Carpatii

Grupa de Nord
(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)
Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Campulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles
- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare)
- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung (pe
valea Moldovei), Oasului
Pasuri si trecatori:
- Mestecanis
- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)
Hidrografia
- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare
- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in
Depresiunea Maramuresului
Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici
- roci de constructie
- lemn.

Grupa Centrala
(Grupa Moldo-Transilvana)
Limite
- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung
- la sud Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Centrala cuprinde trei șiruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Călimani
- Orientarea culmilor pe direcția NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)

1
- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)
- Defileul Muresului intre Toplita-Deda
Diviziuni :
- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare (alcatuiti
din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in sud)
- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea Trotusului)
Pasuri si trecatori:
- Bicaz
- Oituz
- Defileul Toplita – Deda (pe Mures)
- Tihuta
Hidrografia
- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul
- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul
Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)
Resursele naturale
- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)

Grupa Sudica
(Grupa Curburii)
Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpatii de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline
- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas
- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt Ciucas
Diviziuni :
- munții : Vrancei, Siriului, Întorsurii, Baiului, Bârsei;
- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este
străbătută de Olt și de afluentul său Râul Negru.
Pasuri si trecători:
- Oituz, Tușnad, Bratocea
Hidrografia
- Râurile : Oituz, Buzău cu afluenții Bâsca Mare și Bâsca Mică ; Teleajen, Prahova
- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea Buzăului
Resursele naturale
- roci de construcție, cărbuni (in Depresiunea Brașovului), lemn.

Grupa Bucegi
Limite
- la est -Valea Prahovei
- la vest- Valea Dâmboviței
Geologia
- calcare, conglomerate, șisturi cristaline

2
Relieful
Aspecte specifice
- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu
- Orientarea culmilor pe direcția N-S
- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile si peșterile Ialomicioarei si Dâmbovicioarei;
- Relief pe conglomerate în Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” si “Sfinxul”)
- Relieful glaciar este prezent in munții Leaota (cu circuri si vai glaciare)
Diviziuni :
- munții : Bucegi (alcătuiți din calcare și conglomerate), Leaota (cu șisturi cristaline), Piatra Craiului (calcare);
- Culoarul Rucăr –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legătura între Brașov și
Câmpulung)
Pasuri și trecători:
- Bran (in Culoarul Rucăr-Bran)
Hidrografia
- Râurile : Dambovița, Ialomița, Prahova
- Lacul artificial Scropoasa, pe Ialomița
Resursele naturale
Roci de construcție, lemn, s.a.

Grupa Fagarasului
Limite
- la est Valea Dambovitei
- la vest Valea Oltului
Geologia
- sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf Negoiu,
ambele din Fagaras
- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)
- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
Diviziuni :
- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;
- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu
- Cozia
Hidrografia
- Raurile : Olt, Arges, Dambovita
- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial,
construit pe Valea Argesului)
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn

Grupa Parangului
Limite
- la est valea Oltului
- la vest vaile Jiului si a Streiului
Geologia

3
- sisturi cristaline sI calcare in partea de sud
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali
- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu
- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)
Diviziuni :
- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;
- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)
- Lainici (pe Jiu)
Hidrografia
- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,
- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)
Resursele naturale
- carbuni, lemn, roci de constructie

Grupa Retezat-Godeanu
Limite
- la est – vaile raurilor Jiu si Strei
- la vest – Culoarul Timis-Cerna
Geologia
- sisturi cristaline, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- are o forma triunghiulara;
- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat
- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)
- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)
Diviziuni :
- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;
- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Lainici
- Merisor
- Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)
- Poarta Orientala (in Culoarul Timis-Cerna)
Hidrografia
- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra
- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul Gura
Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)
Resursele naturale
- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale

Grupa Banatului

4
Limite
- la sud – Dunarea
- la est – Culoarul Timis-Cernei
- la nord si vest – Dealurile de Vest
Geologia
- sisturi cristaline, calcare, roci magmatice
Relieful
Aspecte specifice
- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic
- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului
- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)
- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)
- Grupa Banatului este puternic fragmentata
- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)
Diviziuni :
- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;
- depresiuni : Almajului, Caras-Ezeris
Pasuri si trecatori:
- Poarta Orientala (Domasnea)
Hidrografia
- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava
- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea Barzavei
Resursele naturale
- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase

Muntii Poiana-Rusca
Limite
- la nord Valea Muresului
- la sud – Culoarul Bistrei
Geologia
- sisturi cristaline si marmura
Relieful
Aspecte specifice
- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea Muresului)
- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades
- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmura
Diviziuni :
- Muntii Poiana Rusca
- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)
Pasuri si trecatori:
- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)
Hidrografia
- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, Bega
Resursele naturale
- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.

Muntii Apuseni
Limite
- la sud – Valea Muresului
- la nord – Valea Barcaului

5
Geologia
- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi cristaline,
roci vulcanice
Relieful
Aspecte specifice
- sunt foarte fragmentati
- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului
- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad, Scarisoara –
cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;
- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;
- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;
- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;
Diviziuni :
- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;
- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede), Zlatna,
Brad, Halmagiu
Pasuri si trecatori:
- Ciucea
Hidrografia
- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul Mic;
Crasna sI Barcau
- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)
Resursele naturale
-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare minerale
(Stana de Vale), lemn.

