Această lucrare este rezultatul activităţilor de cercetare şi de extensie

desfăşurate timp de doi ani în cadrul proiectului 2583 „Stabilirea diagnosticului

regional şi a unor soluţii tehnico-economice eficiente la cultura rapiţei în sudul şi
sud-estul ţării, în vederea creşterii suprafeţelor cultivate, a randamentelor şi a
profitului realizat de fermieri", finanţat de Banca Mondială prin programul „Sprijinirea 1. IMPORTANTA
Serviciilor din Agricultură".
Partenerii şi colaboratorii implicaţi în acest program au fost: Universitatea de
Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti - coordonator Horia Victor
Hălmăjan, SC Agrovet SA (Mihai Berea, Radu Glţea, Roman Iancu, Nuredin 1.1. Importanţa culturii de rapiţă
Emurla, Constantin Pintilii, Ştefan Dumitru, Teodor Roman), Summit Agro România (Horia Victor Hălmăjan, Frusina Miu, Liliana Panaitescu)
SRL (Atanase Iorgu, Mihai Miriţescu, Alin Cioacă, Dumitru Manole, Nicolae Pârvu),
Universitatea Constantin Brâncoveanu (Scurtu Ion), Universitatea „Ovidius" Rapiţă este una din cele mai importante plante oleaginoase din
Constanţa (Nicolae Andreiaşi, Claudia Andreiaşi, Liliana Panaitescu, Irina Moise), lume, ocupând locul III după soia şi palmier.
USAMV Cluj Napoca (Teodor Rusu), Asociaţia Fermierilor (Adelina Popescu)', Situaţia culturilor de floarea-soarelui şi rapiţă pe plan mondial în anul
ANCA (Rodica Ţepordei, Mioara Mathe Kis), ICCPT Fundulea (Dumitru Năstase),' 2004 este prezentată în tabelul1 1.1, iar cea din Europa în tabelul 1.2.
S.C. Roman Verneuil/Limagrain (Vasile Nicula, Gheorghe Bela), ICDA Api-
cultură (Nicoleta Ion, Răzvan Coman), Chiminform Data (Iosif Tripşa, Diana Tabelul 1.1
Dragotă), ICECHIM (Emil Stepan, Cristina Emanuela Enăşcuţă), MAPDR (Frusina
Miu, Vasile Stancu, Elena Tatomir), Asociaţia Română a Comercianţilor de Specificaţie Rapiţă Floarea-soarelui
Produse Agricole (Ofelia Bălan), S. C. AGRAS - G.W.S. (Ştefan Tatu), ASIBAN Suprafaţa Producţia Suprafaţa Producţia
S.A. (Anca Năstase), ENERO S.A (Cristian Ţânţăreanu). (ha) ' medie (ha) ' medie
Din partea USAMV Bucureşti au participat: Beatrice lacomi, Minodora Tudose, (t/ha) (t/ha)
Marin Berchez, Emil Georgescu, Marius Bordei, Roxana Ciceoi. Ioan Roşea şi Mondial 26.425.385 1,750 21.436.397 1,2179
Cornel Gheorghieş au supervizat capitolul de Protecţia plantelor. Europa 5.136.484 3,071 12.404.802 1,2538
Obţinerea rezultatelor se datorează în primul rând unor cultivatori de rapiţă
care au participat la activităţile proiectului. Mulţumim tuturor acestor fermieri/
specialişti a căror experienţă a fost menţionată direct în carte sau a fost folosită Cultura rapiţei revine în actualitate ca urmare a avantajelor pe
pentru elaborarea materialului publicat. care această plantă de cultură le oferă atât cultivatorului, cât şi consu-
O parte din aceştia sunt: Lucian Buzdugan, Gheorghe Ciuboată, Aurelian matorului de produse rezultate prin procesarea sa.
