CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE CONTABILITĂȚII MANAGERIALE

1.1. Principiile de bază ale contabilității manageriale

Contabilitatea managerială este un aspect crucial al managementului financiar, concentrându-se
pe procesarea și furnizarea de informații financiare care sunt esențiale pentru luarea deciziilor în
cadrul unei companii. Horngren, Sundem, Stratton, Burgstahler și Schatzberg (2014) definesc
contabilitatea managerială ca fiind partea de contabilitate axată pe informarea managerilor interni,
spre deosebire de contabilitatea financiară care se adresează părților externe interesate.
În literatura românească, Briciu (2006) subliniază că scopul principal al contabilității
manageriale este de a asista managementul în planificare, control și luare de decizii, oferind
informații personalizate nevoilor interne ale organizației.
Garrison, Noreen și Brewer (2015) accentuează importanța contabilității manageriale în
procesul de luare a deciziilor strategice și tactice, evidențiind rolul său în analiza costurilor, bugetare
și evaluarea performanței.
Astfel, contabilitatea managerială este esențială pentru funcționarea eficientă a oricărei
organizații, servind ca un instrument vital pentru planificare, control și suport în luarea deciziilor.
Contabilitatea managerială se bazează pe o serie de principii fundamentale care ghidează
practica și aplicarea ei în cadrul organizațiilor. Aceste principii sunt esențiale pentru înțelegerea și
implementarea eficientă a contabilității manageriale:
1. Relevanța Informației: Contabilitatea managerială se concentrează pe furnizarea de informații
relevante pentru procesul decizional. Aceasta înseamnă că informațiile trebuie să fie actuale,
utile și aplicabile situației specifice cu care se confruntă managementul.
2. Luarea Deciziilor pe Baza Costurilor și Beneficiilor: Un principiu cheie este analiza cost-
beneficiu, care presupune evaluarea beneficiilor așteptate în raport cu costurile implicate.
Deciziile sunt luate pe baza unei înțelegeri aprofundate a costurilor, a veniturilor și a
profitabilității.
3. Flexibilitate și Adaptabilitate: Contabilitatea managerială trebuie să fie flexibilă și adaptabilă
pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale organizației și ale pieței. Sistemele și practicile
contabile manageriale trebuie să poată evolua pentru a ține pasul cu schimbările din mediul de
afaceri.
4. Alocarea Eficientă a Resurselor: Un alt principiu important este alocarea eficientă a resurselor.
Contabilitatea managerială ajută la identificarea și alocarea resurselor în moduri care sporesc
eficiența și eficacitatea operațională.
5. Responsabilitate și Control: Contabilitatea managerială încurajează responsabilitatea prin
monitorizarea performanței și prin stabilirea de obiective și parametri de control. Prin urmărirea
indicatorilor de performanță, organizațiile pot identifica zonele care necesită îmbunătățiri.
6. Continuitate și Îmbunătățire Continuă: Principiul îmbunătățirii continue este fundamental în
contabilitatea managerială. Procesul nu se oprește la raportare, ci include analiza continuă și
căutarea de modalități de a îmbunătăți performanța financiară și operațională.
7. Etica și Conformitatea: Respectarea principiilor etice și a reglementărilor este crucială.
Contabilitatea managerială trebuie să se bazeze pe acuratețe, integritate și transparență pentru a
asigura încrederea tuturor părților interesate.
Aceste principii oferă o bază solidă pentru înțelegerea și aplicarea contabilității manageriale în
orice organizație, indiferent de dimensiunea sau sectorul său de activitate. Ele sunt esențiale pentru o
gestionare eficientă și pentru luarea deciziilor informate în cadrul companiilor.
Contabilitatea managerială joacă un rol crucial în procesul de planificare și control al
organizațiilor. Aceasta oferă un cadru prin care managementul poate stabili obiective financiare,
planifica activități și monitoriza performanța.
