TESTE

Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE

Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

Testul I
SUBIECTUL I (60 de puncte)

A. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (30 de puncte)

1. Se dă textul:
Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s’a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.
Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de pae,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.
(Lucian Blaga, Sufletul satului)
*podmol – mâl, nămol sau teren mâlos

Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe:

a) Despărţiţi în silabe cuvântul mântuire.
b) Transcrieţi, din textul dat, un cuvânt cu diftong.
c) Precizaţi sinonimul cuvântului încet.
d) Alcătuiţi un enunţ în care cuvântul mei să aibă o altă valoare morfologică decât cea din textul dat.
e) Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul dat: ca un miros.
f) Transcrieţi, din textul dat, o propoziţie subordonată, precizându-i felul.
g) Explicaţi, într-un text de 4-6 rânduri, semnificaţia versurilor:
Aici orice gând e mai încet,/ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,/ci adânc în pământ undeva.

2. Redactaţi un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentaţi tema şi viziunea despre lume într-un
text epic aparţinând lui Ioan Slavici.

În elaborarea eseului veţi avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea a trei elemente de structură şi de limbaj ale textului epic, semnificative pentru textul ales
(de exemplu: acţiune, personaje, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final etc.);
– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul epic ales prin comentarea a două
episoade/secvenţe;
– două trăsături care fac posibilă încadrarea textului epic ales într-o tipologie, într-un curent cultural/li-
terar sau într-o orientare tematică.
[Link]
5
 Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

Alt subiect posibil

Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați particularitățile unei nuvele prin re-
ferire la un text narativ aparținând lui I. Slavici (Moara cu noroc).
În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele repere:
– precizarea temei nuvelei;
– prezentarea a trei elemente de structură, de construcție a discursului narativ și de limbaj ale nuvelei
alese (de ex.: instanțele comunicării narative, perspectiva narativă, acțiune, momentele subiectului,
conflict/conflicte, incipit, final, moduri de expunere, repere spațio-temporale, tipologia personajelor,
modalități de caracterizare a lor, limbajul naratorului etc.);
– comentarea unui episod/a unei secvențe narative semnificativ(e) pentru evidențierea personajului prin-
cipal din nuvela aleasă.

Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului veţi primi 16 puncte.
Pentru redactarea eseului veţi primi 4 puncte (organizarea ideilor în scris, abilităţi de analiză şi
de argumentare – 1 punct; utilizarea limbii literare – 1 punct; ortografia, punctuaţia – 1 punct;
aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea limitei de spațiu – 1 punct).

B. MATEMATICĂ (30 de puncte)

1. O reţea de magazine de mobilă are trei depozite în Bucureşti. În primul depozit se află un număr de
scaune egal cu suma numerelor de scaune din celelalte două şi în al doilea se află cu 584 mai multe
scaune decât în al treilea. Ştim că în total reţeaua dispune de 1968 de scaune.
a) Scrieţi numărul 584 din baza 10 în baza 2.
b) Aflaţi numărul de scaune din al doilea depozit folosind metoda grafică.
c) Aflaţi câte scaune ar trebui mutate din al doilea depozit în al treilea pentru a fi un număr egal de
scaune în cele două depozite.

2. Pe podeaua unei camere de formă dreptunghiulară cu perimetrul de 18 m se montează plăci de mar-

mură de formă dreptunghiulară cu lăţimea de 40 cm cm şi lungimea de 125 cm. Se ştie că lăţimea
camerei este cu 1 m mai mică decât lungimea camerei.
a) Aflați dimensiunile camerei.
b) Aflaţi în metri lungimea diagonalei camerei şi rotunjiţi acest număr până la cel mai apropiat număr
natural.
c) Cum trebuie aşezate plăcile de gresie astfel încât acestea să nu fie tăiate? Câte astfel de plăci sunt
necesare?

3. În triunghiul isoscel ABC avem AB = AC = 10 cm şi BC = 12 cm. Fie D, E şi F picioarele înălţimilor

din A, B și respectiv C pe laturile opuse.
a) Aflați aria triunghiului ABC.
b) Determinați lungimea înălţimii din B a acestui triunghi.
c) Aflaţi sinusul unghiului A.