Ionescu, Victor Mitrofan, Sergiu Basamac, Grigore Lacea, Nicolae Sofone, Vasile Sucesul culturii se datorează calităţii uleiului obţinut din seminţele
Pricopie, Tănase Pitu, Gheorghe Lămureanu, Dima Şiangă, Vâlcu Dragomir, de rapiţă, care este un excelent ulei alimentar şi printre cele mai valoroa-
Nicolae Alexe^ Ion Bradu, Marin Drăgulin, Florin Stoian, Nicolae Sitaru, Gheorghe se materii prime utilizate la obţinerea biocombustibililor (biodjesel).
Alexandru, Ion Neacşu, Mihai Savin, Ion Ioniţă, Ovidiu Racoviţeanu, Gheorghe Seminţele conţin 43-48% ulei şi 20-24% proteine. în turte pro-
Păun, Dan Gavrilă, Marilena Mareş, Tudor Nicolae, Iliuţă Vasile, Ştefan Ştefan, centul de proteine atinge valori de 38-40% (Bîlteanu, 2001).
Anghel Olteanu. Rapiţă face parte din familia Brassicaceae (Cruciferae). Se cultivă
Realizarea acestui proiect nu ar fi fost posibilă fără ajutorul specialiştilor de la două specii de rapiţă: Brassica napus ssp. oleifera - rapiţă colza şi Bra-
Institut Natioanal Agronomique Paris Grignon/INRA Grignon (Jean Marc Meynard, ssica napus ssp. sylvestris (Brassica campestris), rapiţă navetă, ambele
Thierry Dore) şi CETIOM (Raymond Reau) care m-au ajutat la realizarea pro- având atât forme de toamnă (var. biennis), cât şi de primăvară (var.
punerii de proiect care a fost admisă spre finanţare de către Banca Mondială. annua), deosebirea făcându-se în funcţie de necesarul de vernalizare
Mulţumim instituţiilor (INRA, Canola Council, CETIOM) şi tuturor specialiştilor pentru inducerea înfloririi (Burzo şi Dobrescu, 2005).
care ne-au permis să utilizăm fotografii aflate în baza lor de date.
Horia Victor HĂLMĂJAN 1
Tabelele 1.2 şi 1.3 sunt prelucrate de Niţu Florin, după [Link]
8 Ghidul cultivatorului de rapiţă 1. 9
Importanţa
 Tabelul 1.2 mers până acolo încât unele surse de informaţii (de exemplu dicţionarul
Encarta), descriu canola ca pe o varietate, Brasica napus canola.
Ţara Ra pita Floarea-soarelui Termenul „canola" este acum denumirea generică pentru o clasă
Suprafaţa Producţia Suprafaţa Producţia de calitate pentru rapiţă, fiind similar cu termenul de rapiţă de tipul 00 (0
medie medie acid erucic, 0 glucozinolati).
(ha) (t/ha) (ha) (t/ha)
Prin diminuarea semnificativă a conţinutului de acid erucic la mai
Belarus 200.000 0,750 10.000 1,500 puţin de 2% din cantitatea totală de ulei (care trebuie să fie de minimum
Bulgaria 13.169 1,000 592.765 1,820
40% din masa seminţelor) şi a conţinutului de glucozinolati (sub 25
Cehia 259.460 3,602 39.393 2,155
Franţa 1.120.626 3,542 615.593 2,383 micromoli / gram seminţe uscate la aer), rapiţa îndeplineşte condiţiile de
Germania 1.283.000 4,113 32.000 2,187 calitate pentru ca uleiul şi şroturile să poată fi incluse în clasa/categoria
Marea Britanie 557.000 2,894 - - „canola".
Polonia 538.000 2,402 - - Prin eliminarea acidului erucic, s-a obţinut un dublu succes: s-a
România 49.289 2,001 973.347 1,600 îndepărtat un component cu efecte nocive şi s-a mărit semnificativ conţi-
Rusia 231.730 1,190 4.708.840 1,019 nutul în acizii graşi mono şi polinesaturaţi: proporţia acidului oleic a
Slovacia 91.496 2,870 90.031 2,180 crescut de la 14% la 64%, iar acidul linoleic a ajuns la 21% (Toniolo,
Spania 4.600 1,782 749.600 1,047 1981, citat de Bîlteanu, 2001).