1. Planificare Financiară: Contabilitatea managerială este esențială în planificarea financiară.
Ajută la stabilirea bugetelor și a obiectivelor financiare pe termen scurt și lung. Horngren, Datar
și Rajan (2020) subliniază importanța contabilității manageriale în procesul de bugetare,
evidențiind cum aceasta contribuie la alocarea resurselor și la stabilirea priorităților.
2. Evaluarea și Controlul Performanței: Prin monitorizarea performanței financiare și operaționale,
contabilitatea managerială permite managementului să identifice abaterile de la planurile
stabilite și să intervină acolo unde este necesar. Drury (2018) notează că sistemul de contabilitate
managerială este vital pentru evaluarea performanței și pentru implementarea controlului
managerial.
3. Suport în Luarea Deciziilor: Contabilitatea managerială furnizează date și analize necesare
pentru luarea deciziilor informate. Garrison, Noreen și Brewer (2018) subliniază cum datele
contabile manageriale sunt folosite pentru a evalua opțiunile și a alege cea mai bună cale de
acțiune.
4. Adaptabilitate și Flexibilitate: Într-un mediu de afaceri în continuă schimbare, contabilitatea
managerială oferă instrumentele necesare pentru a se adapta rapid la noile condiții de piață și
tehnologice. Astfel, contribuie la menținerea competitivității organizației.
5. Gestionarea Riscurilor: Contabilitatea managerială ajută, de asemenea, la identificarea și
gestionarea riscurilor financiare. Prin analiza costurilor și veniturilor, managementul poate
recunoaște tendințele și problemele potențiale înainte de a deveni critice.
Contabilitatea managerială se dovedește a fi un element indispensabil în procesul de planificare
și control al organizațiilor moderne. Prin furnizarea de informații financiare detaliate și relevante,
contabilitatea managerială permite managerilor să elaboreze planuri strategice eficiente, să
gestioneze resursele cu prudență și să evalueze performanța organizației într-un mod obiectiv.
Capacitatea de a adapta planurile și strategiile în funcție de schimbările pieței și de a răspunde rapid
la deviații și provocări evidențiază valoarea inestimabilă a acestui domeniu. În esență, contabilitatea
managerială nu este doar un instrument de raportare financiară, ci un pilon central al luării deciziilor
strategice și al controlului eficient în cadrul organizațiilor, contribuind semnificativ la succesul și
sustenabilitatea acestora pe termen lung.
Prin urmare, abilitatea de a integra și aplica principiile contabilității manageriale în planificarea
și controlul organizațional nu este doar o necesitate, ci și un avantaj competitiv esențial în peisajul
afacerilor dinamic și în continuă evoluție al zilelor noastre.
 1.2. Rolul contabilității manageriale în deciziile organizaționale
Luarea Deciziilor Strategice
Contabilitatea managerială este un instrument esențial în procesul de luare a deciziilor strategice
în cadrul organizațiilor. Ea oferă informații valoroase care ajută managementul să formuleze
strategii eficiente și să ia decizii informate.
1. Informații pentru Decizii Strategice: Contabilitatea managerială furnizează date detaliate despre
costuri, venituri, profitabilitate și alte indicatori financiari esențiali. Aceste informații sunt
cruciale pentru evaluarea oportunităților de afaceri și pentru luarea deciziilor strategice.
Conform lui Drury (2018), analiza costurilor și a profitabilității ajută la identificarea surselor de
profit și la formularea de strategii de creștere.
2. Analiza Investițiilor și Proiectelor: Contabilitatea managerială este utilizată pentru a evalua
viabilitatea investițiilor și a proiectelor pe termen lung. Horngren, Datar și Rajan (2020) descriu
cum analiza investițiilor, inclusiv calculul valorii actuale nete și a ratei interne de rentabilitate,
este vitală în luarea deciziilor de capital.
3. Planificarea și Bugetarea: Prin contribuția sa la planificarea și bugetarea strategică,
contabilitatea managerială permite organizațiilor să stabilească direcții pe termen lung și să aloce
resursele în mod eficient. Garrison, Noreen și Brewer (2018) subliniază importanța bugetării ca
instrument de planificare și control.
