Mesajul unui text dramatic ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’

Matei Vișniec

Mesajul unei opere literare dramatice reprezintă o sinteză a viziunii dramaturgului asupra
vieții și a lumii pe care o prezintă prin intermediul personajelor, al conflictului dramatic și al
indicațiilor scenice, îmbinând ideea textuală cu gesturile, mimica personajelor sau jocul scenic.

Textul dramatic, din opera ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, de Matei Vișniec, transmite
emoția unor copii, care descoperă lectura ca modalitate de cunoaștere a lumii, bucuria de a citi și de
a descoperi lumi noi, ce le sunt împărtășite prietenilor, reieșind din ,,noi vă povestim tot…’’ și din
ultima secvența ,,vrem să vă dăruim câte o fereastră…’’.

Mesajul se construiește pe baza temei-lectura-calea de cunoaștere, care le deschide tuturor

mintea, noi viziuni asupra lumii și este un portal spre un univers fascinant, iar conflictul dramatic,
redat prin discuțiile dintre personaje Radu, Eliza și Doinița, le valorifică emoțiile acestora în
momentul în care se rătăcesc prin bibliotecă și când încep să lectureze, așa cum sugerează
secvența: ,, (Doinița): Mie uite-așa începuse să-mi bată inima…’’, (Eliza): ,,Iar mie mi-a venit să plâng’’,
(Radu): ,,Iar eu înghițeam în sec și aveam palmele transpirate, simțeam fiori reci...’’, (Eliza (către
ceilalți doi) ): ,,Suntem pierduți și își manifestă bucuria, dar și extazul pentru găsirea soluției
salvatoare cu ajutorul lecturii.

Mesajul textual este completat de indicațiile pe care autorul le oferă în indicațiile scenice cu
scopul de a orienta jocul actoricesc și de a oferi expresivitatea datorită fiecărei replici. Emoția copiilor
de bucurie și de împlinire se reflectă atunci când fețele lor le sunt luminate: ,,Cei trei urcă din nou pe
scenă. Lumină doar pe fețele lor’’. De asemenea, gestul Doiniței de a le propune prietenilor să
deschidă câte o carte, iar Radu devine impresionat și vede faptul că în creierele lor s-ar fi aprins o
veioză.

Nu în ultimul rând, dialogul redă și modalitățile de caracterizare a personajelor: ,,Radu este

nepoliticos:’’ ,,Ați înțeles...Și uneori visează cu ochii deschiși’’, dar și conștient de faptul că a greșit,
încercând să-i ceară scuze Doiniței: ,,Atunci, te rog să mă scuzi...’’. Doinița se supără ușor pe gestul lui
Radu și-l jignește: ,,Nu fi măgar!’’, este discretă cu pasiunile sale: ,,Nu le scriu pentru mine’’, dar și o
bună prietenă, deoarece îl iartă pe Radu: ,,O.k., te scuz.’’

Așadar, textul dramatic ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, de Matei Vișniec, reușește să
transmită un mesaj profund, folosind ideile prezente în replici, cât și în indicațiile scenice,
determinându-l pe cititor să reflecteze asupra unor aspecte importante pentru el, precum lectura,
care este cheia dezoltării și a cunoașterii unei lumi noi.
 Opere literare-Asemănări/Valori culturale/morale

Tema-prietenia;
Valori culturale-interesul pentru prietenie și pentru lectură;
,,Platanos’’, Doina Ruști
+Sisinel îl admiră pe Platanos pentru că îi vorbește despre lecturi și are
un orizont mai larg și o roagă pe Cati să îl mute lângă el.
+Platanos are interesul de a-și atrage noi prieteni în viața lui.
Tema-familia; relația părinți-copii
Valori culturale-interesul pentru toleranță; buna conviețuire între oameni
de etnii diferite; interesul pentru acceptarea aproapelui de familie.
,,Take, Ianke și Cadâr’’, Victor Ion Popa (text dramatic)
+trei negustori, un român, un evreu și un turc, trăiesc în bună vecinătate;
+fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească,
însă cei doi se izbesc de intoleranța societății.
+cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți.
Tema- relația om-animal
Valori culturale-interesul pentru libertate și curajul de a înfrunta opiniile
celorlalți; interesul de a preveni o tragedie.
,,Cum e lumea’’, Veronica D. Niculescu
+ursulețul Bianca scapă de la Grădina Zoologică din Sibiu, iar Mara
Dumitrescu, o tânără îi observă pe un veterinar și pe un vânător că vor să
împuște ursul, dar fata îl apără, spunând că este doar un pui.
Tema-școala/familia
Valori culturale-interesul părinților pentru a-și da copilul la școală;
atașamentul pentru locurile natale; dorul de casă, suferința despărțirii.
,,Amintiri din copilărie’’, Ion Creangă
+Nică este trimis de familie la Iași, la Socola, pentru a-și continua
studiile, dar nu dorește să rămână acolo;
+el suferă, pentru că este atașat de Humulești.
Tema-model cultural/spiritual/familia/iubirea
Valori culturale-puterea exemplului, rezistența în fața încercărilor vieții,
încrederea în propriile puteri, în muncă, evoluția, perseverența.
