superficiala/
> Actiune vasculara supra osteotomiei, > Condensare perinecrotica, (halou dens.)
> neoangiogeneza in canalul de foraj > Aplatizare sau prabusirea segmentara cu vizibila decelare subcondrala. Vizibila pe
> eliberarea sinusoidelor prin decompresiune Rx de profil.
vasculara, care restabilind microcirculatia > Corpi straini intraarticulari,
va reduce tensiunea din spongioasa > Opozitia periostala metafizara indreptul condilului afectat.
> eliberarea foramenului vascular cortical cu > Genu varum,
reducerea spasmului arterial existent la > Condensarea platoului tibial adiacent.
acest nivel. > Scintigrafia :
> Introducere in canal de proteine osoase > Hiperfixare la nivelulo condilului intern, iar cand acesta este prezenta la nivelul
morfogenice si stimulare electromagn a platoului tibial supriacent, trebuie suspectata o artroza de debut, fie o ONA a genunchiului
zonei bipolara (condil, platou tibial intern)
> Implantare de celule stem mezenchimale > IRM hiposemnal cu lizereu in T1, cu convexitatea in sus, in interiorul caruia semnalu
(recoltare cel osteoprogenitoare + cult in ramane nemodificat la debut, apoi se transforma si el in hiposemnal eterogen aproximativ
vitro) cu cel din ONA idiopatica a soldului.
> Grefe osoase = grefe fibulare vascularizate > Tardiv apare o fragmentare a zonei osoase necrozate care se vindeca => artroza secundara.
[Link] (dupa colapsul capului femural) > Se vindeca spontan
> Artropalatii partiale bipolare Tratament ortopedico-chirurgical
> Artroplastii totale; proteza totala in stadiul
III si IV ONA condil femural +platou tibial intern=corticoterapie
LEZIUNI TENDOMUSCULARE BURSITE

a. Ruptura aparatului extensor cvadricipital Bursita ischiatică afectează bursa de pe tuberozitatea ischiatică pe care se
Tratament – sutură precoce, atelă gipsată cu imobilizare în extensie a găseşte muşchiul gluteus maximus. Durerea localizată în regiunea ischiatică
genunchiului 4 săptămâni. se accentuează atunci când bolnavul este în poziţie şezândă. Inflamaţia
Recuperare: • începe în perioada de imobilizare cu contracţii izometrice de bursei trochanteriene produce durere care se ameliorează în flexie şi rotaţie
cvadriceps internă a membrului inferior. Pacienţii acuză dureri în partea laterală şi
• fizioterapie – curenţi interferenţiali, electrostimulare, diapulse superioară a şoldului şi au o sensibilitate de-a lungul porţiunii posterioare a
• masajul coapsei şi gambei marelui trohanter. Rotaţia externă şi abducţia şoldului exacerbează durerea.
După scoaterea gipsului: • termoterapie şi masaj • tonifierea cvadricepsului • Bursita trohanteriana este frecvent subdiagnosticata pentru ca durerea de la
mobilizări active ale genunchiului • electroterapie antalgică şi nivelul soldului poate iradia pe traiect nervos si simuleaza alte suferinte.
antiinflamatorie. Examinarea soldului in anumite pozitii, presiunea pe el, accentueaza durerea
Mersul se reia treptat, iniţial cu bastonul, apoi liber. si o deosebeste de alte boli.
b. Osteomul paracondilian intern Bursita iliopsoasului si meralgia parestezica sunt alte cauze de durere, cea
Apare limitarea moderată a flexiei, durere, tumefacţie locală. din urma fiind insotita si de parestezii, senzatie de arsura, hiperestezie la
Recuperare similar miozitei osifiante. nivelul coapsei.
c. .Atrofia cvadricepsului
Este sechela posttraumatică cea mai frecventă la nivelul genunchiului. Sindromul tensorului fasciei lata
Recuperare: exerciţii izometrice, cu rezistenţă. > ”soldul in resort”
D . Retractura – contractura cvadricepsului > Frecvent la femei, uni/bilat
Se urmăreşte creşterea amplitudinii flexiei genunchiului > La flexia soldului=”pocnitura”
> Apare datorita acrosajului unei benzi fibroase (comp. a fasciei lata) pe
Pubialgia fotbalistului este o osteochondrita simfizo-pubiana cauzata de trohanterul mare in timpul miscarii soldului
producerea unor microtraumatisme repetate la acest nivel, @n urma unor
solicitari mecanice consecutive ale membrelor inferioare. Afectiunea este
specifica jucatorilor de fotbal care folosind procedeul de lovire ”cu latul”
(marginea mediala a piciorului) produc ”deschideri” ale bazinului ce forteaza
simfiza pubiana.
Simptomatologia clinica include dureri ale simfizei pubiene, legate de
antrenamente desfaturate @n conditii improprii (noroi, zapada, minge grea
si uda).
Radiografia bazinului arata marirea spatiului articular la nivelul simfizei
pubiene si @n final necroze osoase sau osificari heterotrope).
Tratamentul este exclusiv medicamentos si conservator (antialgice,
antiinflamatorii, trofostimulante) @nsotit de repaus sportiv 7-12 zile
PERIARTRITA COXO—FEMURALA PCF acuta a soldului

Se caracterizeaza prin afectarea tesutului moale periarticular (bursite, > Dureri f. intense
tendinite, tenosinovite)= lez. Inflamatorii+degenerative > Impotenta fct
> Factori etiologici : traumatisme, microtraumatisme, > Febra
suprasolicitari, obezitate, dislipidemie > Teste de inflam.+
> Clinic durere la palparea si mobilizare. Limitare de mobilitate > Rx=calcificari
> Sias, plica inghinala, zona posterosuperioară a trohanterului
mare+ pct. dureroase la palpare. Poate iradia pe faţa PCF subacuta+cronica
posteroexternă a coapsei, spre gambă sau către spina iliacă > Dureri moderate
anterosuperioară, spre creasta iliacă şi sacru; tip mecanic, + la > Limitare ABD+ROTATIE EXT.