[Link]
6
Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE (15 puncte)

Competența specifică Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comu-
nicare cunoscute face parte din Programa școlară pentru clasa pregătitoare, Comunicare în limba română,
aprobată prin O.M.E.N. nr. 3.418/19.03.2013.
1. În baza competenței date, oferiți două exemple de activităţi, care se pot derula într-o lecție de con-
solidare.
2. Având în vedere una dintre activităţile de învățare, arătați cum valorificați audierea unor poveşti
citite/înregistrate/povestite de adulţi/copii sau vizionarea unor secvenţe din emisiuni pentru copii.
Insistați pe următoarele aspecte:
l rolul mijloacelor multimedia;
l caracterul lor formativ-educativ pe termen lung;
l argumentele aduse în favoarea utilizării lor la orele de comunicare, la clasa pregătitoare;
l interactivitatea lecției;
l raportul între termenii ce îi dau lucrării valoare: corectitudine, concizie, claritate, integralitate;
l nuanțarea demersului educativ;
l susținerea lui prin exemple edificatoare.

B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII (15 puncte)

Competența specifică Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +, –)
în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme face parte din Programa școlară pentru clasa pregătitoare,
Matematica şi explorarea mediului, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3.418/19.03.2013.

1. În baza competenței date, oferiți două exemple de activităţi care se pot derula într-o lecție de con-
solidare.
2. Având în vedere una dintre activităţi, arătați cum puteți valorifica oricare dintre aceste situații de în-
vățare: crearea unor probleme simple după imagini date; formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/acţiunilor/întrebării dintr-o problemă rezolvată; schim-
barea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără a i se modifica tipul; trans-
formarea unei probleme de adunare într-una de scădere şi invers; transformarea unei probleme prin
extinderea sau prin reducerea numărului de operaţii.

Notă: Se punctează corectitudinea și coerența textului redactat (1 punct) și încadrarea analizei în limita
de spațiu precizată (1 punct).

[Link]
7
REZOLVĂRI
TESTE
Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

Testul I
SUBIECTUL I

A. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1.
a) mân-tu-i-re
b) setea
c) domol
d) Ai mei au plecat.
Ai mei – pronume posesiv
e) ca un miros – complement circumstanţial de mod
f) dacă ţi-ai sângerat picioarele – propoziţie subordonată condiţională
g) Versurile accentuează modalitatea prin care este perceput timpul în satul românesc. Epitetul „încet“
accentuează lentoarea cu care se desfăşoară viaţa în acest spaţiu. Ţăranul român se află într-o legătură
strânsă cu natura şi, implicit, cu pământul: „adânc în pământ undeva“.

2. Redactaţi un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentaţi tema şi viziunea despre lume într-un
text epic aparţinând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului veţi avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea a trei elemente de structură şi de limbaj ale textului epic, semnificative pentru textul
ales (de exemplu: acţiune, personaje, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final etc.);
– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul epic ales prin comentarea a două
episoade/secvenţe;
– două trăsături care fac posibilă încadrarea textului epic ales într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică.

Moara cu noroc, Ioan Slavici

Opera literară „Moara cu noroc“ a fost inclusă în volumul de nuvele „Novele din popor“ publicat în
anul 1881.
„Moara cu noroc“ este o nuvelă psihologică deoarece are subiectul concentrat pe conflictul interior
al personajului principal al cărui suflet este frământat atât moral, cât şi spiritual. Nuvela psihologică
surprinde personaje care reprezintă diverse medii sociale şi care sunt animate de o dorinţă puternică de
înavuţire, parcurgând astfel un proces de dezumanizare. În plus, apar mijloace de investigare psihologică
care analizează stările prin care trec personajele, iar în descrierea psihologică sunt folosite monologul
interior şi dialogul, ca moduri de expunere, introspecţia şi stilul indirect liber, însoţite de notaţia gesticii
şi a mimicii. Totodată, opera se încadrează în curentul literar realism deoarece apare perspectiva narativă
obiectivă prin nararea la persoana a treia, omniscienţa şi omniprezenţa naratorului, verosimilitatea şi ve-
ridicitatea, dar şi datorită prezentării societăţii ardeleneşti din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.
Sunt prezente şi personajele tipice reprezentative pentru o categorie socială: Ghiţă reprezintă tipul câr-
[Link]
59
 Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

ciumarului dornic de îmbogăţire, Lică este Sămădăul, dar în acelaşi timp şi tâlharul, iar Pintea, jandar-
mul.

Titlul operei indică locul în care se desfăşoară acţiunea, numele hanului sugerând şansa de îmbogăţire
a lui Ghiţă. În „Moara cu noroc“ sunt prezente mai multe teme: dezumanizarea omului determinată de
obsesia pentru bani, de dorinţa de înavuţire, dar şi supratema destinului.