,,Popa Tanda’’, Ioan Slavici
+Preotul Trandafir este mutat din Butucani în Sărăceni, din cauza felului
său aspru;
+el încearcă să schimbe comunitatea dintr-una sărăcăcioasă într-una
prosperă, apelând la batjocură și ocară, însă va reuși să schimbe lumea
din sat prin exemplul personal: își repară casa, cultivă pământul, se
apucă de negoț, iar după câțiva ani, satul Sărăceni devine înfloritor.
Tema-educația comportamentului/dreptatea
Valori culturale-interesul pentru buna purtare, curajul de a lua o
atitudine;
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+Bunica împreună cu patru nepoți formează o societate și le dă acestora
un carnețel pentru a-și scrie anumite valori;
+Ei află de o femeie rea, care chemase hingherii să ia un câine, Wolf, pe
care copiii îl îndrăgeau, iar, în final, acesta este salvat.
Tema-familia/școala
Valori culturale-interesul pentru îndreptarea unor defecte din familie.
,,D-l Goe’’, [Link]/,,Vizită’’-[Link]
+cei doi copii au parte de proasta educație dată în familie; sunt inculți și
nepoliticoși, stârnind umor.
Tema-cunoașterea/educația/creativitatea
Valori culturale-interesul și importanța cunoașterii limbii, a universului
cuvintelor, educația.
,,Exuvii’’, Simona Popescu
+o fetiță primește pe lista de lecturi obligatorii un dicționar ,,Dicționarul
școlarului’’, ea îl cumpără și descoperă lumea miraculoasă a cuvintelor.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
Valoare culturală-interesul pentru lectură/ documentare
+adolescentul vrea să scrie un roman pentru a câștiga respectul
profesorilor, vrea să se cunoască pe sine pentru succes, iar pentru asta
are nevoie de un personaj feminin.
,,Mara’’, Ioan Slavici
+Mara, mamă a doi copii, rămasă văduvă, muncește din greu pentru a-și
vedea copiii mari și realizați;
Tema-relația copii-părinți/frați
Valori culturale-interesul pentru educație/pentru iubire/pentru păstrarea
relațiilor deosebite în familie
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+relația personajului-narator cu tatăl ei, un model aparte, dezvoltându-i
acesteia interesul și pasiunea pentru lectură;
,,La Medeleni’’, Ionel Teodoreanu
+Dănuț, sora lui, Olguța și Monica, o fetiță orfană, crescută de familia
Deleanu, petrec clipe fericite la moșia părintească; cu toate poznele
Olguței. Cei trei copii sunt legați unii de alții de sentimente puternice.
Tema-fantasticul/mituri/legende
Valori culturale-interesul pentru credință și pentru distrugerea răului
,,Moara lui Călifar’’, Gala Galaction
+Moara lui Călifar, un loc blestemat, iar moș Călifar își vânduse sufletul
diavolului. Stoicea, un flăcău orfan și sărac merge la moară pentru a-i
cere lui Călifar să îl ,,procopsească’’. Acesta îi spune să se spele pe față
cu apă din lac; el visează că o salvează pe fiica unui boier. După visul lui
se trezeste și este luat în râs de Călifar;
+el îi spune că de 300 de ani era blestemat să nu moară decât ucis;
Stoicea îl lovește cu ciomagul și se aruncă și el în lac.
Tema-iubirea și dorința de a face bine
Valoare morală-bunătatea; Valoare culturală-interesul pentru a face bine;
,,Bătrânul cel bun din Strada Speranței’’-Ileana Vulpescu
+domnul Manoilă crede că nu a lăsat nimic în viața lui și nu a făcut bine
suficient, de aceea, începe să își ajute vecinii și pe cei de pe stradă. ;
+este fascinat seara când se simte obosit și descoperă că a putut face
bine.
Tema-lectura/cartea
Valori culturale-interesul și pasiunea pentru lectură
,,Fram, ursul polar’’, Cezar Petrescu
+Petruș, pasionat de lectură, nu are foarte multe cărți, însă prietenia
acestuia cu fetița cu părul bălai are parte de cărți de la profesor. El
citește și le împrumută cu pasiune.
+Băiatul trăiește intens și cu emoție fiecare pagină lecturată.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
+bucuria băiatului de a citi enorm în mansardă.
,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, Matei Vișniec
+se evidențiază pasiunea și interesul copiilor pentru carte, dar și faptul
că nimeni nu se pierde într-o bibliotecă, iar acestea rămân ferestre
deschise către cunoaștere.
Tema-prietenia cu sentimente puternice de generozitate
,,Prietenul meu’’, Ioana Pârvulescu
+La prima oră de istorie, cățelul lui Bogdan latră, iar doamna profesoară
îl dă afară pe Adi, colegul de bancă al acestuia. Bogdan recunoaște că el
a adus câinele și își dă seama că Adi este cel mai bun prieten al său.
Tema-tradiție/fantezie/ puterea iubirii
,,Zâna Munților’’, de Petre Ispirescu
+Un fiu de împărat nu ucide turturica, ce se dovedește a fi Zâna
Munților și se îndrăgostește de fiul împăratului. Peste câteva zile, la
curtea împăratului apare o femeie săracă, ce este făcută găinăreasă. La
final, cu ajutorul unui condur pe care îl pierde, se dovedește că aceasta
este frumoasa fată cu care dansase prințul și ea trebuie să renunțe la
puterile ei pentru a se căsători cu el.
