Referat

Tema:Baschetul
 Baschetul este unul dintre cele mai răspândite sporturi de echipă din lume;
se caracterizează prin finețea, precizia și fantezia exercițiilor tehnice și
tactice, prin talia înaltă și calitățile fizice deosebite ale sportivilor, toate
acestea implicate într-o luptă sportivă care pretinde spirit de echipă și de
sacrificiu, inteligență și rezistență nervoasă.
Punctele sunt marcate prin aruncarea mingii în coș; echipa care acumulează
mai multe puncte la sfârșitul jocului câștigă. Mingea poate fi făcută să
înainteze pe teren prin driblare sau pasând-o altor coechipieri. Actele fizice
nesportive (fault) sunt penalizate și există restricții asupra modului în care
este folosită mingea (încălcări).
De-a lungul timpului, în baschet s-au dezvoltat tehnicile obișnuite de ochire,
pasare și driblare, dar și de poziționare a jucătorilor, precum și structurile
ofensive și defensive. De obicei, jucătorii cei mai înalți vor ocupa centrul sau
una dintre cele două poziții de extremă, iar jucătorii mai mici de statură sau
cei care au viteză și cele mai bune abilități de mânuire a mingii, vor ocupa
poziția de fundaș. În timp ce baschetul competițional are niște reguli bine
stabilite, numeroase variante de baschet s-au dezvoltat pentru jocurile
ocazionale. În anumite țări, baschetul este un sport popular, cu mulți
spectatori.

Primul teren de baschet, cel din Colegiul Springfield.

Vechile populații incașe, maya și aztece practicau un joc în care mingea era
aruncată într-un inel de piatră, suspendat orizontal pe un zid. Băștinașii
din Florida aveau o țintă formată dintr-un coș de nuiele iar indienii
din America plasau un fel de coș în trunchiuri de copac.
În anul 1891, un tânăr asistent de la colegiul Springfield, din
statul Massachusetts, SUA, pe numele său James Naismith, încercând să facă
mai variate lecțiile de educație fizică ale studenților, cu un conținut mai
atractiv și mai dinamic, fără condiții materiale deosebite, a combinat unele
reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi și a înlocuit poarta cu un coș
suspendat pe un perete. Astfel a luat naștere sportul căruia i s-a spus
apoi basketball (basket = coș, ball = minge).
La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a
redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucători pe teren.
Jocul se răspândește în Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile
Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În 1932 se constituie Federația
Internațională de Baschet Amator (F.I.B.A.) și din 1935 se dispută
Campionatele Europene.
Pozițiile jucătorilor
[Link] guard (PG)
Conducătorul de joc al echipei(antrenorul din teren). De cele mai multe ori
cel mai scund jucător. Cel mai bun pasator și dribleur. Jucătorul care trebuie
să ia cele mai bune decizii pentru a pune în situații bune coechipierii. Trebuie
să aibă o foarte bună viziune a terenului pentru a fi capabil să creeze aruncări
deschise. Trebuie să fie capabil să distrugă defensiva adversă. Este
responsabil de asigurarea echilibrului defensiv.
[Link] guard (SG)
Cel mai bun aruncător al echipei. Trebuie să aibă abilitatea de a crea
aruncări deschise și de a obține procentaje bune și în situațiile când apărătorii
pun presiune. Trebuie să știe să folosească blocajele coechipierilor pentru a
avea aruncări deschise. E neapărat să aibă știința de a simți jucătorii. Are a
doua responsabilitate a driblingului și trebuie să recupereze ofensiv.
[Link] forward (SF)
Cel mai bun jucător al echipei care poate juca și pe perimetru și în interior.
Trebuie să fie agresiv și puternic pentru a juca în interior dar în același timp
suficient de agil pentru a putea juca afară. Al doilea cel mai bun aruncător și
pătrunzător. Multe aruncări sunt executate de pe baseline. Are prima
responsabilitate pentru a recupera ofensiv.
[Link] forward (PF) Jucătorul cel mai tehnic și mai mobil de sub panou,
marchează din apropierea coșului și de la semi-distanță.
5. Center (C)
Se mai numește și „post man”.
Cel mai înalt și cel mai puternic jucător al echipei. Apărător versat sub
propriul coș, domină ambele panouri.
Regulament
Baschetul se joacă între două echipe a câte 5 jucători. Scopul fiecărei echipe
este să introducă mingea în coșul adversarilor și să încerce să împiedice
cealaltă echipa să înscrie. Echipa care înscrie cele mai multe puncte la
terminarea timpului de joc va fi învingătoarea jocului respectiv. Mingea
poate fi pasată, aruncată, lovită, rostogolită, driblată, în orice direcție. De
asemenea, adversarul poate fi depășit prin procedeul numit „fentă”.
Terenul de joc

