0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări6 pagini

Cale

Încărcat de

ionutmatyas18
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări6 pagini

Cale

Încărcat de

ionutmatyas18
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

LUCRAREA 1.

CALE PLAN-PARALELE

1.1. Scopul lucrării


Lucrarea are ca scop dezvoltarea abilității studenţilor de a verifica repere, puse la dispoziţia
lor, în cadrul laboratorului, utilizând calele plan-paralele. Studenţii vor verifica, de asemenea,
corectitudinea indicaţiilor aparatelor comparatoare aflate în laboratorul de măsurări.

1.2. Consideraţii teoretice


Cala plan-paralelă este o măsură terminală de lungime în formă de paralelipiped dreptunghic,
având două suprafeţe de măsurare, plane şi paralele, foarte bine finisate, ca formă (planitate),
poziţie (paralelism) şi rugozitate. Se confecţionează din aliaje de oţel, carburi metalice pe bază de
wolfram sau din materiale ceramice.
Materialul din care se confecţionează calele plan-paralele trebuie să aibă:
• un coeficient de dilatare termică liniară bine precizat (cât mai mic posibil);
• duritate mare;
• stabilitate în timp.

SM – suprafeţe de măsurare
SR – suprafaţă de referinţă
lm – lungime mediană
M – centrul geometric al suprafeţei de
măsurare

Figura 1. Suprafeţele active ale unei cale plan-paralele [POT 11]


Calele plan-paralele se execută în patru clase de precizie, notate cu: K, 0, 1 şi 2 (cea mai
precisă fiind clasa K, iar cea mai puţin precisă fiind clasa 2). Calele plan-paralele se execută cu
lungimi nominale din serii în progresie aritmetică, conform tabelului 1.
Tabelul 1. Serii de cale [ITU 90]
Nr. Lungimi nominale [mm] Raţia
serie de la până la seriei [mm]
1 1,0005 - -
2 0,990 1,010
3 1,990 2,010 0,001
4 9,990 10,010
5 0,4 0,41 0,005
6 0,1 0,7
7 0,9 1,5 0,01
8 2 3
9 9 10 Figura 2. Trusă de cale plan-paralele [MIT
10 0,1 3 0,1 12]
11 0,5 10 0,5
De regulă calele plan-paralele se
12 1 25 1
13 10 100 10
livrează în truse (figura 2) unde o lungime
14 25 200 25 nominală se regăseşte o singură dată (cu
15 50 300 50
excepţia calelor de protecţie). Alcătuirea
16 100 1000 100
truselor de cale prin alegerea convenabilă a
seriilor de cale standardizate se face în aşa fel încât cu o trusă de cale să se poată materializa orice
dimensiune, evident cuprinsă între două limite.

Calele plan-paralele sunt utilizate la:


• la verificarea, etalonarea şi reglarea diferitelor aparate de măsură;
• la reglarea la zero a mijloacelor de măsurat comparatoare;
• la verificarea şi reglarea sculelor, dispozitivelor şi maşinilor;
• la verificări directe sau lucrări de trasaj.
La verificarea şi etalonarea aparatelor de măsură se utilizează cale cu precizie mai mare decât
precizia instrumentului verificat, iar pentru utilizări directe sau lucrări de trasaj sunt folosite cale
de precizie scăzută.
Calele plan-paralele au următoarele proprietăţi:
• duritate minimă a suprafeţelor de măsurare de 62-65 HRC;
• rugozitatea feţelor de măsurare Ra = 0,012µm;
• coeficientul de dilatare termică liniară pentru oţel, α = (11,5±1,5)10-6 ºC-1, pentru
intervalul de temperatură 10-30 ºC.