,,Cireșarii’’, Constantin Chiriță
+un grup de prieteni doresc să exploreze locuri aparte și dovedesc
solidaritate în situațiile dificile.
+se împrietenesc cu moș Timofte.
,,Toate pânzele sus’’, de Radu Tudoran
+relația dintre Anton Lupan și Ieremeia, când cel dintâi îi propune lui
Ieremia să plece într-o călătorie pe o perioadă de câțiva ani și se asigură
că acesta este desăvârșit în domeniul maritim.
Tema- copilăria/joaca
Valori culturale-interesul pentru copilărie și farmecul acestuia; relațiile
dintre copii și interesul pentru cunoașterea jocului.
Texte: ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă
+relația lui Nică cu cei apropiați vârstei lui în Humulești.
,,Hronicul și cântecul vârstelor’’, de Lucian Blaga
+Lulu are cinci ani și zilnic este strigat la joacă de cei trei prieteni ai săi:
Vasile, Roman și Adam. Joaca lor preferată era să alerge pentru că aveau
impresia că aleargă și cerul o dată cu ei.
,,Solenoid’’, Mircea Cărtărescu
+joaca și plimbarea băiețelului cu bicicleta prin parc până târziu,
împreună cu mama lui.
,,Mendebilul’’, Mircea Cărtărescu
+jocurile pe care copiii le inițiau prin împrejurimile blocului, bucuria de
a fi împreună.
Textul liric
,,Lacul’’, Mihai Eminescu
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul
omenesc; lirică subiectivă-dragoste, dor, fantezia creatoare.
+Eul liric este cuprins de farmecul naturii, al lacului încărcat de flori de
nufăr; el își imaginează o întțlnire și o plimbare cu barca sub razele lunii
cu o iubită ideală, ce apare dintre trestii, la final, este dezamăgit că totul
a fost doar un vis.
,,Într-un lac’’, Tudor Arghezi
Valori culturale: descrierea dintr-o perspectivă poetică neașteptată a
elementelor naturii; lirică obiectivă; fantezia; luna-simbol al renașterii, al
schimbării și al transformării.
+Descrierea inedită a unui peisaj hibernal, nocturn, în care luna e
asemănată cu o farfurie de argint, care nu mai poate să își spele fața în
lacul înghețat.
,,Iarna’’, Vasile Alecsandri
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul
omenesc.
+descrierea unui tablou de iarnă, a ninsorii, apoi, în ultima strofă, iese
soarele care transformă peisajul mohorât într-un strălucitor și optimist.
+lirică obiectivă, nu apar mărcile eului liric.
,,Izvorul nopții’’, Lucian Blaga
Valori culturale-iubirea, natura, cunoașterea
+vocea ficțională, aflată în ipostaza de îndrăgostit, își exprimă
sentimentele de admirație față de frumusețea ochilor negri ai iubitei, care
semnifică unul dintre marile mistere ale Universului, întrucât se
identifică cu cadrul nocturn, care acoperă elementele naturii.
,,Controverse’’, Nina Cassian
Valori culturale-interesul poetului de a lăsa în urmă o creație și de a
stabilio relație frumoasă și furtunoasă între operă și artist.
+artista își îngăduie să se amuze, manevrând cuvintele simple într-un
poem oblic ,,o caligramă’’, surprinzând pe cei obișnuiți cu formele reale
ale poeziei.
Operele literare studiate-valorile culturale/morale (Clasa a VIII-a)
,,Micul Cantemir și Cireșul’’-George Bălăiță
Tema-cunoașterea, copilăria, fantasticul din vis, călătoria în căutarea adevărului, inițierea
protagonistului.
Valori culturale/morale-afecțiunea față de lumea animalelor, înțelepciunea, responsabilitatea
individuală, capacitatea de înțelegere a unor simboluri, toleranța, dorința de a aspira către
descifrarea misterului.
Textul îl surprinde pe micul Cantemir, un copil, în diverse ipostaze ale cunoașterii lumii
înconjurătoare: atât a celei aievea, adevărate, cât și a celei fantastice din vis, preluată din
lumea basmelor și a poveștilor.; Cantemir este nevoit să parcurgă un fel de drum inițiatic, o
călătorie în căutarea adevărului.; Băiatul urmează un ritual de frumusețe pe care-l învață de la
cireș, învață să găsească ineditul în cele mai mărunte fapte și lucruri.
,,Oracolul’’-Mircea Cărtărescu
Temele-școala, familia, relația dintre colegi, disconfortul emoțional.
Valori culturale/morale-respectul dintre colegi, emoțiile sincere ale Petruței față de narator,
grija față de pata apărută, conștientizarea în plan real
Textul îl prezintă pe un băiat, căruia i se întinde o pată roșie în jurul înțepăturii. Gândul că are
tuberculoză îi accentuează băiatului rușinea. Petruța este o elevă veselă. Petruța le face unor
colegi oracolul. Băiatului îi profețește că este iubit pe ascuns. În ora de desen, Petruța se așază
în bancă alături de băiat. După ce pune palma pe pata băiatului, pata dispare. Familia băiatului
se bucură că nu are tuberculoză. După treizeci de ani, Petruța nu-l mai recunoaște.