Ucraina 107.000 1,261 3.422.600 0,891 Glucozinolaţii din seminţele de rapiţă sunt compuşi cu sulf care
Ungaria 103.779 2,765 479.000 2,501
intră în alcătuirea proteinei Aceştia determină gustul picant, fiind
principala cauză pentru care animalele refuză furajele care conţin
Rapiţa colza este hibridul natural dintre Brassica oleracea (varză) cantităţi mari de glicozinolaţi. La rapiţă, cei mai importanţi glucozinolati
şi Brassica râpa. Cercetătorii canadieni au reuşit prin ameliorare să obţi- sunt progroitrina şi glucobrassicanapina din care, prin hidroliză, sub
nă soiuri de canola (vezi explicaţia despre canola) şi din Brassica juncea influenţa enzimei mirozinaza se formează compuşi toxici cu sulf. Pentru
(muştarul vânăt). a preveni acest lucru, turtele şi făina trebuie păstrate în stare uscată
Până în anii '60, acidul erucic (C22H42O2) era principalul compo- (Bîlteanu, 2001).
nent al uleiului de rapiţă, reprezentând aproximativ 45% din totalul Din seminţele de rapiţă se obţine ulei, ce are multiple întrebuinţări,
acizilor graşi. Deoarece studiile medicale au constat că acest acid are o atât alimentare, cât şi industriale. în ultima perioadă a crescut semnifi-
influenţă negativă asupra organismului prin reducerea apetitului, întârzi- cativ consumul de ulei alimentar provenit din rapiţă.
erea în creştere, îmbolnăviri ale inimii, glandei tiroide, ficatului şi Cele mai importante plante oleaginoase din România sunt floarea
glandelor suprarenale (Murdock ş.a., 1992; Bîlteanu, 2001), a început soarelui şi rapiţa (vezi anexa 1).
ameliorarea soiurilor de rapiţă. în ultimii ani rapiţa a fost o cultură rentabilă. Datorită faptului că
Urmarea a fost că în anul 1973 specialiştii canadieni au obţinut cerinţa de ulei de rapiţă este mai mare decât oferta, întreaga recoltă
primele soiuri de tip „0" fără acid erucic (de fapt mai mic de 5%), iar în poate fi repede valorificată la preţuri satisfăcătoare. Nivelul preţurilor a
anul 1985 au fost create primele soiuri de tip „00" (mai puţin de 5% acid variat de la un an la altul, în funcţie de stocurile existente şi de nivelul
erucic şi un conţinut de glucozinolati mai mic de 30 micromoli/g de şrot recoltelor scontate (în cazul în care recolta se vinde "din câmp").
fără ulei uscat la aer2). Din motive de marketing, pentru a scoate noul Deoarece în anii foarte favorabili preţul de cumpărare scade
produs de sub imaginea „şifonată" de efectul acidului erucic asupra datorită producţiilor mari estimate, este bine ca în fiecare exploataţiei să
sănătăţii, aceste soiuri, fără acid erucic şi glucozinolati au fost denumite se atingă cel mai înalt nivel al randamentului care poate fi obţinut în
„canola", insistându-se asupra faptului că sunt creaţii complet noi. S-a condiţii de profitabilitate.
Există fermieri care se mulţumesc cu profituri mici la cultura
2
Ulterior, s-au adoptat alte valori, standardizate pentru rapiţă (vezi tabelul 13.1). La noile rapiţei, în condiţiile în care investesc relativ puţin: semănat, 1 tratament
soiuri de canola, conţinutul de acid erucic este mai mic de 1 %.