mişcări, mers, oboseală; nu determină o impotenţă
funcţională evidentă, dar poate să limiteze unele gesturi, cum Bursita trohanteriana
ar fi ieşitul din maşină sau din cada de baie. Mai rar, durerea > Durere fata ext. a soldului, frecv, spatele trohanter mare;
poate fi violentă, imobilizând bolnavul la pat intensificata de ABD, urcat/coborat,decubit lateral pe partea bolnava
Paraclinic : Examen de laborator: VSH crescut in formele acute; Rx : > Apare insidios
Calcificari periart, neregularitati pe conturul extern al trohanterului mare; > In caz de infl. mai acc.= durerea iradiaza inf=asemanator nevralgia
Ecografie tesut moale sciatică

Diagnostic diferential Bursita ileopectineală

> Leziuni degenerative=coxartroza > Durere in [Link] iradiere spre genunchi
> Osteonecroza aseptica de cap femural > Mers cu pasi mici pt. a evita hiperextensia
> Coxita=reumato+TBC > Durere la palpare [Link]
> Metastaze osoase Acc prin hiperextensia soldului
> AND sold
Forme clinice Tendinita adductorilor
> Periartrita Coxo- femurala forma acuta > Dureri in reg. Int. a coapsei – fotbalisti, rugbisti, vanatori
> Periartita coxofemurala forma subacuta si cronica > Dureri acc. la ADD
> Bursita trohanteriana > Dureri niv. Extremitatii interne a plicii inghinale
> Tendinita iliopsoasului durere inghinala > Sensibilitate pe ramura ischiopubiana, pacient cu coapsele usor
> Bursita iliopectinee flectate si in ABD
Tendinita adductorilor Trat
> repaus, AINS, ET, KT Cura balneara
> Infiltratii locale cu xilina, Diprofos
> Masaj cu gheata cu MgSO4
COXARTROZA [Link] secundara : in 60-80% din cazuri ; de obicei unilaterala, frecvent
sub 40 ani
[Link] primitiva (esentiala, idiopatica) : in 20-40% din cazuri > de cauza medicala :
> Peste 40 ani, > Modificari metabolice : Condrocalcinoza , Hiperparatiroidia
> De obicei bilateral > Infectii (coxita infectioasa –germeni banali, coxita TB), tumori, boli
> Nu exista modificari anatomice anterioare, deficit functional (lasa inflamatorii
mobilitate ”utila” a soldului) > Coxartroza din b. Paget
> Rx coroana de osteofite fara pensare imp. sp. Art, frecv. bilat, > Osteonecroza aseptica de cap femural
aproape perfect simetrice > de cauza mecanica
> Forme : coxatroza primitiva simpla, primitiva rapid degenerativa, > Traumatisme : fracturi de col, de cotil, NACF postraumatica, artrodeza
coxartroza primitiva anchilozanta soldului contralateral, inegalitatea de membre > 4cm
> Coxartroza primitiva simpla : intereseaza ambele sexe, cu precadere > Malformatii congenitale : displazie congenitala de sold, luxatia sau
femeile, debut 50-60 ani; evolutie lunga, progresiva, bine tolerata ; subluxatie congenitala
> -tratament conservator in stadiul initial si evoluat, chirurgical in > Distrofii dobandire : coxa plana, coxa retorsa
stadiul avansat
> Coxartroza primitiva rapid degenerativa : frecvent la femei, debutul Evolutiv
60-65 de ani ; condroliza cu evolutie de 2mm/an, cu stergerea > 3 stadii :
spatiului articular in cca 2 ani de la debut ; poate evolua si mai repede > Stadiul initial (SI) : dureri intermitente, la incarcare- in ortostatism
> -durere mai intensa, frecvent si noaptea prin decomp. inflamatorie; +mers prelungit ; slabiciune si oboseala musculo-articulara locala,
impotenta functionala precoce; evolutie rapid spre invaliditate reducerea amplitudinilor maxime , « de lux » ale soldului
> -tratament conservator pt. pregatirea tratamentului chirurgical : > Stadiul evoluat , avansat (SE) : dureri la incarcare si in repaus,
proteza totala de sold redoare articulara cu reducerea amplitudinilor functionale ale
> Coxartroza primitiva anchilozanta : mai frecvent la barbati ; poate soldului, cele curente de miscare (pentru mersul pe teren plat este
apare asociat cu spondiloza hiperostozanta Forrestier nevoie de 40-60 grade de flexie ; pentru urcatul si coboratul scarilor
> - limitarea progresiva a mobilitatii articulare +instalarea atitudinii 80-100 grade de flexie) , atitudini vicioase corectabile pasiv sau activ,
vicioase in FL-ADD-RE; evolutia lenta, progresiva, ani dezechilibre musculare (intre agonisti si antagonisti)
> -dureri lombosacrate + genunchi de aceeasi parte = suprasolicitare > Stadiul final (SF): dureri intense, limitarea marcata a mobilitatii, care
mecanica merge pana la anchiloza, atitudini vicioase ireductibile, hipotrofii si
> -tratament conservator+ stadiul final avansat protezare articulara retracturi musculare importante
Tablou clinic Obiectiv : in decubit, ortostatism si mers

> Durere cu caracter mecanic si meteorotrop declansata la initierea mobilizarii dupa > Durere
repaus prelungit (« durere de demaraj »)+ redoare matinala sub 15 minute > apreciere simetrie, egalitate de membre
> resimtita inghinal poate iradia retrotrohanterian , peritrohanterian sau fesier sau pe > modificari de statica :pozitie antalgica, in flexie si usoara RE sau
fata anterioara a coapsei, uneori pana la genunchi , creand confuzii de diagnostic flexum
> in timp poate aparea si nocturn-decompensare inflamatorie a soldului > Retractii musculotendinoase cu fixarea soldului in FL+RE
> provocată prin mobilizarea sau palparea şoldului interesat în regiunea inghinală, > bilant articular, bilant muscular
fesieră, trohanter mare. > Limitarea mobilitatii intai pe rotatiiàadd, abd, àflexie
> accentuata la mers ortostatism prelungit, urcatul si coboratul scarilor > Hipotrofieàatrofie fesieri si cvadricepsi
> Flexia poate fi iniţial nedureroasă, dar rotaţia internă şi externă exacerbează > Cracmente la mobilizare
durerea. > Semnul pantofului : nu poate pune piciorul pe coapsa pentru a
> bolnavul nu poate sta picior peste picior, nu se poate incheia la pantof („semnul incalta pantoful
pantofului") şi nu poate incrucisa picioarele. > Forta musculara scazuta
> redoare articulara : incepe ca o limitare de mobilitate pentru amplitudinile extreme, > Semnul Duchene—Trendelenburg:se apreciaza posibilitatea sau
care evolueaza progresiv pana la blocarea articulatiei in posturi vicioase imposibilitatea pastrarii pozitiei unipodale - prin alterarea balantei
> Initial limitarea mobilitatii apare ca o reactie de aparare musculara impotriva Powers= basculare bazinului de parte neportanta+ basculare
dureriiðin timp apare flexumul soldului , care relaxeaza ligamentele si reduce presiunea umerilor de partea portanta. Cauzata de insuficienta de abductori:
intraarticulara muschiul fesier mijlociu in special ; prin afectare bilaterala, apare
> - poziţie vicioasă: contractura muşchiului psoas si a adductorilor, lordoză şi aplecare mersul »de rata » cu inclinarea de o parte si de alta in mers
înainte > -aprecierea pozitiei ghemuit- frecvent incompleta sau imposibila ,
> -flexumul antalgic , mentinut mai mult timp are tendinta la organizare , scleroza si prin durere si redoare
retractie capsulo-tendinoasa si ligamentara si determina pozitii vicioase : flexie-adductie-RE
> Redoarea si pozitia vicioasa dezvoltate la nivelul soldului au influenta negativa Paraclinic
asupra coloanei lombosacrate, genunchiului de aceeasi parte , dar si asupra soldului si > Biologic normal,exceptie VSH crescut in formele acutizate.