4. Evaluarea Riscurilor și Oportunităților: În procesul decizional, contabilitatea managerială
contribuie la evaluarea riscurilor și identificarea oportunităților. Aceasta ajută la evitarea
deciziilor care pot avea consecințe financiare negative și la exploatarea oportunităților de
creștere.
5. Decizii Bazate pe Date: În era digitală, contabilitatea managerială se bazează tot mai mult pe
analiza datelor. Aceasta permite o abordare mai obiectivă și bazată pe date în luarea deciziilor,
crescând astfel precizia și eficiența acestora.
În concluzie, contabilitatea managerială este un pilon fundamental în procesul de luare a
deciziilor strategice în cadrul organizațiilor. Prin furnizarea de informații financiare detaliate și
relevante, aceasta permite managerilor să efectueze evaluări aprofundate ale situațiilor financiare, să
identifice oportunități de creștere și să gestioneze riscurile eficient. Analiza costurilor, evaluarea
investițiilor și planificarea strategică sunt doar câteva dintre aspectele în care contabilitatea
managerială contribuie decisiv la formularea deciziilor informate și la stabilirea direcțiilor pe termen
lung.
Rolul contabilității manageriale în era digitală devine și mai relevant, având în vedere accesul la
o cantitate mare de date și la instrumente analitice avansate. Acest lucru permite o analiză mai
profundă și o luare a deciziilor bazată pe date, sporind astfel șansele de succes în mediul de afaceri
dinamic și competitiv de astăzi.
 Prin urmare, contabilitatea managerială nu este doar un instrument de raportare financiară, ci un
partener strategic în luarea deciziilor, contribuind semnificativ la succesul și sustenabilitatea pe
termen lung a organizațiilor.

Analiza Cost-Beneficiu
Analiza cost-beneficiu este o componentă esențială a contabilității manageriale, utilizată pentru a
evalua eficiența economică a diferitelor decizii și proiecte. Prin compararea costurilor cu beneficiile
potențiale, managerii pot lua decizii mai informate și orientate spre eficiență.
1. Evaluarea Eficienței Proiectelor: Analiza cost-beneficiu este fundamentală în evaluarea
eficienței proiectelor sau investițiilor. Conform lui Atkinson, Kaplan, Matsumura și Young
(2012), această analiză implică cuantificarea și compararea costurilor totale cu beneficiile totale
pentru a determina dacă un proiect merită să fie urmărit.
2. Luarea Deciziilor Bazate pe Date: Acest proces ajută la luarea deciziilor bazate pe date,
asigurându-se că resursele sunt alocate acolo unde vor genera cel mai mare randament. Bhimani,
Horngren, Datar și Rajan (2012) subliniază importanța unei abordări bazate pe date în procesul
decizional, pentru a crește acuratețea și relevanța deciziilor luate.
3. Identificarea și Gestionarea Riscurilor: Analiza cost-beneficiu contribuie, de asemenea, la
identificarea și gestionarea riscurilor asociate cu diferite opțiuni de afaceri. Seal, Garrison,
Noreen și Brewer (2019) explică cum această analiză poate releva riscurile potențiale și oferi
soluții pentru mitigarea lor.
4. Contribuția la Sustenabilitate: Analiza cost-beneficiu este de asemenea importantă în evaluarea
impactului deciziilor asupra sustenabilității pe termen lung a organizației. Aceasta asigură că
deciziile luate nu doar sporesc profitabilitatea pe termen scurt, ci și susțin dezvoltarea pe termen
lung.
În concluzie, analiza cost-beneficiu reprezintă un instrument esențial în arsenalul contabilității
manageriale, oferind o metodologie clară și sistematică pentru evaluarea eficienței economice a
deciziilor și proiectelor. Prin compararea detaliată a costurilor și beneficiilor asociate cu diverse
opțiuni, organizațiile pot lua decizii informate care maximizează valoarea și minimizează riscurile.