,,Cum e lumea’’-Veronica Niculescu
Tema-relația om-animal.
Valori culturale/morale-iubirea necondiționată față de animal, strânsa/puternica afecțiune față
de animal, responsabilitatea individuală.
Textul prezintă gestul Marei, care devine apărătoarea ursulețului cu propriul trup; dorința
Biancăi de a explora locuri noi; prin intermediul aventurii, ursulețul s-ar cunoaște pe sine, ar
explora lumea, libertatea; fata a dorit să salveze lumea, protejând o viață.
,,Popa Tanda’’-Ioan Slavici
Tema-rurală, puterea propriului exemplu; model spiritual al satului românesc, familia.
Valori culturale/morale-propriul exemplu de schimbare; conștientizare, iubirea de oameni,
dreptatea, hărnicia, credința.
Textul îl prezintă pe Preotul Trandafir care dorește a schimba o comunitate sărăcăcioasă, într-
una prosperă, reușind acest lucru cu puterea propriului exemplu și prin conștientizare; oamenii
se vor schimba treptat și își vor da seama că intențiile preotului au adus comunitatea pe
culmile prosperității.
,,Prietenul meu’’-Ioana Pârvulescu
Temele: prietenia, școala, relația dintre frați, relația elev-profesor, relația om-animal
Valori culturale/morale-corectitudinea intelectuală, toleranța, loialitatea, confidențialitatea,
onestitatea, iubirea dintre frați, interesul pentru școală, performanța, admirația pentru sora lui.
Textul îl prezintă pe Bogdan, un băiat, care nu are talent literar, în comparație cu sora lui, de
aceea, se gândește să facă o glumă, aducându-l pe Joi la școală, la ora de română. Micuțul
excelează la matematică. Este descoperit de către profesoară și-l pedepsește pe prietenul lui,
Adi. Atitudinea lui Adi este a unui prieten adevărat: nu-l trădează pe Bogdan, deși știe că din
rucsacul lui s-a auzit lătratul. Bogdan conștientizează că gestul lui Adi este de apreciat și în
ziua aceea descoperă că nu Joi este prietenul lui cel mai bun, ci Adi.
,,Moara lui Călifar’’-Gala Galaction
Temele: pactul cu diavolul, fantasticul, magia, dorința de îmbogățire, schimbarea destinului și
consecințele acestei dorințe; motivul visului.
Valori culturale/morale: bogățiile lumești sunt trecătoare, sufletul care se lasă ispitit de diavol
va plăti crunt pentru această greșeală; responsabilitatea individuală, încercarea personajului
principal de a se salva (conștientizare)
Textul îl prezintă pe Stoicea un tânăr, care vrea să-și depășească a sa condiție socială, de
aceea, merge la Moara lui Călifar fără ezitare, neștiind, care vor fi consecințele. Finalul
textului este construit moralizator, întrucât cine își vinde sufletul diavolului nu poate avea
parte decât de bucurii trecătoare și iluzorii și niciodată nu-și va găsi pacea interioară.
,,Vrem să dăruim câte o o fereastră’’-Matei Vișniec
Temele: prietenia, școala, pasiunea și iubirea pentru lectură, dorința de explorare,
comunicarea deschisă, pasiunea.
Valori culturale/morale: generozitatea, iubirea dintre prieteni, disponibilitatea pentru
(auto)educare, loialitatea, respectul reciproc, responsabilitatea individuală iubirea pentru carte
și promovarea acesteia, sinceritatea.
Textul prezintă trei prieteni, elevi, cu pasiuni diferite, care vor să le povestească spectatorilor
cum a început totul. Aceștia sunt sinceri unii față de alții și relatează cum s-au rătăcit printr-o
bibliotecă, fiind un moment de revelație. În scena patru, prietenii urcă pe scenă și deschid câte
o carte și în urma lecturii își dau seama că biblioteca are ferestre. În final, cei trei se apropie
de public și le dăruiesc acele cărți pentru că sunt prieteni adevărați.
,,Take, Ianke și Cadâr’’-Victor Ion Popa
Temele- familia, imposibilitatea împlinirii cuplului, negustoria, religia, egalitatea dintre
indivizi
Valori culturale: personajele aspiră la libertate și la frumusețea morală, la puritatea
sufletească, luptând cu disperare cu prejudecățile semenilor pentru a-și atinge idealurile;
iubirea necondiționată pentru copii; iubirea pură a adolescenților; conștientizarea pentru o
soluție salvatoare, interesul pentru o muncă cinstită; ajutorul reciproc.
Valoare morală: rigorile societății, cei doi tinerin au naționalități diferite. (evreică și creștin)
Textul prezintă relațiile interetnice dintre un român, un evreu și un turc, dar și complexitatea
[Link]ța protagoniștilor este una a echibrului perfect cu reguli. În această atmosferă
de plăcută toropeală apare un eveniment care tulbură ordinea firească și așezată a lucrurilor:
venirea Anei, fiica lui Ianke, și a lui Ionel, fiul lui Take, ambii studenși la Academia
Comercială din București. Cei doi decid să se căsătorească.; Take se teme de bucluc, de gura
lumii, de efectul acestei căsătorii asupra comunității din mahala, iar Ianke se teme de faliment.