10 Ghidul cultivatorului de rapiţă 1. 11
Importanţa
cu insecticide (numai dacă este necesar), eventual şi o stropire cu îngră- fost favorizaţi de condiţiile de cultură (nu au fost nevoiţi să aplice multe
şăminte foliare (tratament aplicat împreună cu pesticidele) şi recoltat, tratamente de protecţie) au obţinut profituri mari (peste 12 milioane
costul total fiind de 4-5 milioane lei/ha. Cum preţul de vânzare a fost în lei/ha). De exemplu, în 2004 preţul de cumpărare a variat între 230 şi
ultimii ani în jur de 200 USD/t, pentru aceşti fermieri rapiţa devine o 250 USD/t (7.600-8.200 lei/kg).
cultură profitabilă începând cu producţiile de 1000 kg/ha. în 2004, producţia medie pe ţară a fost de 2.111 kg/ha, ceea ce
Sunt însă şi fermieri care doresc să obţină profitul maxim posibil la înseamnă că pentru o exploataţie care a obţinut această producţie,
fiecare cultură. Pentru a-şi îndeplini acest obiectiv, ei acordă importanţă
venitul a fost de 16-17 milioane lei/ha. Cheltuielile materiale, generate de
fiecărui element tehnologic în parte.
90 kg/ha azot, 60 kg/ha fosfor, o erbicidare şi 2 tratamente cu insecto-
Tabelul 1.3 fungicide au fost de 8-9 milioane lei, ceea ce înseamnă că profitul obţinut
în aceste condiţii a fost de 8-9 milioane lei.
Puncte tari Puncte slabe Când producţia a fost mai mare, a crescut bineînţeles şi profitul,
* Clima, corelată cu celelalte condiţii x Potenţial slab de irigare a fiind de 16 milioane lei/ha la o producţie de 3.600 kg/ha, în Insula Mare a
naturale ale României, asigură un oleaginoaselor, necesitând investiţii
cadru favorabil culturilor de mari pentru reabilitarea întregului Brăilei. în acest din urmă caz, cheltuielile de producţie au fost de 10-12
oleaginoase. sistem de irigaţii. milioane lei/ha (Lucian Buzdugan).
* România se situează printre ţările * Prin aplicarea legislaţiei privind Cadrul natural şi socioeconomic de producere a plantelor oleagi-
europene cu importante resurse de privatizarea şi a reglementărilor privind noase este descris în tabelul 1.3.
teren destinate culturilor anuale, fiind folosirea fondului funciar, s-a creat o
a doua ţară după Polonia în Europa parcelare excesivă a terenului agricol, Analiza SWOT a culturii de rapiţă este prezentată în tabelul 1.4.
Centrală şi de Est. respectiv cea 4 milioane de parcele.
x Cea mai mare parte din suprafaţa * Rămânerea în urmă privind Tabelul 1.4
cultivată cu plante oleaginoase, de implementarea şi funcţionarea
peste 700 mii ha, se găseşte în organizării comune de piaţă a Puncte tari Puncte slabe
cadrul exploataţiilor de peste 100 ha. oleaginoaselor.
1. Cererea mondială pentru semin 1. Rapiţa face parte din grupa a treia
* Existenţa unor capacităţi mari de * Insuficienţa finanţării prin credite
ţele de rapiţă este mai mare decât de sensibilitate la riscuri asigurate (în
depozitare cu o distribuţie bună în bancare.
oferta, toată recolta poate fi valori iarna anului 2003 au fost calamitate
spaţiu şi cu facilităţi feroviare şi * Lipsa pieţelor de gros.
ficată. majoritatea suprafeţelor cultivate).
maritime favorabile exportului. * Exportul de seminţe în detrimentul
2. în caz de accidente climatice, 2. Cele mai frecvente fenomene care
* Existenţa unor capacităţi exportului de ulei.
cheltuielile pot fi recuperate aproa produc daune sunt: furtunile sau ploile
corespunzătoare de procesare. x Lipsa de fundamentare a preţului de
pe integral (minus franciza). torenţiale urmate de uscarea rapidă a
x România dispune de o amplasare preluare, prin negocierea preţurilor în
3. Specie cu putere mare de com aerului în momentul maturării
geografică favorabilă atât pe pieţele favoarea procesatorilor. x Depozitarea
pensare după accidente climatice silicvelor, grindina (înflorit + maturare),
din est cât şi pe cele din vest, în condiţii necorespunzătoare, prin
sau tehnologice. îngheţul târziu de primăvară.