Ca în orice nuvelă psihologică, timpul şi spaţiul sunt foarte bine precizate. Cârciuma este aşezată într-un
un loc pustiu, la o răscruce de drumuri. Descrierea iniţială a spaţiului anticipează deznodământul tragic:
„cinci cruci stau înaintea morii“, „locurile rele“. Acţiunea se desfăşoară pe parcursul unui an între două
repere temporale cu valoare religioasă: de la Sfântul Gheorghe până la Paştele din anul următor.

Cizmarul Ghiţă care este nemulţumit de condiţia socială pe care o avea într-un sat transilvănean se
hotărăşte să ia în arendă hanul „Moara cu noroc“ fără să ţină cont de vorbele bătrânei, mama Anei. La
moară apare Lică Sămădăul, cel care conducea zona. Ghiţă înţelege că atât timp cât va sta acolo va de-
pinde de Lică. De aceea, intră în afaceri necurate cu el şi începe să strângă bani. În acelaşi timp, Ghiţă
se înstrăinează treptat de familie, dar în primul rând de soţia lui, de Ana. Când este chemat ca martor,
în procesul Sămădăului, care este bănuit că tâlhărise şi omorâse împreună cu tovarăşii lui o femeie şi
pe copilul ei, depune mărturie falsă. Ghiţă începe, însă, să aibă remuşcări şi îi promite jandarmului
Pintea că i-l va da pe Lică. Hotărându-se să plece la Ineu după Pintea, Ghiţă îl lasă la han pe Lică, fo-
losind-o pe Ana ca momeală. La întoarcere o ucide pe Ana. Din ordinul lui Lică, Răuţ îl omoară pe
Ghiţă şi îi dă foc morii. Pentru a nu fi prins de Pintea, Lică se sinucide sfărmându-şi capul de un stejar.

Perspectiva narativă este una obiectivă. Întâmplările sunt relatate la persoana a treia de către un narator
omniprezent şi omniscient. Pe lângă perspectiva obiectivă a naratorului apare şi tehnica punctului de vedere
prin cele două intervenţii simetrice ale bătrânei din incipitul („Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci,
dacă-i vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit“) şi din finalul nuvelei („Aşa le-a fost data!...“).

Conflictul central este unul moral, psihologic. Conflictul interior al lui Ghiţă evidenţiază oscilaţia
între dorinţa de a rămâne om cinstit şi dorinţa de a se îmbogăţi alături de Lică. Conflictul exterior constă
în înfruntarea dintre Ghiţă şi Lică. Fiind un om independent, Ghiţă se vede nevoit să accepte colaborarea
lui Lică şi de aceea echilibrul interior va avea de suferit.

Stilul operei este sobru, fără podoabe, limbajul naratorului şi, totodată, cel al personajelor valorificând
atât limbajul regional, ardelenesc, cât şi cel popular („bumbi“, „carmajin“, „pieptar“).

Prin conflictul interior şi prin frământările din planul conştiinţei personajelor, prin temă, prin tipologia
personajelor şi prin stil, opera „Moara cu noroc“ de Ioan Slavici este o nuvelă psihologică de factură
realistă.

Alt subiect posibil

Redactați un eseu de minimum 500 de cuvinte în care să prezentați particularitățile unei nuvele prin re-
ferire la un text narativ aparținând lui I. Slavici (Moara cu noroc).
[Link]
60
Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

În elaborarea eseului veți avea în vedere următoarele repere:

– precizarea temei nuvelei;
– prezentarea a trei elemente de structură, de construcție a discursului narativ și de limbaj ale nuvelei
alese (de ex.: instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, acțiune, momentele subiectului,
conflict/conflicte, incipit, final, moduri de expunere, repere spațio-temporale, tipologia perso-
najelor, modalități de caracterizare a lor, limbajul naratorului etc.);
– comentarea unui episod/a unei secvențe narative semnificativ(e) pentru evidențierea personajului
principal din nuvela aleasă.