Cadâr regizează fuga celor doi tineri.
 Apartenența la textul dramatic

Textul dramatic este acel mod de construcție literară, care include opérele literare
menite a fi reprezentate scenic, modalitatea de expunere dominantă fiind dialogul, creatorul
delegându-și astfel drept mesageri ai ideilor sale, personajele-eroi dramatici.
Fragmentul /Decupajul X de Y își revendică apartenența la textul dramatic, întrucât
respectă, pe deplin, la nivel formal, toate trăsăturile acestui tip de text.
Structurarea specifică textului dramatic se realizează, în piesa de teatru, prin intermediul
notațiilor autorului/ indicațiilor scenice structurante, cele care precizează subdiviziunile
caracteristice doar acestui tipar literar ( act, scenă și tablou), acest tip de indicație scenică fiind
numit bornă teatrală extremă.-dai exemplu!
Prezența indicațiilor scenice, ca formă de manifestare a eului dramatic, constituie o modalitate
de transpunere a textului în spectacol sprijinind jocul actorilor și ajutând, totodată, lectorul să-
și reprezinte mental personajele și evenimentele prezentate. Element esențial în structurarea
textului dramatic, ele se definesc drept secvențe de text care nu sunt reprezentate pe scenă sub
formă vorbită și sunt destinate actorilor și regizorului.
Indicațiile scenice nominative ( cele care indică numele personajelor) /onomastice au ca
funcție esențială dezambiguizarea locutorului ( dai exemple), rolul lor fiind cel de inventariere
a personajelor implicate în scurtul conflict dramatic/diegeză dramatică. (detaliez tipul de
conflict și natura lui/povestesc, pe scurt, acțiunea fragmentului )
Indicațiile scenice inițiale ( cele plasate la începutul piesei, actului, scenei etc. ) sunt prezente
pentru a creiona mai ales elemente ale decorului, ilustrând aspecte legate de ținută, cu rol în
caracterizarea indirectă/directă a personajelor, fixând diegeza prin deictici spațio-temporali.
Astfel, …( exemplific, pe rând).
Inserate în textul dramatic, prin intermediul parantezelor, indicațiile scenice
integrate/dependente/nestructurante ajută la individualizarea personajelor prin caracterizarea
directă sau indirectă a acestora. Bunăoară, / De pildă, …. ( exemplific rolul fiecăreia în parte).
Specific textului dramatic, decupajul X de Y propune lectorului ca tipar fundamental de
expunere dialogul dramatic, structurat ca schimb de replici între personajele A și B, jucând un
rol deosebit de important în conturarea relațiilor dintre personaje, în dinamizarea acțiunii și în
asigurarea progresului acesteia, în caracterizarea directă a personajelor sau indirectă prin
intermediul limbajului și în creionarea conflictului dramatic ( exemplific fiecare rol)….
Prin urmare, prin prezența indicațiilor scenice cu funcție de reprezentare , dar și cu cea de
regie și control, a unor personaje antrenate într-un conflict redat prin intermediul conflictului
dramatic, fragmentul X de Y își revendică apartenența la textul dramatic.

Model-rezolvare-mesajul textului dramatic (clasa a VIII-a)

CORINA (îl privește lung, fără să-și fi revenit complet): Ciudat om ești
dumneata, domnule Bogoiu! Nu mi-aș fi închipuit.
BOGOIU: Nimeni nu-și închipuie, domnișoară. Din fericire. Altfel n-ar
mai fi chip de trăit. Bunăoară la minister… Știi dumneata câți țipă la
mine? Bogoiu, unde-i dosaru’ cutare? Bogoiu-n sus, Bogoiu-n jos. Ei
țipă și eu tac. De unde să știe ei că, în timp ce caută dosarul care s-a
pierdut, eu sunt în insulele Azore?
CORINA: Călătorești mult…
BOGOIU: Tot timpul. O iau prin Mediterana, dau în Atlantic, trec în
Pacific. Numa-n Oceanul Înghețat de Nord n-am fost încă.
CORINA: De ce?
BOGOIU: Ei, e greu. Frig, furtuni… Și nici n-am echipaj ca lumea. Dar
odată și odată o să mă duc și p-acolo. Aștept condiții atmosferice.
CORINA: Te interesează condițiile atmosferice?
BOGOIU: Ei, știi că-mi placi? Auzi vorbă… Cum n-o să mă intereseze?
Păi asta-i principalul. Nu plec niciodată orbește la drum. Îmi iau mai
întâi toate măsurile. Am un prieten la Institutul meteorologic, știi, casa
aia galbenă, cu un etaj, din Calea Dorobanți, la numărul 1. În fiecare zi
la prânz, când ies de la minister, mă urc în autobuz, drept acolo mă
duc… Mă așteaptă în poarta. Băiat de treabă.
CORINA: E și el marinar?