Dunărea şi Marea Neagră oferînd prelungirea perioadei de depozitare a
4. Tehnologia de cultură a rapiţei nu 3. Elementele tehnologice trebuie
posibilităţi de relaţii comerciale cu uleiului şi margarinei în cazul
este foarte complicată. Nu necesită aplicate corect şi la timp: semănatul,
întreg mapamondul. excedentelor temporare.
maşini şi utilaje specializate, nici fertilizarea, protecţia culturii, recoltatul
* Constituirea organizaţiei x Costuri mari la inputurile necesare
pentru cultivare, nici pentru prelu etc.
interprofesionale pe filiera aplicării tehnologiilor eficiente.
crarea producţiei. 4. Valorificarea producţiei este mai
produsului.
5. Foarte bună premergătoare (pro dificilă în cazul loturilor mici de
ducţia de grâu după rapiţă creşte cu seminţe.
Rapiţa poate fi o cultură foarte rentabilă. In anul 2004, fermierii până la 1 t/ha).
inspiraţi (care au ales cele mai eficiente soluţii tehnologice) şi cei care au
12 Ghidul cultivatorului de rapiţă 1. 13
Importanţa
 Oportunităţi Ameninţări Uleiurile vegetale (deci şi cel de rapiţă), nu conţin colesterol, iar în
1. Consumul de ulei creşte în toate Fluctuaţii mari ale suprafeţelor ceea ce priveşte conţinutul de acizi graşi saturaţi, uleiul de rapiţă are cel
ţările din Europa (cu 4%-5% anual). cultivate în funcţie de rezultatele de mai redus conţinut comparativ cu cele mai utilizate 8 uleiuri vegetale.
2. Este din ce în ce mai mare nevoie producţie din anul precedent. Creşterea consumului de ulei de rapiţă alimentar are la bază:
de seminţe de rapiţă pentru biodiesel
♦ recomandarea ca grăsimea alimentară să reprezinte cel mult 30%
3. Şrotul de rapiţă este foarte bogat
în proteine (35-42%); poate fi utilizat
(iar grăsimile saturate mai puţin de 10%) din aportul total de energie al
în hrana animalelor, înlocuind parţial alimentelor;
şrotul de soia. ♦ descoperirea că acizii graşi mononesaturaţi sunt la fel de eficienţi
[Link]ă meliferă (80-90 kg/ha). ca şi acizii graşi polinesaturaţi în reducerea colesterolului din sânge.
[Link]ţul seminţelor de rapiţă se
menţine ridicat. Care sunt acizii graşi polinesaturaţi şi acizii graşi
[Link] soiurilor şi hibrizilor cu mononesaturaţi prezenţi în grăsimile alimentare?
potenţial ridicat de producţie de 3-4
t/ha, cu rezistenţă la scuturare.
Acizi graşi polinesaturaţi. Interesul pentru acizi graşi polinesaturaţi
vine din rolul esenţial al acizilor graşi polinesaturaţi şi efectul lor asupra
reducerii nivelului de colesterol din sânge, care este un factor de risc
1.2. Importanţa uleiului alimentar major în bolile coronariene.
(Cristina Emanuela Enăşcuţă) Acidul linoleic a fost de mult timp recunoscut ca un acid gras
esenţial. Animalele şi oamenii nu îl pot sintetiza şi de aceea este nece-
Pentru realizarea acestui material s-au folosit informaţii de pe site- sar în alimentaţie.
ul [Link]. Studiile recente au arătat ca acidul cc-linolenic şi alţi omologi ai
clasei de acizi graşi polinesaturaţi omega-3 sunt acizi esenţiali. Acidul
Uleiul alimentar de rapiţă are un conţinut de acid erucic sub 2%. linolenic este important pentru nutriţie şi poate ajuta la prevenirea bolilor
La noile soiuri de' „canola" nivelul acidului erucic este mai mic de 1% coronariene.
([Link]). Ca şi acidul linoleic, acidul linolenic poate fi transformat în alţi omologi
Grăsimile de origine animală şi vegetală folosite în alimentaţie au din clasa omega-3, spre exemplu acidul docosahexaenoic. Acest acid este
câteva funcţiuni importante: componentul majoritar al lipidelor din creier şi din retina oculară.