genunchiului contralateral , prin suprasolicitare compensatorie > Rx.
> coborârea pliului fesier; > Ingustarea spatiului articular
> limitarea miscarilor in toate planurile- pe rând: mai întâi flexia-aducţia şi rotaţia > Osteoscleroza si osteocondensare subcondrala
internă, datorită fibrozei capsulare şi/sau osteofitelor; ultima interesată este mişcarea de > Osteofitoza marginala
flexie, care se conservă mult timp. Pierderea rotaţiei interne apare precoce. > Osteoporoza marginala nespecifica
> Scaderea FM > Geode-pot conflua si dau imagine de lacuna osoasa
> Tulburari de statica si mers : mers schiopatat, ajutor la mers (baston, cadru) > coxa vara, coxa valga.
> Dificultati la asezarea pe scaun, aplecare trunchi
Diagnostic + Regim igieno-postural= IGIENA ORTOPEDICA a SOLDULUI

> COXALGIE + min 2 criterii > reguli si indicatii de « igiena soldului »

> VSH peste 20 mm/h > ü reducerea sau mentinerea greutatii corpului in limite normale
> pensarea spatiului articular > ü evitarea ortostatismului si mersului prelungit (« mersul este cel mai prost
> osteofitoza exercitiu pentru un coxopat »)
> 5 criterii > ü mers cu sprijin in baston –in mana opusa pentru stadiul initial si avansat ;
> Durere mecanica inghinal, fesier in cazurile severe din stadiul final cu dureri si disfunctie marcata , se poate
> Limitarea mobilitatii rotatii, extensie, abd si flexie folosi in mana homolaterala
> Biologic normal > ü inaltimea bastonului va fi reglata astfel incat sa produca o flexie a cotului
> Rx pensarea spatiului articular, osteoscleroza, osteofitoza de 25-30 grade, nu mai mult
> Stare generala buna > ü bastonul va fi utilizat corect, corelat cu mersul fiziologic,se pune pe linie
> cu membrul afectat ;rolul bastonului -de a realiza descarcarea de greutate a
Diagnostic diferential soldului bolnav ( descarca pana la 40% din G)
> Coxita > ü evitarea mersului pe teren accidentat
> PCF – fara modif RX > ü controlul mersului cu evitarea schiopatarii
> NACF > ü repaus postural la pat cel putin 2 ore pe zi, cu pastrarea articulatiilor
coxofemurale intinse si posturare antidecliva a membrelor inferioare, cu
Stari precoxative >
gambele ridicate
ü se prefera deplasarile cu bicicleta
Coxartroza > ü se vor purta pantofi cu tocuri moi, comozi, cu talpa elastica; se evita
purtarea de tocuri inalte
secundara > ü orice inegalitate de membre de la 2 cm in sus se va corecta prin mijloace
ortopedico-chirurgicale
neoperata >
>
ü de 2 ori pe zi se va face gimnastica pentru sold, cu rol profilactic si curativ
ü se va evita purtarea de greutati
Coxartroza >
>
ü se va evita pastrarea prelungita a unei pozitii antalgice (cu flexia soldului)
ü evitarea statului prelungit in fotolii sau scaune joase
secundara > ü evitarea expunerii la frig si umezeala

Tratament
operata
> Obiective: combaterea durerii
> Evitarea flexumului
> Ameliorarea mobilitatii articulare
> Refacerea tonusului articular
> Prevenirea, oprirea degradarii cartilajului articular.
> Ameliorarea circulatiei locale
> Ameliorarea calitatii vietii
 Coxartroza secundara instalata si neoperata
Algoritm terapeutic
> Initial- regim igieno-dietetic=
> Amelioreaza starea functionala a soldului
informare/educare+scadereponderala+stretching/aerobic
> Creste [Link], FM m. stabilizatori
> Pas 1 (pacient simptomatic)
> NU opreste procesul de degradare condrala+subcondrala
> Paracetamol max 2-3 g/zi+Glicpzamin/condroitin
> Stadii functionale:
sulfat+AINS topice
> Std. initial (SI) = dureri in ortostatism+mers prelungit; ”oboseala” [Link],
> ET (TENS), masaj, KT, termoterapie, mijl. Ajutatoare
reducerea amplit. de ”lux” a soldului
mers (baston)
> Std. evolutiv (SE) = dureri si in repaos, redoare articulara in zona de amplitudine de utilitate
> Pas II (dureri persistente)
curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ
> AINS nonselective+ AINS selective/COX+protectie
> Std. final = dureri intense, mobilitate marcata a mobilitatii pana la anchiloza, atitudini
gastrică
vicioase ireductibile
> Risc cv=NAPROXEN; evita diclofenac, ibuprofen,
> In coxartrozele primitive simple, evolutia este lenta, cu numeroase pusee de exacerbare a
COX 2 selective; grija la AINS neselective
durerii si a impotentei functionale : tratamentul fizical kinetic se va repeta de doua ori pe an
> Risc renal= evita AINS
> In coxartrozele secundare de origine mecanica (displazii, subluxatii), tratamentul fizical-
> Daca e inca simpt= inj. Intraarticulara ([Link]/AIS)
kinetic va avea ca scop mentinerea unui sold compensat ; cand acest lucru devine imposibil,
> Pas III = ultima met. farmacologica=opioide slabe
scopul va fi acela de a pregati un teren favorabil interventiei chirurgicale
(Tramadol)...laxative (CYMBALTA)
> In coxartrozele avansate, cu durere cvasicontinua si redoare articulara severa, tratamentul
> Pas IV= mijloace chirurgivale – proteza
este in principal antialgic si de mentinere a unui tonus muscular bun , in vederea
artroplastiei totale.