Dimensiunile terenului de baschet

Terenul de joc este o suprafață dreptunghiulară, plană și dură, liberă de orice
obstacol. Dimensiunile terenului trebuie să fie de 28 m în lungime pe 15 m în
lățime, acestea fiind măsurate de la marginea interioară a liniilor care
delimitează terenul. Federațiile naționale au autoritatea să aprobe pentru
competițiile naționale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de
26 m lungime și 14 m lățime.
Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie să fie trasate cu
aceeași culoare (de preferință alb), să aibă o lățime de 5 cm și să fie clar
vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe lățimile terenului) și liniile
laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc.
Orice obstacol inclusiv scaunele din zona băncii echipelor trebuie să fie
situate la cel puțin 2 m distanță de terenul de joc.
Linia de centru trebuie trasată, paralel cu liniile de fund, din punctele
centrale ale fiecărei linii laterale. Ea va fi prelungită cu 15 cm în afara
fiecărei linii de tușă. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului și va
avea o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a circumferinței.
Dacă suprafața cercului central este colorată, atunci culoarea va fi aceeași cu
cea a zonelor de restricție. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc
având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere și o rază de 1,80 m
măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează.
Liniile de aruncări libere și zonele de restricție[
O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund.
Marginea ei exterioară trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a
liniei de fund și trebuie să aibă 3,50 m lungime. Centrul liniei trebuie situat
pe linia imaginară care unește mijlocul celor două linii de fund. Zonele de
restricție trebuie să fie spațiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund,
liniile de aruncări libere și liniile care unesc extremitățile liniilor de aruncări
libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte și de cealaltă a
mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestor linii.
Toate aceste linii, cu excepția liniilor de fund, fac parte din zona de restricție.
Panoul de baschet este fabricat din metal,sticlă,lemn sau plastic, având
grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol având un
diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confecționată dintr-o cameră de
cauciuc, acoperită cu o anvelopă de piele, material plastic sau cauciuc, având
greutatea de 600-650 gr. și circumferința de 75–80 cm. Jocul este condus de
3 arbitri în teren (conform regulamentului FIBA), ajutați de un scorer și un
cronometror.
Un meci de baschet se desfășoară în 4 reprize de câte 10 minute fiecare, cu o
pauză de 2 minute între sferturile 1-2 și 3-4, precum și o pauză de 15 minute
între sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. În campionatul nord-
american NBA meciul se desfășoară în 4 reprize de câte 12 minute fiecare.
Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometrează timpul efectiv de
joc, cronometrul fiind oprit la toate întreruperile jocului. Coș înscris este
valabil numai dacă mingea intră în coș pe deasupra lui și trece prin el. Dacă
în momentul aruncării jucătorul se află în exteriorul liniilor de trasare a
semicercului, atunci aruncarea va valora 3 puncte. Dacă aruncătorul se va
afla în interiorul sau în contact cu linia de trasare a semicercului, aruncarea
va valora 2 puncte. Fiecare aruncare de la linia de aruncări libere va valora 1
punct. Un meci de baschet nu se termină niciodată cu un scor de egalitate
între cele două echipe. Au existat competiții în care echipele puteau termina
la egalitate un meci, în cazul desfășurării unei competiții stil tur -retur, dar
numai în cazul meciului tur. În cazul în care la sfârșitul timpului
regulamentar de joc cele două echipe se află la egalitate, meciul se va
prelungi cu o repriză de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Dacă și la
capătul acestei reprize situația de egalitate continuă, meciul se va prelungi cu
atâtea reprize cât este necesar ca la final o echipă să aibă cel puțin un punct
mai mult decât adversara sa.
După fiecare coș marcat, mingea se repune în joc de către echipa aflată în
apărare din orice loc aflat înapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-
ul se poate acorda în ambele reprize de câte două ori fiecărei echipe, la
cererea antrenorului sau a jucătorilor.
În jocul de baschet sunt sancționate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la
regulament, fie greșelile personale (efectuate prin contact direct cu un
adversar). În timpul driblingului jucătorul se poate deplasa pe teren, dar dacă
a oprit driblingul, nu-l poate relua, făcându-se vinovat astfel de „dublu
dribling”.
Pivotul este un post deținut de un jucător într-o echipă de baschet. Mai poate
desemna mișcarea unui jucător cu mingea, care menține cu un picior
contactul cu solul, iar cu celălalt își schimbă direcția o dată sau de mai multe
ori. Regula pașilor interzice jucătorului aflat în posesia mingii să se
deplaseze cu ea în brațe. Regula celor 3 secunde nu permite unui jucător în
atac să stea mai mult de 3 secunde în suprafața de aruncări libere sau să țină
mai mult de 5 secunde mingea în posesia sa, fără s-o bată în podea. Regula
celor 8 secunde obligă echipa care are mingea să treacă în acest interval de
timp în terenul advers (cu mingea). Regula celor 24 de secunde impune
echipei în atac să arunce la coș în timp de maximum 24 de secunde. Un
jucător care comite 5 greșeli personale în timpul jocului este eliminat
definitiv de pe teren.