Nuvela Moara cu noroc este prima nuvelă realist psihologică din literatura română, inspirată din viața
satului ardelean, bine cunoscută de autor, originar din Ardeal. Nuvela apare în anul 1881 în volumul
,,Novele din popor“ și este emblematică pentru opera lui I. Slavici. În această perioadă, sub influența
Războiului de Independență, chiar și lumea satului este afectată de procesul de dezumanizare, ca urmare
a pătrunderii influențelor capitaliste în mediul rural și a dorinței țăranilor de îmbogățire rapidă.
Nuvela poate fi definită ca specie a genului epic în proză, cu un singur conflict și număr mic de per-
sonaje. În cadrul nuvelei, autorul insistă asupra trăsăturilor și evoluției personajelor, în detrimentul acți-
unii. Cuvântul ,,nuvelă“ provine din cuvântul ,,novelle“ de origine franceză și se traduce prin ,,noutate“.
În literatura română au mai scris nuvele M. Eminescu și I.L. Caragiale. Nuvela este o operă de mică
întindere, comparativ cu romanul. Nuvela Moara cu noroc are 17 capitole și este redactată specific rea-
lismului, de un narator obiectiv care relatează cu veridicitate faptele atent observate, la persoana a III-a.
Limbajul folosit valorifică cuvintele populare și include anumite regionalisme ardelenești, însă autorul
se concentrează pe analiza psihologică și pe conflictul interior care ruinează destinul personajului prin-
cipal, aspecte pe care le exprimă în cuvinte simple, ușor de înțeles.

Tema nuvelei Moara cu noroc este dorința de înavuțire cu orice preț și consecințele pe care aceasta
le are asupra individului: pierderea echilibrului interior dintre onestitate și dorința nestăvilită de câștig,
ce dă naștere unui șir de compromisuri, care afectează demnitatea umană. Este de dorit ca omul să
dorească să-și îmbunătățească modul de a trăi, capacitățile intelectuale, dar nu renunțând la principiile
morale și la valorile umane fundamentale. Cel care își permite încălcarea acestor principii va plăti amar-
nic această încumetare. În viziunea autorului, dreptatea este cea care triumfă, restabilind relațiile sociale.
Autorul accentuează consecințele nefaste, trăgând un semnal de alarmă în societate prin intermediul
acestei opere, pe fondul apariției relațiilor capitaliste la sate, evidențiate în nuvelă prin poziția socială a
lui Lică Sămădăul.

Specific nuvelei, conflictul se desfășoară liniar și ascendant, fiecare capitol aducând elementele nece-
sare evoluției dramatice a personajelor, fără podoabe artistice, totul fiind relatat în ordine cronologică.
Adevăratul conflict este de natură socială și psihologică, alimentat de incapacitatea lui Ghiță, persoană
nehotărâtă, să iasă din jocul imoral al lui Lică, pentru a trăi cu demnitate alături de familia lui. O secvență
semnificativă pentru incapacitatea sa de a decide să rămână demn este discuția dintre el și Ana, după
apariția lui Lică la han cu cererea de a colabora bine cu el în poziția sa de arendaș al hanului. Ghiță îi
spune Anei că știe că ar fi mai bine să plece de la han decât să se implice în afacerile lui Lică, dar că nu
se poate hotărî (autocaracterizare), lucru accentuat și prin caracterizarea directă a autorului ,,îi era greu
să se oprească asupra unui gând, fie el bun, fie rău“.
[Link]
61
 Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

Între incipitul și finalul nuvelei există o relație de simetrie, marcată de vorbele înțelepte ale batrânei.
La început este prezentată viziunea ei despre viață ,,omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci dacă e
vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit“. Trista desfășurare a evenimentelor întărește
viziunea ei, ,,simțeam eu că nu are să iasă bine“, concluzie care marchează finalul nuvelei.
Momentele subiectului surprind evoluția personajului astfel:

Expozițiunea. Nemulțumit de condiția sa de cizmar modest, Ghiță hotărăște să ia, pentru un timp, hanul
Moara cu noroc în arendă, denumire ironică dată de autor. Pentru un timp totul merge bine.

Intriga începe cu apariția la moară a lui Lică Sămădăul, de a cărui bunăvoință depinde prosperitatea
afacerii lui Ghiță, apariție care declanșează lupta interioară dintre bine și rău.

Desfășurarea acțiunii adâncește frământările și vinovăția lui Ghiță care se îndepărtează de familia sa,
pe măsură ce devine complicele lui Lică în afacerile sale necurate.

Punctul culminant are loc la Sărbătoarea Paștelui când Ghiță, ajuns pe ultima treaptă a degradării morale,
își aruncă soția în brațele lui Ghiță, pentru ca, mai apoi, să o și ucidă.