KT
> Programul de KT se stabileste in functie de stadiul evolutiv
Tratament medicamentos
> Obiective recuperarii fct:
> antialgice, AINS.
> [Link] durerii
> condroprotectoare : glucozamina, condroitina MSM
> [Link] stabilitatii
> acid hialuronic injectabil intra articular
> [Link] mobilitatii si evitarea sau corectarea
> Topice locale =AINS, capseicina
atitudinilor vicioase
Tratament fizical
> [Link] coordonarii si echilibrului la mers
Electroterapie : antalgica+decontracturanta
> Obiectivele kinetoterapiei:
> galvanizare simpla sau ionogalvanizare (curentul galvanic se administreaza cu precautie- ar
> A. Refacerea mobilităţii
trebui intensitati relativ mari si o durata in jur de 30 minute- exista riscul de arsuri), CDD, CIF
> B. Refacerea forţei musculare
(este de preferat fata de joasa frecventa, mai bine tolerat ), Ultrasunet (foarte eficient pe
> C. Refacerea abilităţii, stabilităţii şi mişcării controlate.
manifestarile algice si inflamatorii periarticulare care insotesc coxartroza)
> Termoterapie : generala : bai calde, bai cu namol, baia cu bule, dus subacval ; locala :
parafina, namol, perna electrica ; termoterapie profunda cu microunde, unde scurte,
ultrasunet
> Masaj trofic pe musculatura hipotrofiata si sedativ pe musculatura contracturata ; fiecare
sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale in ax ale mb inferior ; masaj limfatic
> HKT
Balneo : ape clorurato-sodice, sulfuroase, iodurate,
Etapizarea programului de recuperare KT - Mijloace
Etapa I
Obiective Posturarea
> Combaterea durerii; > pentru a combate tendinţa la poziţii vicioase, flexie şi rotaţie externă.
> Prevenirea tulburărilor vasculare şi > caracter preventiv în stadiul iniţial, corectoare în stadiul evolutiv şi
> circulatorii; inutile în stadiul final (când singură chirurgia poate fi utilizată).
> Prevenirea şi corectarea poziţiilor vicioase. [Link] : cele mai frecvente devieri sunt cele de flexum si RE : evitarea
> Combaterea contracturilor vicioase flexiei si RE, posturi libere
Metode şi mijloace folosite > -SI= posturi preventive; SE= posturi corective; SE=posturarea este
> Medicaţie antalgică şi antiinflamatorie; inutila
> Gimnastica Burger, masaj, drenaj limfatic; > –evitarea flexiei : corectarea flexumului.
> Posturări în repaos > Decubit ventral, perna sub abdomen pentru
delordozare, perna mica sub genunchi, sac cu
Etapa II nisip pe sacru
Obiective: > Decubit dorsal : perna sub fese, membrul
> Restabilirea mobilităţii membrului inferior ; inferior afectat intins (eventual sac nisip pe
> Creşterea progresivă a forţei musculare. coapsa); MI sanatos flectat max. ”cu
Metode şi mijloace genunchii la piept”
> Mobilizări pasive, autopasive şi active; > Decubit dorsal la marginea patului, membrul
> Mobilizări active cu contra-rezistenţă/ rez progresiva inferior afectat atarna langa pat.
> tonifierea musculaturii membrului inferior (muşchiul cvadriceps, > –evitarea RE : derotare
ischiogambieri şi fesieri prin exerciţii izometrice,izotonice. > intins pe sol, flexie genunchi cu talpile pe sol. ; talpile in exterior fata
de genunchi (pe o linie in afara coapselor)
Etapa III > decubit ventral, genunchii flectati lasam gamba sa cada prin
Obiective greutatea ei in afara.
> Readaptarea la efort; > Sezand pe scaun: cu picioarele pe sol, genunchii apropiati, piciorul
> Reluarea mersului. omonim soldului afectat cat mai in afara scaunului
Metode şi mijloace folosite > Peste noapte= atele cu sust. Lat- obliga MI sa ramana in pozitie
> Exerciţii active cu îngreuiere progresiva anatomica: picioare cu degetele la zenit
> Se pot face tractiuni intermitente in ax, cu efecte antialgice si
decontracturante, cresc mobilitatea (in stadiul initial si cel avansat)
[Link] musculaturii : cei mai importanti: abductorii (laterostabilizatorii B.2. Tonifierea musculaturii extensoare
soldului = fesier mic, mijlociu, tensorul fasciei lata) > principali: fesierul mare, fibrele posterioare ale fesierului mijlociu şi
> -tonifiere pentru muschii rotatori , flexori si extensori sold, extensori ischiogambierii
genunchi ( pentru stadiile initial si avansat) > - accesori: adductorii, pectineu şi dreptul intern.
> - se fac exercitii izometrice (se incearca ABD impotriva rezistentei), > a. Exerciţii globale:
exercitii dinamice rezistive cu incarcare progresiva (incarcarea cu > Ex. - realizarea “triplei extensii” = pacientul în DD cu flexia CF,G şi Gl;
greutate se face in 1/3 distala a gambei)= D heterolat- sold afectat asistentul se opune mişcării prin prize la nivelul plantei şi 1/3 inferioară a
deasupra; MI intinse, eventual MI sanatos flectat (CF+G); se ridică cat mai coapsei (posterior).
mult posibil MI afectat, se mentine 3-4 sec, apoi se coboara incet > b. Exerciţii pentru marele fesier: Ex. - pacientul în DV cu genunchiul
> Tonifiere musc RI, EXT a soldului+EXT gambei flectat la 90, extensia coapsei cu contrarezistenţă.