BOGOIU: Nu. E astronom. Da’ lucrează la Institutul meteorologic. E la
arhivă. Mâncăm împreuna la același birt. Ei acolo, la institut, știu tot ce
se-ntâmplă pe tot pământul. Cum bate vântul, cum vin norii, cum se
mișcă stelele… Cum plouă pe Mediterană, ei au și aflat. Când se apropie
ciclonul în Pacific, când vine hula în Atlantic, când se înseninează pe
oceanul Indian… De la prietenul acesta aflu eu în fiecare zi tot ce-mi
trebuie. Cum e azi la prânz, el îmi dă situația, și până mâine la prânz
sunt liniștit. Rar se întâmplă să mă prindă pe mine furtuna în larg… Dar
ce-i cu dumneatale? Ai rămas pe gânduri…
CORINA: Nuu… Te ascultam. (Tace o secundă și apoi brusc:) Cunoști
bine Mediterana?
BOGOIU: Auzi, colo, dacă o cunosc?! Ca pe buzunarul meu.
CORINA: Știi unde vine Civita Vecchia?
BOGOIU: Ei bravo, mi-ai plăcut! Cum să nu știu? (Îi arată cu mâna pe o
hartă imaginară.) Păi, uite, aicea e Genova, aicea Neapole, și între ele
două, la cotitură, e Civita Vecchia.
CORINA (a urmărit degetul lui și acum a rămas gânditoare, privind
mereu spre punctul unde „este” Civita Vecchia).
BOGOIU (cu discreție, ca și cum n-ar voi s-o trezească dintr-un somn):
Domnișoară Corina... Mi se pare că și dumneata navighezi…
CORINA (tace, ușor semn din cap că da).
BOGOIU: Și… nu navighezi singură…
CORINA (dă din cap că nu).
BOGOIU: Ești cu un domn… cu un prieten… (Surâde cu subînțeles.)
Dar nu trebuie să fii necăjită. Știi, pe Mediterană, și mai ales aici, pe
lângă coastă… Nu sunt furtuni.
CORINA: Păcat că nu sunt. Ar merita să fie.
Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian
Mesajul unei opere literare dramatice reprezintă o sinteză a viziunii
dramaturgului asupra vieții și a lumii pe care o prezintă prin intermediul
personajelor, al conflictului dramatic și al indicațiilor scenice, îmbinând
ideea textuală cu gesturile, mimica personajelor sau jocul scenic.
Fragmentul de text dramatic, selectat din opera ,,Jocul de-a vacanța’’, de
Mihail Sebastian, transmite emoția lui Bogoiu, atunci când îi povestește
Corinei despre ceea ce îl pasionează: ,,O iau prin Mediterană, dau în
Atlantic, trec în Pacific’’.
Mesajul se construiește pe baza temei, călătoriei, iar conflictul dramatic,
redat prin discuțiile dintre personajele Corina și Bogoiu, valorifică
emoțiile de entuziasm ale celui din urmă atunci când îi povestește
femeii: ,,Dar odată și odată am să mă duc și p-acolo’’. Bogoiu își
manifestă cunoștințele atunci când îi răspunde întrebărilor Corinei,
desprinzându-se de stresul acumulat la locul de muncă.
Mesajul textual este completat de indicațiile pe care autorul le oferă în
indicațiile scenice cu scopul de a orienta jocul actoricesc și de a oferi
expresivitatea datorită fiecărei replici. Corina se simte visătoare,
melancolică și își dorește ca viața ei să fie la fel de plină de aventuri ca a
lui Bogoiu: ,,Tace o secundă și apoi brusc’’, ,,rămâne gânditoare’’, în
timp ce Bogoiu se simte superior și atotștiutor, idee susținută de replicile
sale: ,,Auzi, colo, dacă o cunosc?’’/ ,,Cum să nu știu?’’, dar și curios de
emoția pe care i-a stârnit-o Corinei: ,,Dar ce-i cu dumneatale? Ai rămas
pe gânduri…’’
Așadar, textul fragmentar dramatic reușește să transmită un mesaj
profund, folosind ideile prezente în replici, cât și în indicațiile scenice,
determinându-l pe cititor să reflecteze asupra unor aspecte importante
pentru el și călătoria rămâne o formă de cunoaștere pentru fiecare dintre
noi.
Capcane la E.N.
Recunoașterea pronumelor
Pronume personale/reflexive
Reflexive-forme proprii, persoana a III-a
Ac.-pe sine, se, s-; D-sieși, își, și (mereu reflexive)
Confuzii: (El) Mă laudă. (pronume diferit, personal) (Eu) Mă laud. (pe
cine laud?, eu fac acțiunea, eu o suport, pronume reflexiv)
Pronumele personal și pronumele posesiv, persoana a III-a
Pronumele personal: G. LUI, EI, LOR.
Pronumele posesiv: al său, a sa, ai săi, ale sale.
Cartea lui e aici. (pronume personal, genitiv) Cartea alor săi e aici.
(pronume posesiv, genitiv) Cartea sa e aici. (adjectiv pronominal
posesiv, se acordă cu substantivul ,,cartea’’, cu funcția de atribut
adjectival)
Pronumele demonstrativ/pronumele nehotărât
Pronumele demonstrativ de diferențiere-celălalt, cealaltă, ceilalți,
celelalte
Pronumele nehotărâte-altceva, altcineva, cineva, ceva, cuiva, careva,
ambii, ambele, puțini, unul, una, alta.