Deznodământul este tragic, reflectând viziunea autorului despre viață: ,,după faptă, și răsplată“ (proverb).
Toți cei vinovați plătesc cu viața greșelile lor, scăpând doar cei nevinovați, bătrâna și copiii care, în mod
simbolic, încep o nouă viață chiar la Sărbătoarea Paștelui, plecând din locurile acelea pustii și blestemate.

Valoarea artistică a nuvelei este dată de capacitatea autorului de a crea personaje vii. Siguranța și
precizia cu care au fost realizate se reflectă în fiecare episod dramatic, în analiza psihologică profundă,
aspecte care fac din Moara cu noroc o veritabilă nuvelă realistă.

Înainte de a pleca la examen, amintește-ți:

Moara cu noroc, de I. Slavici

– Curent literar: realism
– Specie literară: nuvelă psihologică
– Tema: dezumanizarea omului determinată de dorința de înavuțire
– Personaje: Ghiță, Ana, bătrâna, Lică, Pintea, Răuț
Momentele subiectului:
Expozițiunea – Ghiță închiriază hanul Moara cu noroc
Intriga – apariția la han a lui Lică Sămădăul care declanșează conflictul interior
Desfășurarea acțiunii – implicarea lui Ghiță în afacerile lui Lică și înstrăinarea de familie
Punctul culminant – denunțarea lui Lică și uciderea Anei
Deznodământul – toți cei vinovați plătesc greșelile săvârșite, iar cei nevinovați încep o viață nouă
Folosește informații despre text din eseuri și fii original(ă)!
Abordează cerințele în funcție de punctajul din barem!

Mult succes!
[Link]
62
Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

B. MATEMATICĂ
1.
a)
584 : 2 = 292 rest 0
292 : 2 =196 rest 0
196 : 2 = 98 rest 0
98 : 2 = 49 rest 0
49 : 2 = 24 rest 1
24 : 2 = 12 rest 0
12 : 2 = 6 rest 0
6 : 2 = 3 rest 0
3 : 2 = 1 rest 1
1: 2 = 0 rest 1
Scrierea în baza 2 a acestui număr este 1100010000(2).

b) În al treilea depozit se vor afla (1968 – 2 . 584) : 4 = 200 scaune.

c) Notăm cu x numărul necesar de scaune ce trebuie mutate. Avem

784 – x = 200 + x => 2x = 584 => x = 292.

2.
a) Notăm cu L lungimea, exprimată în metri şi cu l lăţimea. Ştim că L = l + 1 şi că 2L + 2l = 18, de unde
4l + 2 = 18 => l = 4 m, L = 5 m.

b) Aplicând teorema lui Pitagora, deducem că lungimea diagonalei este deci √41 ~ 6,4… cel mai
apropiat număr natural este 6.

c) l = 4 m = 400 cm; L = 5 m = 500 cm. Cum 500︙125,400︙40 , se vor pune 10 rânduri de plăci a câte
4 plăci pe fiecare rând, deci sunt necesare 40 de plăci.

[Link]
63
 Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

3.
a) Înălţimea AD din vârful triunghiului isoscel ABC este şi mediană, deci BD = 6 cm. Aplicâd teorema
.
lui Pitagora în triunghiul ABD, obţinem AD = 8 cm şi aria este A = 12 8 = 48 cm2.
2
. .
b) Exprimăm aria triunghiului ABC utilizând baza AC, deci A = AC BE => BE = 2 48 = 9,6 cm.
2 10

c) sin A = BE = 9,6 = 24 .
AB 10 25

SUBIECTUL al II-lea

A. METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE

1. În scopul consolidării, ne desfășurăm activităţile astfel:
I. În cerc, elevii ascultă povestea Turtița fermecată. Ei verbalizează cele reținute urmărindu-i firul.
În timp ce reascultă povestea secvențial, coordonați de învățător, ei dialoghează pe marginea
punctelor centrale. După formularea învățăturii, copiii sunt dirijați către elementele de vocabular
și de fonetică.
II. În semicerc, școlarii ascultă o poveste în lectura învățătorului, scrisă pentru ei. Momentul de lec-
tură este presărat cu întrebări predictive. La final, copiilor li se cere să identifice tema și morala
poveștii, dar și să aleagă un proverb potrivit dintre cele trei citite de învățător. Ulterior, se descriu
personajele și atitudinile lor; discuția se centrează pe însușirile pozitive ale eroilor. În încheiere,
copiii vizionează câteva secvenţe din emisiuni ce promovează aceeași temă: viclenia.