Rolul în Managementul Performanței
Contabilitatea managerială joacă un rol fundamental în managementul performanței în cadrul
organizațiilor. Aceasta implică monitorizarea, măsurarea și evaluarea performanței organizaționale
pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor și îmbunătățirea continuă.
1. Monitorizarea Performanței: Prin intermediul contabilității manageriale, organizațiile pot
monitoriza performanța financiară și operațională. Acest lucru include analiza indicatorilor cheie
de performanță (KPIs), urmărirea progresului în raport cu bugetele și planurile stabilite. Kaplan
și Norton (1996) subliniază importanța unor sisteme de măsurare echilibrate, cum ar fi Balanced
Scorecard, pentru o viziune cuprinzătoare asupra performanței.
2. Evaluarea și Analiza Performanței: Contabilitatea managerială permite evaluarea detaliată a
eficienței și eficacității activităților organizaționale. Conform lui Hansen, Mowen și Guan
 (2009), analiza costurilor și a veniturilor contribuie la identificarea zonelor care necesită
îmbunătățiri și la luarea măsurilor corective.
3. Luarea Deciziilor Bazate pe Performanță: Informațiile oferite de contabilitatea managerială sunt
esențiale pentru luarea deciziilor bazate pe performanță. Horngren, Sundem, Schatzberg și
Burgstahler (2014) explică cum datele contabile manageriale sunt folosite pentru a lua decizii
strategice și tactice care îmbunătățesc performanța organizațională.
4. Îmbunătățire Continuă: Contabilitatea managerială susține cultura îmbunătățirii continue prin
furnizarea unor feedback-uri regulate și prin identificarea oportunităților de creștere și
optimizare. Atkinson, Kaplan și Young (2012) accentuează rolul contabilității manageriale în
promovarea inovației și excelenței operaționale.
Importanța contabilității manageriale în evaluarea și analiza performanței este incontestabilă.
Prin urmărirea indicatorilor de performanță și analiza detaliată a datelor, organizațiile pot identifica
oportunități de îmbunătățire, pot gestiona riscurile și pot stimula inovația și excelența operațională.
Acest lucru conduce la o luare a deciziilor mai informată, la o gestionare mai eficientă a resurselor
și, în cele din urmă, la o îmbunătățire continuă a performanței organizaționale.
În concluzie, contabilitatea managerială nu este doar un instrument de raportare financiară, ci un
partener strategic în managementul performanței, jucând un rol vital în orientarea și susținerea
succesului pe termen lung al organizațiilor.

1.3. Evoluția contabilității manageriale în contextul tehnologic

Impactul Tehnologiei Informației
Tehnologia informației a transformat profund contabilitatea managerială, schimbând modul în
care informațiile sunt colectate, procesate și analizate. Impactul său se resimte în diferite aspecte ale
contabilității manageriale:
1. Automatizarea Proceselor: Tehnologia informației a permis automatizarea multor procese
contabile, reducând timpul necesar pentru sarcini repetitive și minimizând erorile umane.
Conform lui Romney și Steinbart (2018), sistemele de contabilitate informatizate îmbunătățesc
eficiența operațională și acuratețea datelor.
2. Accesul la Date în Timp Real: Tehnologia modernă oferă acces la date financiare în timp real,
ceea ce permite o reacție rapidă și adaptabilă la schimbările din mediul de afaceri. Hall (2019)
subliniază importanța accesului rapid la date pentru luarea deciziilor informate și oportune.
3. Analiza Big Data și Inteligența Artificială: Tehnologiile emergente, cum ar fi Big Data și
inteligența artificială, transformă modul în care contabilii manageriali analizează datele.
Bhimani și Willcocks (2014) explorează cum aceste tehnologii permit analize mai complexe și
predicții mai precise, contribuind la o mai bună înțelegere a tendințelor și a comportamentului
pieței.