> -se indica bicicleta ergometrica > c. Exerciţii pentru ischiogambieri: Ex. - pacientul în DD, cu CF flectată,
B.1. Tonifierea musculaturii flexoare genunchiul aproape extins, se face extensia coapsei, asistentul contrând
> psoasiliacul = principalul flexor la nivelul talonului (+ exerciţiile de la genunchi)
> -dreptul anterior, croitorul, tensorul fasciei lata = flexori ai coapsei
> -adductorii mic şi mijlociu = flexori dacă şoldul este în extensie. B.3. Tonifierea musculaturii abductoare
a. Exerciţii globale: > -principali: fesieri mijlociu şi mic şi tensorul fasciei lata (abducţie în plan
> Ex. - diverse variante ale mişcărilor active libere pe flexie cu genunchiul frontal)
extins din DL/DD pe placă talcata. Ex. - pacientul în DD cu genunchiul > -abducţie în plan orizontal (cu CF flectata la 90 ): pelvitrohanterieni
extins, ridică MI spre verticală, pe gambă în 1/3 distală se aseaza greutati (piramidal, gemeni, obturatori) şi marele fesier.
progresive în tehnica tip DeLorme. > a. Exerciţii globale: Ex. - pacientul în DD, pe placă talcată se execută
> Ex. - instalatie de scripeţi cu contragreutate la flexia coapsei. abducţia; sau cu MI afectat suspendat – ambele exerciţii pentru forţă
b. Exerciţii selective pentru psoasiliac: Ex. - pacientul şezând pe scaun, flectează musculara 2-3.
coapsa, se opune rezistenţă pe faţa anterioara a coapsei. > Ex. - pacientul şezând, se aplică o contrarezistenţă pe faţa laterala a
c. Exerciţii pentru dreptul anterior: Ex. - pacientul stă la marginea mesei cu MI piciorului şi a genunchiului după care se va execută abducţia
opus hiperflectat, cu genunchiul la piept, piciorul pe marginea mesei, mâinile > b. Exerciţii pentru fesierul mijlociu: Ex. - pacientul în decubit
inconjurand genunchiul; MI afectat cu genunchiul moderat flectat, se aplică o contralateral , cu MI opus flectat şi MI afectat cu genunchiul flectat,
rezistenţă-fixare la nivelul gambei, care sa nu permita extensia genunchiului; rezistenţă pe faţa laterala a genunchiului la abducţie.
asistentul împinge trunchiul pacientului cu intensităţi progresive, încercând să-l > c. Exerciţii pentru tensorul fasciei lata: Ex. - pacientul în decubit
răstoarne spre spate; pacientul “luptă” să rămână cu trunchiul la verticală: alte contralateral, cu MI flectat dedesupt, MI afectat în extensie-adducţie-
exerciţii pentru dreptul anterior – vezi la extensia genunchiului rotaţie externă, genunchiul întins şi piciorul sprijinit pe masă; rezistenţă
d. Exerciţii pentru croitor: Ex. - pacientul în ortostatism, cu o greutate prinsă de doar pe faţa laterală a talonului, contrând tendinţa la abducţie-rotaţie
picior, mâinile prind o bară pentru echilibru, ridică piciorul executând abducţia- internă-flexie.
flexia-rotaţia externă a coapsei şi flexia cu rotaţie internă a genunchiului. > d. Exerciţii pentru pelvitrohanterieni: Ex. - pacientul în DD cu CF flectată
e. Exerciţii pentru fascia lata: Ex. - exerciţiile pentru abducţie şi rotaţie internă. şi în adducţie maximă, genunchiul flectat şi MI opus extins, asistentul
fixează pe masă iliacul contralateral, iar cu cealaltă mână pe condilul
extern, opune rezistenţă la mişcarea de abducţie orizontală.
> e. Exerciţii pentru fesierul mic (vezi musculatura rotatorie internă)
B.4. Tonifierea musculaturii adductoare D. cresterea mobilitatii articulare –cresterea amplitudinii de miscare pentru miscarile de flexie-
> - muşchii adductori: pectineul, dreptul intern, extensie, rotatie interna, abductie prin : posturare, mobilizari pasive si active, scripetoterapie
pătratul crural. > -cand pentru posturare se lucreaza manual se pot folosi tehnici de facilitare musculara
> a. Exerciţii globale: proprioceptiva : hold relax, stabilizare ritmica
> Ex. - pacientul în DD cu MI întinse şi abduse, D.1. Reeducarea flexiei
rezistenţa se aplică pe faţa internă a piciorului şi > a. Prin adoptarea unor posturi: Ex. - sprijin pe membrul inferior sănătos, cu piciorul
genunchiului; mişcarea se începe cu o inversie a homolateral (bolnav) ridicat pe un scaun; înăltimea scaunului şi aplecarea trunchiului în faţă
piciorului şi apoi se execută adducţie completă. măresc gradul de flexie al articulaţiei. Posturile se menţin de la 10 min. la 1 ora, pacientul fiind
> b. Exerciţii pentru adductori- rotatori externi: cât mai relaxat.
> Ex. - pacientul în decubit heterolateral, cu MI opus > b. Prin mobilizări pasive: - se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe
flectat, MI afectat în flexieabducţie-rotaţie internă femur ; întotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii. Ex. -
şi genunchiul întins, execută mişcarea de pacientul în DD, cu membrul inferior sănătos extins, asistentul aplică priză pe 1/3 inferioară a
extensieadducţie-rotaţie externă contra rezistenţei coapsei executând flexia CF (genunchiul este flectat).
opuse de terapeut. > c. Prin mobilizări autopasive:
> Ex. - pacientul în DD (sau şezând sprijinit), se prinde cu mâinile coapsa şi se tracţionează; dacă
B.5. Tonifierea musculaturii rotatorii externe unghiul de flexie este prea mic pentru a putea ajunge la coapsă, se poate tracţiona prin
> -cu coapsa în rectitudine:- pelvitrohanterieni, intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiul flectat.
fesier mare, adductori > Ex. - din postura “patrupedă” se forţeaza flexia CF prin greutatea trunchiului; oblicitatea
> -cu coapsa flectata mai mult de 70: psoas-iliac şi determină variaţiile unghiului de flexie.
croitor > d. Prin mişcări active:
> Exerciţii globale: > Ex. - pacientul în DD, flectează coapsa cu genunchiul flectat sau întins, eventual piciorul alunecă
> Ex. - pacientul în DD cu MI întinse, piciorul MI pe o placă lucioasă (cu sau fără patină cu rotile) ; bazinul fixat cu o chingă la planul patului.
afectat execută o flexie dorsală cu pronaţie şi o > Ex. - din ortostatism, cu spatele la perete, pacientul flectează CF cu genunchiul flectat, trăgând
abducţie; de aici se continuă cu o mişcare de coapsa la piept; tot din ortostatism va execută genuflexiuni cu trunchiul usor aplecat înainte.
rotaţie externă, contrată de terapeut prin prize la D.2. Reeducarea extensiei
nivelul piciorului (marginea externă a antepiciorului > a. Prin adoptarea unor posturi: - genunchiul va fi intotdeuna extins pentru a pune în
şi faţa internă a calcaneului). tensiune dreptul anterior.