Diferența dintre pronume și adjectiv pronominal
Cartea MEA e aici. (adjectiv pronominal posesiv, se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul CARTEA, având funcția de
ATRIBUT)=cartea/mea-N.,SG.,F.
Am vorbit cu băiatul ACELA (adjectiv pronominal demonstrativ de
depărtare, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul BĂIATUL,
având funcția sintactică de ATRIBUT)=băiatul/acela-Ac., SG., M.
Pronume negative care devin adjective pronominale negative: niciun,
nicio-Nicio persoană nu a plecat. (adj. [Link]./N.
ATENȚIE! Dacă ne dă să alcătuim un enunț cu un pronume, care să aibă
funcția sintactică de atribut, nu confundăm cu adjectivul pronominal,
este de recomandat să-i schimbăm forma, fie îl punem la
genitiv/acuzativ, fie îi adăugăm o prepoziție.
Cartea ACESTEIA/DE LA ACEASTA e pe masă. (pronume
demonstrativ, atribut pronominal genitival/prepozițional) Cartea
ACEASTA e pe masă. (adjectiv pronominal, întrucât se acordă în gen,
număr și caz, atribut adjectival)
Cartea DE LA FIECARE/FIECĂRUIA e pe masă. (pronume nehotărât,
atribut pronominal prepozițional/genitival) FIECARE obiect e aici.
(adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival)
ATENȚIE! Dacă ne cer complement, ne gândim la verb.
Am vorbit despre acela. ([Link])
I-am dat aceluia o carte. ([Link].)
L-am văzut pe acela. (C.d.)
C.t.-DUPĂ, C.m-CA, C.l-SPRE
Numeralele compuse: doisprezece băieți (m.) douăsprezece fete,
douăsprezece, douăsprezece clase (f.)
N.B.-optsprezece, cincisprece, unsprezece, treisprezece, șaptesprezece.
Forma corectă de GENITIV
MINGE-NU MINGEI, CI MINGII, deoarece se formează de la pluralul
substantivului.
PLOAIE-PLOII; CĂRUȚĂ-CĂRUȚEI.
CÂȚI ,,i’’ adăugăm??
1. norii (primul ,,i’’ este plural, al doilea ,,i’’ este articolul hotărât)
cenușii (primul ,,i’’ desinența, al doilea ,,i’’ este plural);
cenușiii (primul ,,i’’ este desinența, al doilea ,,i’’ este plural, al
treilea ,,i’’ este articol) nori (forma de plural);
2. Am vorbit cu membrii. (membru-membri (plural) membrii
(plural+articol);
3. NOȘTRI, VOȘTRI (mereu cu un singur I);
4. Conjunctiv: să fii, să fi fost;
5. Condițional-optativ-aș fi; aș fi fost;
6. Imperativul: FII atent! La negativ cu un singur I, deoarece se
formează de la infinitivul verbului;
7. Viitorul literar: voi fi;
8. Viitorul anterior: voi fi fost;
9. Când scriem cu doi ,,i’’: a) când în forma de singular, la codița
cuvântului, există deja un ,,i’’: aplicații, exerciții, jucării, barcagii,
geamgii, macaragii, cofetării, brutării, dubii, detalii, copii;
b) la unele cuvinte care exprimă însușiri având și ele în forma de
singular, la codiță, un i deja: cafenii, aurii, străvezii, pirpirii, stacojii,
proprii,
A plătit cu propriii bani. A văzut cafeniii ursuleți. Albaștrii ei ochi mă
priveau mirați.
c) la unele acțiuni, cum ar fi: tu știi, tu vii, tu devii, tu ții, tu reții, tu revii,
tu scrii, tu susții.
Vii pe la mine? Să vii la 10! Să nu vii la 9! Fii ordonat! Fii bun! Fii
iertător! Să fii atent! Să nu fii grăbit! Să fii altruist! Să nu fii egoist! Nu
fi rău! Nu fi curios! Nu fi așa!
Atenție la unele verbe!
1. Voiam (a vrea/a voi) sau vream, dar nu VROIAM!!!!!
2. mi-ar plăcea; ar apărea, mi-ar displăcea, a ÎNFIGE! ( nu a înfinge!)
Acordul în cruce (încrucișat)
Dacă substantivul I este la feminin, singular (cărei), dacă substantivul
este la masculin, singular (cărui), dacă substantivul este la plural, orice
gen (căror)
Dacă substantivul II este la feminin, singular., a; masculin, singular.-al,
feminin, plural-ale, masculin, plural -ai
Ex. Părinți AI CĂROR copii; carte A CĂREI copertă; mașini A
CĂROR culoare; scaune ALE CĂROR modele.
1. Cartea PE CARE am cumpărat-o. (atenție este obligatorie prepoziția
PE pentru pronumele relativ CARE, fiind în cazul acuzativ.
2. Vis-vise (proiecții în somn); visuri-idealuri, aspirații.
3. Succes-succese; eșec-eșecuri; eseu-eseuri; repercusiune (consecință);
serviciu.
4. Nu se pune virgulă între S și P; între atribut și substantivul determinat
nu se pune virgulă.