♦ sunt o importanta sursa de energie, generând cel mai mare Uleiul de rapiţă prezintă un conţinut mediu de acizi graşi
randament de energie per gram de mâncare; polinesaturaţi comparativ cu celelalte uleiuri vegetale. El conţine un nivel
♦ sunt o importanta sursa de acizi graşi şi transportator de vita- mai ridicat de acizi graşi polinesaturaţi faţă de uleiul de palmier sau cel
mine solubile (A, D, E şi K); de măsline dar un nivel mai scăzut faţă de uleiul de porumb, soia sau
♦ contribuie la gustul plăcut al mâncării şi inhibă senzaţia de foame. floarea soarelui.
Promotorii cultivării rapiţei susţin că uleiul de rapiţă este de calitate Uleiul de rapiţă conţine o cantitate apreciabilă (11%) de acid
superioară, atât pentru gătit cât şi pentru salate, fiind cel mai sănătos linoleic (acid gras polinesaturat omega 6). De aici rezultă o balanţă
ulei alimentar (AY-272, Canola - An Alternative Crop in Indiana. New favorabilă (aprox. 2:1) intre acidul linoleic şi acidul linolenic în uleiul de
Crops News, Spring 1991, Voi. 1 No. 1). rapiţă. Uleiul de soia este singurul ulei care are un conţinut ridicat de
Consumul din ce în ce mai mare de ulei de rapiţă alimentar se acid linolenic (aprox. 8%), dar raportul acizilor linoleic-linolenic este de
cea 7:1. Importanţa raportului linoleic/linolenic în alimentaţie nu este încă
datorează faptului că tot mai mulţi consumatori au conştientizat faptul că
bine stabilită, dar trebuie avută grijă în cazul unei diete abundente în
într-o alimentaţie sănătoasă trebuie să se evite cât mai mult posibil
acid linoleic.
sursele de colesterol şi de acizi graşi saturaţi.
14 _________________Ghidul cultivatorului de rapiţă 1. Importanţa 15
 Acizi graşi mononesaturaţi. Cel mai abundent acid gras natural Unii specialişti consideră că uleiul de rapiţă are cea mai bună com-
este un acid mononesaturat, acidul oleic. Este prezent în aproape toate binaţie de acizi graşi polinesaturaţi, monosaturaţi şi saturaţi.
grăsimile şi uleiurile şi în unele dintre acestea, este majoritar (uleiul de
şofranel, măsline, rapiţă). Cel mai mare conţinut de acid oleic îl au însă Tabelul 1.5
hibrizii oleici de floarea soarelui, la care acesta poate reprezenta până la
80% din compoziţia uleiului. Conţinutul în acizi graşi ai principalelor uleiuri alimentare
Acidul oleic reprezintă până la 61% din totalul acizilor graşi din
uleiul de rapiţă. Dintre uleiurile vegetale obişnuite, uleiul de rapiţă Conţinut de acizi graşi (%)
alimentar este al doilea în ce priveşte conţinutul de acid oleic, după uleiul Grăsimi Grăsimi
de măsline. Uleiuri Grăsimi mononesaturate polinesaturate
Studiile din ultimii 15 ani au arătat ca acidul oleic provenit din alimentare Acid Acid
alimente este la fel de bun în scăderea nivelului de colesterol din sânge, Acid oleic linolenic linoleic
ca şi acizii graşi polinesaturaţi de provenienţa alimentară (acidul linoleic). (omega 3°) (omega 6°)
Oamenii şi unele specii animale sunt capabili să-şi sintetizeze acid oleic, Rapiţa 7 61 11 21
astfel incît acesta nu este indispensabil pentru dietă. Cu alte cuvinte, Şofranel 8 77 1 14
acidul oleic nu este un acid esenţial. Floarea-soarelui 12 16 1 71
Spre deosebire de acizii graşi mononesaturaţi şi acizii graşi Porumb 13 29 1 57
Măsline 15 75 1 9
polinesaturaţi, acizii graşi saturaţi sunt de provenienţă animală: carne,
Soia 15 23 8 54
lapte, unt etc. Aceşti acizi sunt solizi la temperatura camerei. Studiile au
Alune de pământ 19 48 - 33
arătat că sporirea conţinutului de acizi graşi saturaţi din organism duce la
Palmier 51 39 - 10
o creştere a colesterolului din sânge şi, respectiv, a bolilor de inimă. Cocos 91 7 2
-
Uleiul de rapiţă conţine doar 7% acizi graşi saturaţi, aproape
jumătate faţă de uleiul de porumb, măsline sau soia şi aproape un sfert
Untul conţine 91% acizi graşi saturaţi, 3% acid linoleic şi 28% acizi
din cel din seminţele de bumbac.