Figura 3. Cale plan-paralele [MIT 12]

Lungimea nominală a calei se înscrie pe una din suprafeţele de măsurare, când L<5,5mm,
sau pe una din suprafeţele laterale dacă L>5,5mm (indicate cu roşu în figura 3).
Suprafeţele de măsurare sunt astfel prelucrate încât apare aderenţă între suprafeţe plane de aceeaşi
calitate. Pentru măsurare se foloseşte fie o singură cală sau construcţii de cale, numite blocuri de
cale, formate prin aderenţă. Calele plan-paralele cu lungime nominală mai mare de 100 mm sunt
prevăzute cu găuri, necesare fixării elementelor de legătură în cazul formării blocurilor de cale.

1.2.1. Formarea blocurilor de cale


Pentru a obţine o lungime oarecare folosind calele plan-paralele, se poate forma un bloc de
cale prin aderența mai multor cale. Pentru ca eroarea cumulată să fie cât mai mică, la formarea
unui bloc de cale este recomandat să se utilizeze un număr cât mai mic de cale. Pentru a folosi un
număr minim de cale (exemplul din tabelul 2), alegerea acestora se face plecând de la cala cea mai
mică raţie (materializând ultima zecimală a valorii lungimii în cauză) şi continuând în acelaşi mod
până la ultima cală care aparţine seriei cu cea mai mare raţie.
Tabelul 2. Alegerea calelor
Exemplu pentru formarea unui bloc de
cale la dimensiunea de: 43,585 mm
Dimensiunea primei cale 1,005 mm
Diferenţa de materializat 42,58 mm
Dimensiunea celei de a 1,08 mm
doua cale
Diferenţa de materializat 41,5 mm
Dimensiunea celei de a 1,5 mm
treia cale
Diferenţa de materializat 40 mm
Dimensiunea ultimei cale 40 mm

Figura 4. Formarea blocului de cale cu


valoarea de 11.9 mm [MIT 11]
Practic, formarea blocului de cale se realizează, iniţial, prin suprapunerea parţială a
suprafeţelor de măsurare, şi apoi printr-o deplasare de translaţie în lungul suprafeţelor de măsurare
(figura 4).

1.3. Utilizarea calelor plan-paralele


Calele plan-paralele se livrează împreună cu dispozitive auxiliare: suporţi culisanţi şi ciocuri
(figura 5).

Figura 5. Accesorii pentru cale plan-paralele [MIT 11]


Figura 6. Exemple de utilizare a calelor plan-paralele [MIT 11]

1.3.1. Verificarea dimensiunilor utilizând cale plan-paralele


În vederea verificării alezajelor cilindrice netede se aleg pentru început suportul şi vârfurile
corespunzătoare. Se vor forma două blocuri de cale corespunzătoare dimensiunilor limită prescrise
ale alezajului de verificat, ţinându-se cont de grosimea ciocurilor accesorii (2, 5 şi 10 mm). Blocul
de cale format se fixează în dispozitiv, după care, dispozitivul se introduce în alezaj, verificându-
se astfel dacă piesa se găseşte sau nu în câmpul de toleranţă [Link] arborilor şi a
dimensiunilor exterioare se face în aceleaşi condiţii ca şi verificarea alezajelor.

1.3.2. Verificarea corectitudinii indicaţiilor aparatelor comparatoare


mecanice
Pentru verificarea corectitudinii indicaţiilor unui aparat comparator mecanic (comparator cu
cadran, ortotest, pasametru, etc.) se procedează în felul următor:
• se montează comparatorul într-un suport;
• se formează un bloc de cale la o dimensiune dorită, de exemplu : 41,01mm;
• se aşează blocul astfel format pe masa aparatului;
• se reglează la zero aparatul de măsură;
• se formează succesiv cinci blocuri de cale în serie cu raţia de 0,02mm, de exemplu:
41,03; 41,05; 41,07 mm, etc.
• se înlocuieşte blocul de cale cu următorul citindu-se indicaţia aparatului;
• se repetă operaţia până la epuizarea seriei;
• se constată dacă aparatul comparator verificat poate să fie folosit la măsurări.

1.4. Rezultate şi modul de lucru


Activitatea practică se materializează prin formarea de blocuri de cale cu ajutorul cărora se vor
verifica repere şi aparate comparatoare puse la dispoziţia studenţilor.

S-ar putea să vă placă și