2. Folosind șablonul uneia dintre activităţile prezentate, valorificăm aceste situații de învățare:
În cerc, elevii ascultă povestea populară Turtița fermecată. După prima audiție, învățătorul le spune
copiilor denumirea activității și obiectivele urmărite pe parcursul său. După a doua audiție, acesta le
adresează copiilor întrebările-cheie: Cine? Când? Unde? Ce? Cum? În baza lor, ei verbalizează cele re-
ținute despre: eroi, timp, loc, acțiune, cursul acesteia, morala poveștii.

Apoi, cu sprijinul învățătorului, elevii găsesc setul de cuvinte-cheie. Cei solicitați despart în silabe
cuvintele date și identifică sunetele cerute de învățător/de un coleg. Pentru fiecare termen, acei copii
spun câte un cuvânt cu sens asemănător și câte unul cu sens opus. Reușita este mai ușor de atins grație
cartonașelor cu litere, dublate de imagini corespunzătoare, dar și grație jetoanelor ce înfățișează sim-
boluri; în baza acestora, copiii pot asocia mai repede cuvintele cu sensuri asemănătoare/diferite.
Mai apoi, dirijat de colegi, un elev fixează pe panoul de plută cartonașele ce conțin cuvintele-cheie,
precum și etichetele ce le completează. Avându-le dinainte, colectivul are libertatea să schimbe povestea
ori la început, ori la sfârșit. Așa deci, în acest sens, iau cuvântul doi-trei copii.

În cele din urmă, efectivul clasei revine asupra materialului audio. După reascultarea poveștii, în-
vățătorul le cere copiilor să redea sunetele auzite, dar și să spună cât de mult le alimentează acestea
imaginația. (Expunerea cerințelor este urmată de mențiunea conform căreia sunetele percepute prin mij-
loace auditive stârnesc mai mult imaginația decât cele percepute pe canale audio-video. În contextul de
[Link]
64
Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

față și într-un limbaj inteligibil, elevilor li se prezintă avantajele teatrului radiofonic și argumentele pen-
tru care se recomandă acest canal de comunicare și de educare.

Lecția este propice pentru aceste metode: povestirea, explicația, exercițiul, problematizarea, con-
versația de verificare, observația sistematică a conduitelor. Toate înlesnesc aplicarea strategiilor euristice.
Valoarea acestor resurse procedurale este dată de stilul învățătorului, dar și de tactul cu care animă fie-
care situație de învățare.

Organizarea se face frontal și în cerc; frontal – când: se descrie primul moment organizatoric al
zilei, se modifică acțiunea poveștii, se pune în lumină apanajul teatrului radiofonic; în cerc – în timp ce
firul discuției se desfășoară pe axa poveștii, precum și în timp ce se caută cuvintele-cheie.

Resursele materiale sunt formate din: USB, boxă, cartonașe tipărite și ilustrate, panou de plută și
piuneze. Recuzita le dă copiilor șansa să își valorizeze potențialul existent la nivelul gândirii preope-
raționale și achizițiile din perioadele pre- și abecedară.
Combinate optim cu cele procedurale, resursele materiale creează oportunități în considerarea cărora
școlarii își folosesc propriile stiluri de învățare, îndeobște stilul auditiv. Ca atare, lecția în sine reprezintă
un moment ce fructifică la maximum potențialul acelor copii care acumulează informații prin canale
audio. În egală măsură, lecția aduce în prim plan secvențe ce hrănesc imaginația creatoare. Ba mai mult,
copiii sunt încurajați să și imite personajele preferate – verbal și scenic.

Gândind la povestea audiată, micuții își folosesc negreșit atenția și memoria voluntară. Ei sunt pro-
vocați să redea scenele în succesiunea logică și numele personajelor. Astfel, ei învață să preluceze re-
prezentările formate la nivel cognitiv.

Reflectând la comportamentele personajelor, ei exersează tehnici de gândire critică, alese în raport

cu vârsta. Așa, copiii își dezvoltă și abilitățile socio-afective.
Înainte să încheiem, adăugăm un element fundamental. Activitatea poate mobiliza copiii afectați de
dislexie și copiii timorați de vorbirea liberă. Întrebările dirijate și încurajările învățătorului îi ajută să
depășească tracul inerent expunerilor în public, dar și să își corecteze eventualele greșeli de exprimare.
Așa deci, observăm cum ei aprofundează tehnici de educare a limbajului. În plus, observăm cum fondul
muzical îi imprimă lecției o notă ce o ridică la nivel interdisciplinar. Deopotrivă, prin natura sa interac-
tivă, activitatea însuflețește lecția.