B.6. Tonifierea musculaturii rotatorii interne > Ex. - pacientul în DV, bazinul fixat într-o chingă, sub coapse şi genunchi se introduce o
> Ex: - pacientul în ortostatism, cu sprijin pe MI opus, pernă.
MI afectat face o flexie dorsală a piciorului, călcâiul > Ex. - pacientul în DD cu o pernă sub fese, membrul inferior afectat extins, cel contralateral
rămâne în contact cu solul, executându-se în mult flectat (pentru a asigura retroversia bazinului).
continuare o adducţie a piciorului cu rotaţie internă > b. Prin mobilizări pasive: Ex. - pacientul în DV, kinetoterapeutul execută extensia pasivă.
a CF. > c. Prin mişcări autopasive: Ex. - din poziţia de fandare se intinde puternic psoas-iliacul
(“întinderea inghinală”).
[Link], decontracturare : pentru adductorii > d. Prin mişcări active: Ex. - pacientul în DV cu bazinul fixat; se execută extensii CF cu/fără
soldului (in stadiul avansat si final), pentru flexorii flectarea genunchiului.
soldului (stadiul final)
D.3. Reeducarea abducţiei
> Pentru o abducţie pură trebuie sa se evite rotaţia externă mai ales la
amplitudini mari de abducţie a coapsei.
> a. Prin adoptarea unor posturi: Ex. - pacientul în DD cu un suport
triunghiular între coapse sau o pernă între genunchi (pentru abducţie
bilaterală). Ex. - în poziţia “şezând calare” pe o banchetă.
> b. Prin mobilizări pasive: Ex. - pacientul în DD, asistentul fixează bazinul cu
o mână iar cu cealaltă execută abducţia cu priză la nivelul condilului intern
al femurului
> c. Prin mişcări autopasive: Ex. - pacientul în ortostatism, cu membrul
inferior lezat întins şi în usoara abducţie, cu piciorul sprijinit pe un mic
suport, execută o genuflexiune pe membrul inferior sănătos (mâinile în
sprijin de echilibru pe o bară, spătarul unui scaun etc).
> d. Prin mişcări active: Ex. - pacientul în DL pe partea sănătoasa, se ridică
membrul inferior lezat cu genunchiul extins. Ex. - din ortostatism se fac
fandări laterale.
D.4. Refacerea adducţiei
> Nu se poate realiza decât asociind flexia sau degajând membrul inferior
contralateral. E. refacerea stabilitatii prin tonifiere musc: OB: PRINCIPAL
> a. Prin adoptarea unor posturi: Ex. - din DD pacientul încrucişează > -exercitii analitice de tonifiere musculara
membrele inferioare cu genunchii extinşi, membrul inferior lezat este > -exercitii in lant kinetic inchis
dedesupt (se poate realiza şi din şezând). > -se fac exercitii mai ales pentru abductori se pelvitrohanterieni
> b. Prin mobilizări pasive. Ex. - pacientul în DD se flectează CF şi > Scop: SI = limitarea/intarzierea aparitiei redorii articulare
asistentul execută adducţia pasivă având grijă să fixeze bazinul. c. Prin > SE+SF = recastigarea cat mai multe amplit de miscare
mişcări autopasive: Ex. – montaje cu scripeţi. EXERCITII
> d. Prin mişcări active: Ex. - exerciţii din DD, încrucişări ale membrelor - DD: se flecteaza soldul+/-flexie G, eventual cu ajutorul mainilor,
inferioare (genunchii extinşi). se trage G spre piept
D.5. Reeducarea rotaţiei - DD: se ridica trunchiul cu aplecare asupra coapselor; se forteaza
> a. Prin adoptarea unor posturi: Ex. pacientul şezând pe sol, cu flexia CF
genunchii flectaţi şi picioarele în afara axului coapsei (rotaţie internă) - DD: incercand sa se imobilizeze bazinul se executa ABD sold cu
sau înăuntrul acestui ax (rotaţie externă). MI intins/G flectat
> b. Prin mobilizări pasive: Ex. - pacientul în DV, asistentul fixează cu o - DD/ortostatism: RI picioare (degetele sa se priveasca)
mana bazinul iar cu cealaltă face priză pe gambă (genunchiul flectat) - DV: extensii din sold+/- G flectat la 90
utilizând-o ca pe un levier. - DV: MI afectat cu G in flexie la 90 – aplecarea in afara a gambei
> c. Prin mişcări autopasive: Ex. - montaje cu scripeţi. (RI pt. CF); in spre int (RE pt CF)
> d. Prin mişcări active: Ex. - pacientul în DV, cu genuchiul flectat, - DL: flexie+ext fortate ale soldului de deasupra
deplasarea gambei într-o parte şi alta. Ex. - şezând turceste pe sol, se - D heterolateral: ABD ale MI afectat
apasa cu mâinile genunchii în jos (rotaţie externă). - Din 4pedie- se apleaca inainte trunchiul (flexia CF)
F. recastigare control dinamic : pentru mers, coordonare, echilibru ; se > C.2. Refacerea controlului muscular şi abilităţii Aceste exerciţii urmaresc
reintegreaza articulatia coxofemurala in schemele normale de miscare sau cat refacerea automatismelor de echilibru sau de stabilizare prin antrenarea
mai aproape de normal unor lanţuri kinetice închise sau deschise, dar cu raporturi între trunchi şi
> -fie mers fiziologic in stadiul initial si avansat articulaţiile periferice într-un sens sau altul (lanţuri kinetice axio-
> -fie mers patologic in stadiul final, dar cu compensare cat mai buna periferice şi periferice-axio-periferice).
pentru a se evita mersul schiopatat a. Pentru flexie-extensie:
G. corectare pozitie bazin, mentinere functionalitate coloana lombara, > Ex. - pacientul şezând la marginea mesei, cu gambele atârnând,
genunchi homolateral si a intregului membru inferior (mobilitate si stabilitate mâinile aşezate pe şolduri, asistentul împinge în sacade din ce în
sold, genunchi, glezna) ce mai intense, cu ambele mâini, umerii pacientului, încercând să-
H. profilaxie secundara : reguli si indicatii de « igiena soldului » l rastoarne spre spate sau înainte, pacientul se opune,
[Link] ocupationala :se vor folosi activitatile executate din sezand sau menţinându-şi echilibrul, ceea ce înseamnă contracţia lantului
decubit, bazate pe pedalaj, bicicleta ergometrica, alunecari pe planseta cu flexor anterior (cap-trunchi-şold) sau a celui extensor posterior
rotile ; activitatii sportive : bicicleta, inot, calarie. (cap-trunchi-şold). Variantă: - pacientul în poziţia şezând pe
călcâie.