Subcarpatii Moldovei
Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotusului
- la est – valea Siretului
- la vest – Carpatii Orientali
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului
- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei
- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul Bistritei ;
- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai Trotusului
Hidrografia
- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau sI
Casin.
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

6
Subcarpatii de Curbura
Limite
- la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Geologia
- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argile
Relieful
Aspecte specifice
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti
- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni ;
- Sunt fragmentati
- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii » de la
Andreiasu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;
- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. Odobesti
Hidrografia
- raurile: Putna, Milcov, Buzau, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii Getici
Limite
- la est – Valea Dambovitei
- la vest – Valea Motrului
- la nord – Carpatii Meridionali
- la sud – Podisul Getic
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau
- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de Olt, cu
depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauri
Diviziuni :
- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; Arges
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Podisul Transilvaniei (Depresiunea colinară a Transilvaniei)

7
- Carpatii Orientali la nord si est
- Carpatii Meridionali la sud
- Apusenii la vest
- Dealurile de Vest la NV
Geologia
- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuri
Relieful
Aspecte specifice
- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime depaseste 5000 m
- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;
- Este o depresiune de origine tectonica ;
- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care depasesc
1000 m);
- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis
- Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri gazeifere)
- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vest
Diviziuni :
- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului
- Este formata din dealuri si depresiuni
- Stratele sunt cutate
- Prezinta cute diapire cu samburi de sare
- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda
- Resurse de sare
- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei
- Are altitudini de 500-600 m
- Interfluviile sunt netede
- Este slab inclinat
- Strabatut de Somes
- Resurse de carbuni ;
- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures
- Are altitudini de 450-500 m
- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »
- Vaile sunt largi
- Specifice sunt domurile
- Resurse : gazul metan, solurile
- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei
- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune
- Altitudini de 600-700 m
- Este inclinat pe directia est-vest
- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)
- Aper aici domurile
- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul Secaselor
Hidrografia
- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI
Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.
- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.
Resursele naturale
- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.

Podisul Moldovei

8
Limite
- la nord – granita cu Ucraina
- la est – granita cu Republica Moldova
- la sud – Campia Romana
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)
- are altitudini de 300-500 m ;
- este inclinat pe directia nord-sud;
- prezinta interfluvii netede;
- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;
- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate)
iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)
Diviziuni :
- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei
- este cea mai inalta si mai racoroasa diviziune a podisului
- are altitudini de peste 600 m ;
- este strabatut de Siret si de Suceava
- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor
- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)
- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- Vaile sunt largi ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;
- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »
- Podisul Barladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei
- este inclinat pe directia nord-sud
- aici se produc alunecari de teren
- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului,
Podisul Covurlui
Hidrografia
- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.

Podisul Dobrogei
Limite
- la nord si vest, Dunarea
- la est, Marea Neagra
- la sud, Bulgaria
Geologia

9
- sisturi verzi in Pod. Casimcei
- granit in Mt. Macinului
- calcare, marne, loess
Relieful
Cuprinde doua diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- inclinat pe directia V-E
- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant
(strabatuta de raurile Taita si Telita)
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depasesc 200 m
- inclinare E-V
- relief litoral cu faleza si plaja
- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess
Hidrografia
- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tasaul, Techirghiol
Resursele naturale
- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.

Podisul Getic
Limite
- la nord – Subcarpatii Getici
- la sud – Campia Romana
- la est – valea Dambovitei
- la vest - Dunarea
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne
Relieful
- are aspect de piemont
- este inclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud
- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord
- intersectat de vai adanci
- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, Strehaia
Hidrografia
- raurile : Olt, Arges, Jiu, Oltet
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie

Podisul Mehedinti
Limite
- Intre Motru (E) si Dunare (SV)
- La V, Mt Mehedinti
- La SE, Pod Getic
Geologia
- sisturi cristaline si calcare
Relieful

10
- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural Ponoare
Hidrografia
- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita
- lacul Portile de Fier
Resursele naturale
Roci de constructie, lemnul

Dealurile de Vest
Limite
- la E Occidentalii
- la V – Campia de V
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne, argile
Relieful
- au aspect de piemont
- sunt inclinate pe directia E-V
- patrund in « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- raurile : Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul
Resursele naturale
- carbuni, ape termale, lemnul, solurile

Campia Romana
Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpatii de Curbura, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunarea
Geologia
- nisipuri, pietrisuri, loess
Relieful
- are altitudinea maxima de 300 m
- este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra
- se dezvolta pe directia V-E
- are o dubla inclinare : N-S si V-E
- tipuri de campii: inalte (sau piemontane: Pitesti, Ploiesti), joase (sau de subsidenta : Siretului Inferior 5m, Cp.
Titu), netede (sau tabulare : Baraganului), cu dune (in lungul Jiului, Ialomitei, Calmatuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- intre Dunare si Olt
- strabatut de Jiu
- specifice dunele
- oras mare – Craiova
b. Sectorul Central
- intre Olt-Dunare-Arges
- cuprinde campiile Pitestilor, Burnazului
c. Sectorul Estic

11
- intre Arges – Dunare – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri in loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- campia Baraganului cea mai intinsa
- campia Siretului Inferior cea mai joasa (5m)
Hidrografia
- raurile : Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Buzau
- lacurile : in crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostistea, Amara)
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Campia de Vest
Limite
- la E – Dealurile de Vest si Occidentalii
- la V – granita cu Serbia si Ungaria
Geologia
- nisipuri, pietrisuri, argile
Relieful
- este inclinata de la E la V
- patrunde in depresiunile « golf »
- intra in contact cu Occidentalii
- altitudini de 90-100m
- h max 143 m, Cp Vingai
- tipuri de campii: inalte, ferite de inundatii (peste 100 m alt.) si joase (sub 100m, supuse inundatiilor)
- diviziuni : Cp. Somesului, Cp. Crisurilor, Cp. Timisului (joase) si Cp. Vingai, Aradului, Carei (inalte)
Hidrografia
- raurile : Somesul, Crisurile, Muresul, Timisul
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile
Delta Dunarii
Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente
inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta
secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ;
transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

12