4. Securitatea și Confidențialitatea Datelor: Cu avansarea tehnologiei, securitatea și
confidențialitatea datelor contabile au devenit de o importanță crucială. Warren, Jones și Bettner
 (2019) discută despre provocările și soluțiile în gestionarea securității datelor în sistemele
contabile informatizate.
5. Colaborare și Comunicare Îmbunătățite: Tehnologia informației a facilitat o mai bună
colaborare și comunicare între departamentele unei organizații. Kimmel, Weygandt și Kieso
(2020) evidențiază cum platformele digitale permit un schimb mai eficient de informații și
sprijină procesul decizional colaborativ.
În concluzie, impactul tehnologiei informației asupra contabilității manageriale este profund și
multifacetic. Automatizarea proceselor contabile, furnizarea de acces la date în timp real, integrarea
tehnologiilor emergente precum Big Data și inteligența artificială, precum și îmbunătățirea
securității și confidențialității datelor, toate acestea au contribuit la o transformare radicală a
domeniului.
Această evoluție tehnologică a făcut contabilitatea managerială mai eficientă, precisă și
adaptabilă, permițând profesioniștilor să ofere analize mai aprofundate și să ia decizii mai informate.
De asemenea, tehnologia a facilitat o comunicare și colaborare îmbunătățite între diferitele
departamente ale unei organizații, contribuind astfel la o mai bună integrare a informațiilor contabile
în procesul decizional strategic.
Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, se așteaptă ca impactul său asupra contabilității
manageriale să crească, oferind astfel noi oportunități și provocări pentru profesioniștii din domeniu.
Adaptarea continuă și integrarea eficientă a noilor tehnologii vor rămâne esențiale pentru succesul și
competitivitatea organizațiilor în peisajul economic dinamic de astăzi.

Big Data și Analiza Predictivă

Big Data și analiza predictivă au devenit componente esențiale în contabilitatea managerială,
oferind noi perspective și îmbunătățind capacitatea de anticipare și decizie.
1. Big Data în Contabilitatea Managerială: Big Data se referă la volume mari de date complexe,
atât structurate, cât și nestructurate, care pot fi analizate pentru a dezvălui tendințe, modele și
asociere. În contabilitatea managerială, Big Data permite o analiză mai profundă a performanței
operaționale, oferind o înțelegere mai detaliată a dinamicii pieței și comportamentului
consumatorilor. Cokins (2017) discută despre cum Big Data poate îmbunătăți acuratețea
prognozelor și planificarea strategică.
2. Analiza Predictivă pentru Decizii Proactive: Analiza predictivă utilizează date istorice și
algoritmi statistici pentru a anticipa evenimente viitoare. În contextul contabilității manageriale,
acest lucru ajută la luarea deciziilor proactice și la reducerea incertitudinii. Davenport și Harris
(2017) evidențiază cum analiza predictivă poate fi folosită pentru a optimiza alocarea resurselor
și pentru a preveni riscurile financiare.
3. Optimizarea Performanței și Eficienței: Utilizarea Big Data și a analizei predictive permite
organizațiilor să optimizeze performanța și eficiența. Prin identificarea rapidă a tendințelor și a
ineficiențelor, companiile pot reacționa rapid pentru a îmbunătăți procesele și a reduce costurile.
Libby și Lindsay (2019) discută despre cum aceste tehnologii permit un management mai
eficient al operațiunilor și o mai bună înțelegere a pieței.
4. Inovare și Avantaj Competitiv: Big Data și analiza predictivă oferă organizațiilor posibilitatea de
a inova și de a obține un avantaj competitiv. Deoarece aceste tehnologii permit identificarea unor
noi oportunități de piață și tendințe emergente, companiile pot dezvolta strategii mai eficiente
pentru a rămâne în fruntea competiției. Bhimani și Willcocks (2012) subliniază potențialul
inovativ al Big Data în modelarea viitorului afacerilor.
În concluzie, Big Data și analiza predictivă reprezintă un salt semnificativ în evoluția
contabilității manageriale. Aceste tehnologii oferă un nivel de insight și precizie fără precedent,
transformând modul în care organizațiile abordează planificarea, analiza și luarea deciziilor.
