PESTA PORCINĂ CLASICĂ
Familia Flaviviridae, gen Pestivirus
❑ virus ARN
◼ Prezintă tropism pentru ţesutul reticulo-
endotelial;
◼ Unic din punct de vedere antigenic;
◼ Tulpinile prezintă mari variaţii de
patogenitate;
◼ Sunt receptive la infecţie toate suideele
domestice şi sălbatice;
◼ Infecţia se realizează pe cale
❑ digestivă,
❑ respiratorie,
❑ conjunctivală şi mai rar pe cale genitală.
Patogeneza
- odată pătruns în organism virusul determină instalarea stării de
viremie;
- ţesuturile bogate în virus sunt sângele şi endoteliul vascular;
- celulele endoteliale se tumefiază
→la nivelul capilarelor are loc o proliferare a celulelor
endoteliale;
→la nivelul vaselor mari are loc hialinizarea sau necroza
mediei şi a adventicei.
Tabloul clinic:
- Forma supraacută apare rar, şi doar la
începutul unei epizootii.
- Forma acută – cea mai frecventă:
• febră şi tulburări generale;
• conjunctivită seroasă sau mucopurulentă;
• animalele se deplasează cu greutate, prezintă nesiguranţă
în deplasare şi tendinţa de a se aglomera.
• pe piele se observă pete roşii izolate sau
confluente, ce nu dispar la compresiune.
• scroafele gestante pot avorta;
• evoluţia poate dura 7-14 zile, moarte animalelor
bolnave producându-se în peste 80% din cazuri.
- Forma subacută – apare frecvent la sfârşitul
epizootiei.
- Forma cronică – evoluează de obicei ca o
continuare a formei subacute (apariţia butonilor
pestoşi la nivelul cecumului şi intestinului gros).
- Forma atipică – apare frecvent în efectivele
imunizate activ.
Tabloul anatomopatologic
Inflamaţia necrotică a tonsilelor
Laringe
peteşii şi hemoragii
Limfonoduri
congestii şi hemoragii
Splina
infarcte hemoragice marginale
Rinichi
hemoragii subcapsulare şi în bazinet
“aspectul cojii oului de curcă”
Pneumonie hemoragică
Hemoragii la nivelul vezicii urinare
Hemoragii pe seroase
Colita ulcerativă
Congestie encefalică
Encefalită nesupurativă
Infarct hemoragic splenic
Diagnosticul
➢ Probele ce se recoltează în vederea
efectuării examenului de laborator:
➢ tonsile,
➢ limfonoduri,
➢ splină,
➢ rinichi,
➢ porţiunea distală a ileonului,
➢ măduvă sternală,
➢ sânge recoltat pe EDTA.
➢ Examenul serologic
• Reacţia de virus neutralizare;
• Reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi neutralizanţi;
• Testul ELISA.
➢ Examenul virusologic
• Reacţia de imunofluorescenţă pe criosecţiuni de
organe şi pe secţiuni de măduvă sternală;
• Izolarea virusului pe culturi celulare (PK15), culturile
fiind verificate prin imunofluorescenţă indirectă.
Profilaxia
➢ Măsuri generale:
• achiziţionarea de animale din efective indemne;
• carantina profilactică timp de 30 de zile a animalelor nou
achiziţionate;
• fierberea resturilor alimentare înainte de a fi utilizate în hrana
porcilor;
• executarea de dezinfecţii profilactice în mod periodic.
➢ Măsuri specifice:
• în ţările indemne sau în curs de eradicare a bolii vaccinarea
este interzisă;
• în ţările în care boala evoluează se practică vaccinarea cu
vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini modificate (pe
culturi celulare sau pe alte specii de animale decât suinele).
Combaterea
• se declară oficial boala şi se instituie carantina;
• se efectuează examenul clinic al animalelor;
• animalele din focarul diagnosticat se ucid, iar cadavrele se
distrug prin ardere;
• se dezinfectează riguros adăposturile;
• interzicerea mişcărilor de porcine în zona respectivă.