5. Se pune virgulă, dacă este un substantiv în vocativ: Andreea, vino la
masă!
6. Se pune virgulă, dacă este apoziție: Colega mea, Andreea, a lipsit!
7. Datorită-pozitiv-Am reușit datorită profesoarei.
8. Din cauza-negativ-Din cauza frigului, am stat în casă.
9. Acordul între subiect și predicat: Fiecare dintre ei A venit. (subiectul
propozitiei este pronumele nehotărât FIECARE)
10. Decât-propoziții negative; doar, numai-propoziții afirmative. Nu am
decât cinci lei în buzunar. Am doar cinci lei. Am numai o pâine în dulap.
11. Evitarea lui CA ȘI (înlocuim cu ÎN CALITATE DE).
12. Atenție la acordul cu articolul genitival: Cartea este a băiatului.
(acordul se face cu primul substantiv).
13. A înota; a înnopta (derivare parasintetică)
14. Atenție la exprimarea: AMÂNDURORA le-am dat o carte. NU LA
AMÂNDOI le-am dat o carte.
15. Nu confundăm dativul cu genitivul: Finalul filmului a adus moartea
monstrului. ( al cui final?/ a cui moarte?)-determină un substantiv. I-am
dat o carte băiatului. (cui am dat o carte?)-determină un verb.
16. Atenție la frază, nu se subliniază verbele la gerunziu (plângând),
supin (de mâncat), participiu (cules/mâncat), infinitiv (a cânta/pot cânta),
nu sunt predicate.
17. Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă,
îndemn). Mare poznă făcuși, nepoate! Ce frumos ai scris! ( propoziții
exclamative) Stai potolit, băiete! Gândiți-vă la o soluție! (imperative)
18. Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul
(caz al substantivului)
Vino aici, Ana! (substantiv în vocativ, fără funcție sintactică!) Învață
lecția! (verb la imperativ).
19. Nu confundăm substantivul în vocativ, cu subiectul, Băiete, treci la
tablă. Băiatul trece la tablă. (vocativul se separă prin virgulă de restul
enunțului!)
20. Atenție la adjectivele care nu au grade de comparație: enorm, uriaș,
excelent, optim, sau la cele invariabile: roz, gri, maro, asemenea,
cumsecade.
21. Mare atenție la falsul diftong, triftong: în cuvintele cu grupurile: ce,
ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi-ele pot pierde E-ul sau I-ul ori îl pot păstra,
dacă în silaba lor există o vocală!!! Dul-ce-5l, 5s, dul-cea-ță-8l, 7s, nu
conține diftong, pentru că se pierde E.; chiar-5l, 3s, fals diftong. Mun-
ceau-7l, 6 s, fals triftong, este doar diftong.
Obs: eu-trifong,(ieu) el-diftong, (iel); ești-diftong, (iești); erai-diftong
dublu (ierai).
22. A nu se confunda apoziția cu atributul în nominativ: Am vorbit cu
profesorul Ionescu. (atribut în nominativ) Colega mea, Andreea, a venit.
(apoziție)
23. Atenție să nu se confunde complementul direct cu complementul
prepozițional. Complementul direct este însoțit de forma clitică-Am
văzut-o pe Maria, în vreme ce C.P. nu poate fi înlocuit de o formă
clitică.-Mă bazez pe Matei.
24. Verbele reflexive personale cer un complement prepozițional sau o
C.P. (Ne bazăm pe copil. Mi-am dat seama/ că am greșit/.)
25. După verbul A SPERA urmează o completivă prepozițională. (Sper/
că va veni/.)
26. Atenție la cuvintele derivate: articolele hotărâte nu sunt derivate:
materialul, fetelor, băieților, vapoarelor.
27. Pentru a fi atribute substantivale/pronominale ține cont de formula:
substantiv în nominativ+substantiv în acuzativ/genitiv. (Casa de la
mama/de la aceasta/mamei/acesteia).
28. Pentru a fi atribute începe propoziția cu un substantiv, pentru a fi
complemente începe propoziția cu un verb. (Cartea de la mama este
frumoasă-atribut,,de la mama’’;Am vorbit despre carte.-
complement ,,despre carte’’.)
Cuvinte cheie
Atroce-cumplit;
Deferență-respect, considerație;
A jugula-a gâtui;
Ingrat-nerecunoscător;
Fervent-înfocat;
A asana-a seca;
Aversiune-ură;
Vindicativ-răzbunător;
Fortuit-întâmplător;
Calviție-chelie;
Senectute-bătrânețe;
Pueril-copilăresc, infantil;
Gurmand-pofticios, mâncăcios;
Insolent-obraznic, impertinent.
Malițios-răutăcios;
Facil-ușor; lesne, simplu;
Erudit-învățat, cult;
Penurie-lipsă
Sideral-astral, ceresc;
Inefabil-inexprimabil, foarte greu de descris;
Teluric-pământesc;
Arivist-zgârcit, lacom;
Desuet-învechit;
Angoasă-neliniște, îngrijorare;
Imprecație-blestem;
A disimula-a se preface, a juca teatru;
Ancestral-care provine din timpuri străvechi;
Ezoteric-greu de dezlipit, ascuns, încifrat.