Utilizarea Big Data permite companiilor să acceseze și să analizeze un volum vast de informații,
care nu erau anterior disponibile sau utilizabile, deschizând calea pentru o înțelegere mai profundă a
pieței, a comportamentului consumatorilor și a dinamicii interne a organizației. De asemenea,
analiza predictivă aduce o nouă dimensiune în procesul decizional, permițând managerilor să
anticipeze tendințe și să ia măsuri proactive bazate pe modele și prognoze statistice.
Aceste tehnologii nu doar că sporesc eficiența și eficacitatea proceselor contabile, dar oferă și un
avantaj competitiv semnificativ, permițând organizațiilor să fie mai agile, inovatoare și adaptabile în
fața schimbărilor rapide din mediul de afaceri. Cu toate acestea, adoptarea lor presupune, de
asemenea, gestionarea provocărilor legate de securitatea datelor, competențele analitice și integrarea
tehnologică.

Tendințe Viitoare și Inovații în Contabilitatea Managerială

Contabilitatea managerială este într-o continuă evoluție, influențată de progresul tehnologic și de
schimbările în practicile de afaceri. Următoarele sunt câteva tendințe și inovații care se profilează în
viitorul acestui domeniu:
1. Integrarea Inteligenței Artificiale și Automatizării: Inteligența artificială (AI) și automatizarea
sunt așteptate să joace un rol tot mai mare în contabilitatea managerială. Conform lui Bhimani și
Willcocks (2012), AI poate prelua sarcini repetitive și complexe, cum ar fi analiza datelor
financiare și generarea de rapoarte, permițând contabililor să se concentreze pe activități cu
valoare adăugată mai mare.
2. Blockchain și Transparență Financiară: Tehnologia blockchain are potențialul de a revoluționa
modul în care sunt înregistrate și verificate tranzacțiile financiare. Vasarhelyi și colegii săi
(2018) explorează cum blockchain-ul poate crește transparența și eficiența în contabilitatea
managerială, reducând fraudele și erorile.
3. Sisteme Predictive și Prescriptive Analytics: În viitor, contabilitatea managerială va beneficia din
ce în ce mai mult de sisteme predictive și prescriptive, care nu doar anticipează tendințele, dar și
sugerează acțiuni pentru a aborda problemele identificate. Davenport și Ronanki (2018) discută
despre cum aceste tehnologii pot transforma procesul decizional în organizații.
4. Sustenabilitate și Raportare Non-Financiară: Există o tendință crescândă spre includerea
considerațiilor de sustenabilitate și a raportărilor non-financiare în contabilitatea managerială.
 Schaltegger și Zvezdov (2018) subliniază importanța integrării aspectelor ecologice și sociale în
analiza și raportarea financiară.
5. Colaborare Îmbunătățită cu Ajutorul Tehnologiei: Tehnologiile emergente vor facilita o
colaborare îmbunătățită între diferite departamente și părți interesate. Kieso, Weygandt și
Warfield (2019) anticipează că platformele digitale vor deveni esențiale pentru împărtășirea
eficientă a informațiilor și pentru luarea deciziilor într-un mediu de afaceri dinamic.
În concluzie, contabilitatea managerială se află în pragul unei transformări semnificative,
determinată de progresul rapid în tehnologie și schimbările în mediul de afaceri global. Adoptarea
tehnologiilor emergente, precum inteligența artificială, blockchain, și analytics predictiv și
prescriptiv, nu doar că eficientizează procesele tradiționale, dar deschide noi orizonturi pentru
analiza avansată și luarea deciziilor bazate pe date.
Impactul acestor inovații se extinde dincolo de simpla automatizare a sarcinilor repetitive; ele
permit contabililor manageriali să contribuie strategic la planificarea și performanța organizațională.
De asemenea, integrarea sustenabilității și a raportărilor non-financiare reflectă o înțelegere
profundă a responsabilității corporative și a impactului pe termen lung al deciziilor de afaceri.