Ultimele paragrafe ne arată cât de benefică poate fi intersecția a trei obiecte de studiu (Comunicare
în limba română, Muzică și mișcare, Dezvoltare personală).

[Link]
65
 Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

Hartă conceptuală – Clasa pregătitoare

Comunicare în limba română

B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII

1. În scopul consolidării, ne desfășurăm activităţile astfel:
A. În microgrupuri, elevii completează spațiile lacunare din enunțurile problemelor date. Pe res-
pectivele spații ei scriu denumiri şi simboluri matematice. La final, elevii își rezolvă problemele.
B. În perechi, cu varii denumiri şi simboluri matematice, elevii compun probleme. Pe acestea din
urmă le schimbă cu colegii din alte perechi în vederea rezolvării lor. Apoi, în perechi reunite
două câte două, ei modifică numerele, acţiunile și întrebările din problemele efectuate. Întrebările
sunt menite să extindă sau să reducă numărul de operaţii. Elevilor li se dă libertatea de a trans-
forma natura problemelor – din adunare în scădere şi invers.

2. Pe fondul uneia dintre activităţile prezentate, valorificăm aceste situații de învățare:

A. Grupați câte patru, elevii extrag din boluri enunțuri pe care trebuie să completeze cu expresiile
cu atât mai mult, cu atât mai puțin și în total. De asemenea, atunci când le rezolvă, ei trebuie să
ateste că știu să opereze corect cu simbolurile matematice: =, +, –. Opțional, în fiecare grup, doi
[Link]
66
Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

dintre membri își pot asuma rolul de evaluator, rol în care corectează problemele rezolvate de
ceilalți doi colegi.

B. În perechi fiind, elevii compun probleme după două-trei imagini tematice, puse la dispoziție pe
măsuţe. Ei introduc în cerinţe termeni matematici simpli. (În fiecare pereche, cât de bine stăpâ-
nesc elevii tipologia problemei deducem din felul în care formulează întrebările finale.)

După ce elaborează problemele, ei le înmânează colegilor din alte perechi pentru a le rezolva.
În clipa aflării rezultatelor, problemele se reîntorc la autorii lor în scopul corectării lor.

Urmează momentul în care perechile se reunesc două câte două la câte o măsuță. Astfel grupați,
colegii transformă structura problemelor efectuate, dar și natura lor. În concret, ei modifică nu-
mere, acţiuni și întrebări pentru a mări/reduce numărul operaţiilor sau pentru a preschimba, de
exemplu, o problemă de adunare într-una de scădere şi invers.

După caz, abordăm metodele: explicația, demonstrația, brainstormingul, problematizarea, învățarea

prin colaborare și prin descoperire, conversația de consolidare și cea de verificare, Schimbă perechea,
expunerea.

Organizarea se face frontal, în perechi și în microgrup; frontal – la debutul ambelor activități, în timp
ce li se oferă explicații, precum și la final, atunci când elevii își prezintă produsele/rezultatele; în perechi
sau în microgrup – pe durata respectivelor activități în scopul soluționării problemelor date/compuse.

Resursele educaționale constau în ilustrații și fișe de lucru.

Pe durata întregii activități, copiii își exersează stilurile de învățare, fapt le ce ușurează nu doar pro-
cesul de sedimentare a cunoștințelor, ci și operarea cu acestea. Pe deasupra, învățătorul are astfel ocazia
să descopere și alte stiluri de învățare.
Totodată, copiii își exersează capacitățile de atenție și de imaginație, dar și abilitățile de comunicare.
În concluzie, lecția în sine este una de reinstruire și una de (auto)educare. Copiii sunt liberi: să se
exprime în limbajul matematic, să se motiveze reciproc, să fie creativi compunând probleme, să ridice
alte probleme pe baza unor întrebări noi, să fie vigilenți, operativi și comunicativi.

[Link]
67
 Teste REZOLVATE pentru reușita la examenul de DEFINITIVARE
Limba și Literatura română și Matematică – Metodica predării acestora

Hartă conceptuală – Clasa pregătitoare

Matematica şi explorarea mediului

[Link]
68