C. Refacerea stabilităţii, abilităţii şi mişcării controlate > Ex. - pedalaj pe bicicletă.
> Ex. - în bazin, bătăi ritmice cu MI întinse, ca la craul.
C.1. Refacerea stabilităţii contralaterale Sunt exerciţii care utilizeaza sinergii
pentru stabilizare şi echilibrare ale musculaturii similare sau antagoniste a MI b. Pentru abducţie-adducţie:
opus (sănătos) pentru inducerea “încrucişată” a activităţii în musculatura MI > Ex. - pacientul în ortostatism lângă perete, cu umarul stâng sprijinit
afectat. de perete; ridică piciorul stâng de pe sol, iar bazinul este translat pe
> Ex. - subiectul în DD cu CF şi G flectate, execută concomitent o flexie a perete: este antrenată stabilitatea (abductorii) de pe dreapta.
şoldului drept şi o extensie a celui stâng, cu opoziţie din partea > Ex. - subiectul în ortostatism cu un picior pe skate-board, pe care îl
terapeutului. Se începe cu tentativa de extensie a coapsei stângi, miscă întrun plan frontal stânga-dreapta, executând abducţie-
contrată; apoi treptat se începe flexia coapsei drepte, de asemenea adducţie.
contrată - exerciţiul activeaza flexorii şoldului drept. Dacă se începe cu > c. Pentru rotatori:
flexia şoldului drept şi apoi se trece le extensia celui stâng, exerciţiul va > Ex. - poziţia de “cavaler servant” cu sprijin pe sol cu G stâng şi MI
realiza activarea extensorilor şoldului drept. drept pe placă cu rotile, realizându-se rotaţia internă cu abducţie
> Ex. - stând bipodal, cu MI drept în spate, MI stâng înainte; se face orizontală apoi rotaţie externă.
tentativa de a se duce în extensie MI stâng (cu piciorul fixat la sol, deci
fără miscare); se induce contracţia în flexorii MI drept. > d. Exerciţii periferice-axio-periferice:
> Ex. - subiectul în ortostatism, cu MI usor departate, se tenteaza o > Ex. - asistentul împinge ventral mâinile pacientului, care, opunându-
abducţie (dar piciorul rămâne la sol) cu efort; abductorii opuşi se se, pune în contracţie flexorii braţelor, extensorii trunchiului şi ai
contracta şi ei. Se alterneaza pe adducţie în acelaşi mod. soldurilor; tracţionarea spre spate a MS va determina contracţia
lantului flexor al trunchiului şi şoldurilor.
Reeducarea mersului şi a echilibrului
• se învaţă mersul corect cu baston, urcatul şi coborâtul scărilor, mersul Recuperarea in coxartroza operata
cu paşi egali, balansul membrelor şi trunchiului în timpul mersului, cu > Preoperator : recuperare :
dezechilibrări succesive pentru a antrena echilibrul ; > obiective :
- facilitare neuro-musculară proprioceptivă, cum ar fi: alternanţa contracţie > învaţarea contracţiilor (izometrie) + tonifierea fesierilor si cvadricepsului.
izometrică-izotonică, stabilizarea ritmică, hold-relax > exerciţii cu rezistenţă pentru muşchii enumeraţi + triceps sural şi dorsal
- dacă există diferenţă între lungimea celor două membre inferioare peste 1,5 mare
– 2 cm se va corecta prin purtarea unui talonet ; > Tonifierea membrului superior pentru mersul in carje sau baston
> Ameliorarea mobilitatii coloanei lombare si membrului inferior sanatos.
Program kinetic pentru coxartroză > Ameliorarea stabilitatii si coordonarii membrului inferior sanatos
> Program în primele zile, stadiul hiperalgic, în DD:
> 1. Flexia-extensia plantei. 2. Flexia-extensia genunchiului cu ajutorul Osteotomia intertrohanteriana
terapeutului care sprijină gamba în timpul mişcării. > Scop: corectarea unui viciu arhitectural al soldului (ex. coxa valga) =
> 3. Contracţii usoare de cvadriceps cu genunchiul extins. 4. Rotarea lomitarea evolutiei spre degradare coxartritica
internă-externă a membrului inferior întins, din articulaţia CF. 5. MI flectate > - paleativa= ameliorare durere, schimba zona de presiune maxima pe
cu tălpile pe pat, flexia şi extensia genunchiului. capul femural, ameliorarea circ locale
> Program după faza de inflamaţie acută: - din DD: 1. Flexia gambei pe > Rezultate scontate=
coapsă şi a coapsei pe bazin. 2. MI afectat asezat peste cel sănătos, care este > scaderea durerii ,
flectat din genunchi, extensia gambei piciorului operat. 3. Abducţia cu MI > scaderea deficituui de vascularizatie si a supraf. Portante cap
afectat prin alunecare pe pat, revenire. 4. Rotaţia din CF a întregului MI femural
(intern-extern) - din DV: 5 Flexia gambei pe coapsă, călcâiul pe şezută, > Reducerea vectorilor de presiune/tractiune capul femural
revenire. - din ortostatism cu mâinile sprijinite de spalier/tăblia patului: 6. > Cresterea mobilitatii articulare
Ghemuirea piciorului la piept. 7. Ridicarea MI în lateral (abducţie). 8. Extensia > Cresterea stabilitatii soldului
MI din şold, genunchiul extins. 9. Flexia gambei ducând călcâiul spre şezut. Saptamana 1—4 :
> Posturari antideclive (combatere edem) + prevenirea flexiei + RE
Tratament chirurgical > Gimnastica pentru membrele sanatoase
> artroplastie cu cupula > Exercitii tonifiere musc = izometrice ABD+EXT (fesieri); FLEX (iliopsoas+
> proteza cervicocefalica cvadriceps)= refacerea stabilitatii
> proteza totala > Schimbarea pozitiei in pat
> artrodeza > Pompaj picior operat
Saptamana 5—6
Tratament balnear > Continuarea tonifierii
> ape clorurato-sodice, sulfuroase, iodurate, oligominerale, namol > Pozitie sezanda
(Techighiol, Eforie Nord, Mangalia) > Exercitii de flexie –extensie genunchi
> Ortostatism fara incarcare
Saptamana 6—12 Artroplastia cu cupula
> Continuarea tonifierii si posturarii Perioada de imobilizare saptamana 1—4
> Mobilizari pasive si pasivo-active CF (fara rotatii) si genunchi (pe > Gimnastica membrelor sanatoase
amplitudine maxime) > Pompaj picior
> Amelioreaza durerea, scade contractura/retractia musc > Exercitii izometrice fesier si cvadriceps
> DD: flexii de sold (intotdeauna cu flexie G) prin alunecarea > Mobilizari posive si pasivoactive in suspendare cu tractiuni in ax cu
picioruluipe planul patului evitarea rotatiilor si add.