Pe măsură ce intrăm într-o nouă eră a contabilității manageriale, este esențial ca profesioniștii
din acest domeniu să rămână adaptabili, să îmbrățișeze învățarea continuă și să fie proactivi în
integrarea acestor noi tehnologii. Astfel, contabilitatea managerială nu doar că va rămâne relevantă,
dar va juca un rol crucial în modelarea viitorului afacerilor și în susținerea deciziilor strategice într-
un peisaj economic și tehnologic în continuă schimbare.
 BIBLIOGRAFIE
1.1. Atkinson, A. A., Kaplan, R. S., Matsumura, E. M., & Young, S. M. (2012). Management
Accounting: Information for Decision-Making and Strategy Execution. Harlow, UK: Pearson
Education.
[Link]
%20for%20Decision-Making%20and%20Strategy%20Execution-%206th%[Link]
1.2. Bhimani, A., Horngren, C. T., Datar, S. M., & Rajan, M. V. (2012). Management and Cost
Accounting. Harlow, UK: Pearson Education.
1.3. Bhimani, A., & Willcocks, L. (2014). Digitisation, ‘big data’ and the transformation of
accounting information. Accounting and Business Research,44(4), 469–490.
1.4. Briciu, Sorin. (2006) Contabilitate managerială, aspect teoretice şi practice, Editura
Economică, Bucureşti
1.5. Cokins, G. (2017). Performance Management: Integrating Strategy Execution,
Methodologies, Risk, and Analytics. Wiley.
1.6. Davenport, T. H., & Harris, J. (2017). Competing on Analytics: The New Science of
Winning. Harvard Business Review Press.
1.7. Drury, C. (2018). Management and Cost Accounting. Andover: Cengage Learning.
1.8. Garrison, R. H., Noreen, E. W., & Brewer, P. C. (2015). Managerial accounting. New York,
NY: McGraw-Hill Education.
1.9. Hall, J. A. (2019). Accounting Information Systems. Mason, OH: Cengage Learning.
1.10. Hansen, D. R., Mowen, M. M., & Guan, L. (2009). Cost Management: Accounting and
Control. Mason, OH: South-Western Cengage Learning.
[Link]
%20Books%20in%20Business%20Development%20Studies/BS183_%20Cost%20and
%20management%20Accounting_%20Cost%20management%20Accounting%20and
%[Link]
1.11. Horngren, C. T., Sundem, G. L., Stratton, W. O., Burgstahler, D., & Schatzberg, J. (2014).
Introduction to management accounting (16th ed.). Upper Saddle River, NJ: Pearson
Education.
[Link]
1.12. Kaplan, R. S., & Norton, D. P. (1996). The Balanced Scorecard: Translating Strategy into
Action. Boston, MA: Harvard Business School Press.
1.13. Kieso, D. E., Weygandt, J. J., & Warfield, T. D. (2019). Intermediate Accounting. Wiley.
1.14. Kimmel, P. D., Weygandt, J. J., & Kieso, D. E. (2020). Financial Accounting: Tools for
Business Decision Making. Wiley.
1.15. Libby, T., & Lindsay, R. M. (2019). The Management Accountant's Role in Business
Performance Management. Routledge.
1.16. Romney, M. B., & Steinbart, P. J. (2018). Accounting Information Systems. Pearson.
1.17. Schaltegger, S., & Zvezdov, D. (2018). The Role of Corporate Sustainability and
Digitalization in Accounting. Business Strategy and the Environment.
1.18. Seal, W., Garrison, R. H., Noreen, E. W., & Brewer, P. C. (2019). Management Accounting.
New York, NY: McGraw-Hill Education.
1.19. Vasarhelyi, M. A., Kogan, A., & Tuttle, B. M. (2018). Blockchain: Foundations and
Applications in Accounting. Journal of Information Systems.
1.20. Warren, C. S., Jones, J., & Bettner, M. (2019). Financial and Managerial Accounting.
Cengage Learning.