> DD: ABD cu revenire la pozitia neutra Saptamana 4—12
> DV: extensii de sold > Trecerea spre verticalizare
> Exercitii dinamice cu rezistenta moderata flexie/ extensie (nu flexie cu > Mers in carje fara incarcare
genunchiul extins) > Exercitii dinamice fara rezistenta
> Mers cu carje fara incarcare > Continuarea mobilizarii si tonifierii
Din luna 4
Din Luna 4à > Mers cu incarcare progresiva
> Mers cu incarcare progresiva (mers cu bastonul luna 6) > Exercitii dinamice cu rezistenta moderata
> Se renunta la baston > continuarea mobilizarii si tonifierii
> Continuare mobilizari si tonifiere fara rotatii si circumductii > controlul stabilitatii si coordonarii prin exercitii cu lant cinematic
> Corectarea deformarilor intre membre cu talonet. inchis
> Exercitii de crestere a mobilitatii si stsbilitatii prin exercitii in lant Osteotomia de bazin
cinematic inchis. > In displaziile subluxante de sold (tip Chiari)
> Frecvent copii 9-10 ani= realizarea unui ”acoperis” pt. capul femural din
Antrenament la efort osul iliac
> Initial merge in carje fara sprijin – sprijin partial-baston > Imobilizare 6-8 [Link]- mers fara sprijin 3 luni, apoi incarcare
> Carje= sprijin in podul palmei; mana in prelungirea btatului; MI se progresiva
deplaseaza concomitent cu carjele, piciorul fiind plasat intre ele, pe aceeasi > Recuperare: stabilitate+ FM+echilibru si control mers
linie; I timp carjele; timp II aducerea piciorului intre ele > Cresterea FM in special abductori
> Baston=in mana opusa soldului afectat, se deplaseaza concomitent > Se urmareste egalitatea MI+ Reguli de igiena ortopedica
cu MI afectat, pe aceeasi linie; inlatime adecvata, cotul flexie max. 25-30 Proteza cervico-cefalica Moore
> Hemiartroplastia de sold in care se inlocuieste doar partea femurala a
articulatiei soldului ( se scoate capul femural )- 2 modalitati - Proteza
Cervicocefalica – de tip Austin-Moore si Proteza Bipolara – fracturi de col
femural la batrani, NACF [Link],III, coxartroza fara distrugere de cotil
> Coborare din pat la cc. 10-12 zile po
> La 1 luna – pacient in carje/cadru- incarca partial soldul operat; dupa 2-3
sapt sprijin pe paston
> In acest interval- ex. de mobilitate, TFM
> CI – rotatii+ADD- risc luxatia protezei
Proteza totala
> Artroplastia totala de sold sau proteza totala de sold cu cele 2 mari variante: proteza totala necimentata pentru pacientii mai tineri si
cea totala necimentataindicata pacientilor de 70-80 de ani
> Recomandari: coxartroza sec, sechele posttraumatice, reumatisme infl. cr, coxite, tumori, vechi artrodeze, boli distrofice
> PTC: incepe precoce: mers cu carje/cadru la 8-10 zile postop
> In urm 3-4 sapt = recuperare totala mers/dupa 3 luni fara baston
> Se va evita mobilizarea art max. pt. ABD+rotatii+ RE+ADD in special in decubit, sazand
> DL permis cu perna intre MI
> DV favorabil
PTNC = PTC+2-3 luni intarziere

Program kinetic în artroplastia de şold

- zilele 1-4: pacientul la pat, execută exerciţiile învăţate preoperator
- ziua 5: pacientul în DD, se încep mobilizări asistate ale şoldului, genunchiului şi gleznei;
> - se admite numai flexia şi abducţia pentru şold -adducţia şi rotaţiile sunt contraindicate (pot luxa capul femural)
- zilele 5-7: pacientul asezat la marginea patului cu picioarele pe sol, se execută extensii antigravitaţionale din genunchi şi gleznă.
-ziua 7: pacientul este învăţat să treacă din pat pe un scaun alăturat, se execută flectarea şoldului până la 90 prin aplecarea în faţă a trunchiului.
- ziua 8: se începe mersul progresiv în cârje sau cadru cu sprijinul parţial pe sol al MI afectat (unii autori permit acest moment la 2-3 săptămâni
după operaţie).
- ziua 9: mers între bare paralele cca 1-1 1/2 ore.
- zilele 9-10: mers cca 2 ore/zi
- zilele 11-12: mers cu creşterea încărcării
- zilele 13-14: pacientul este instruit asupra programului recuperator pe care îl va executa acasă

Program pentru saptamana a 2-a, din DD:

1. Masajul muşchilor fesieri şi ai coapsei
2. Flexia CF cu ridicarea călcâiului de pe pat, apoi extensia în lungul patului.
3. Contracţii izometrice de cvadriceps.
4. Abducţia-adducţia MI cât mai aproape de pat, ajutat de terapeut care sprijină piciorul sub călcâi.
5. Piciorul ridicat şi sprijinit sub călcâi de terapeut, pacientul apasă piciorul spre pat contra rezistenţei opuse de terapeut.
6. Ridicarea piciorului cu genunchiul extins, ajutat la început de terapeut.
7. Piciorul întins pe pat, rotaţia usoară internă-externă din CF.
8. Genunchii flectaţi, tălpile pe sol, abducţia genunchiului contra rezistenţei usoare opuse de terapeut.
9. Mişcări de respiraţie antrenând şi braţele.