graşi mononesaturaţi şi 33 mg colesterol/lingură3. Colesterolul este o
în ultimii 30 de ani s-a observat o trecere din ce în ce mai mare de
substanţă de natură lipidică, cu rol important structural, funcţional şi
la grăsimile de origine animală la cele de origine vegetală. Trecerea la
metabolic. Riscurile pentru sănătate apar atunci când creşte concentraţia
uleiurile vegetale a condus la o reducere a consumului de grăsimi
în sânge şi colesterolul se depune pe pereţii vaselor sanguine.
saturate, dar şi la o mărire a consumului de acizi graşi trans-nesaturaţi
(de tipul margarinei) care măresc însă nivelul colesterolului din sânge, în
special a colesterolul lipoproteinic. Concluzii
De aceea, nutriţioniştii canadieni recomandă înlocuirea margarinei
(din reţetele care presupun topirea acesteia) cu uleiul de rapiţă. Astfel, Conţinutul de acizi graşi din uleiul de rapiţă este compatibil cu re-
250 ml de margarina topită poate fi înlocuită cu 175 ml de ulei de rapiţă, comandările nutriţionale în scopul reducerii grăsimilor saturate din ali-
iar 50 ml de margarina cu 45 ml ulei. De asemenea, uleiul se poate folosi mentaţie.
la prăjit, la fierberea sub presiune sau pentru salate. Acesta este caracterizat printr-un nivel scăzut de acizi graşi satu-
raţi (< 7% din totalul de acizi graşi). Uleiul conţine un nivel relativ ridicat
Compoziţia acizilor graşi din uleiul de rapiţă de acid oleic (61%), care este un acid gras mononesaturat şi un nivel
intermediar de acizi graşi polinesaturaţi (32%) din care acidul a-linolenic
Uleiul de rapiţă alimentar este caracterizat prin cel mai mic nivel reprezintă aproximativ o treime4.
de acizi graşi saturaţi dintre uleiurile alimentare, un nivel ridicat de acizi
graşi mononesaturaţi şi un nivel intermediar de acizi graşi polinesaturaţi, 3
De obicei exprimă volumul de aproximativ 15 ml, al unei linguri (tacâm).
4
cu un bun echilibru intre acizii a-linoleic şi a-linolenic (tabelul 1.5). Considerat „colesterol bun", determină scăderea numărului de infarcturi şi creşte "dezvol
tarea cerebrală".
16 Ghidul cultivatorului de rapiţă
1. 17
Importanţa
 Studii preliminare pe animale sugerează că uleiul de rapiţă poate
trebuie sa se extragă o cantitate de ulei de 1-1,2 tone, obiectiv realizabil
preveni apariţia aritmiilor cardiace.
în condiţiile în care producţia de seminţe depăşeşte 2.500 kg/ha.
Aşadar, consumaţi cu încredere uleiul de rapiţă!

1.3. Importanţa industrială a rapiţei 1.4. Oportunităţi de piaţă în producerea şi valorificarea

(Cristian lacomi) biodieselului, în context local
şi european
în prezent, cercetările asupra rapiţei şi a folosirii industriale ale
(Cristian Ţânţăreanu)
acesteia sunt axate pe patru direcţii principale:
1. Obţinerea de combustibili (cunoscute sub diferite denumiri:
Biodieselul este, pentru prima dată, un carburant accesibil de a fi
Diesel verde, biodiesel etc.) destinat utilizării în motoarele Diesel. Se
produs în mod descentralizat, iar valorificarea lui se poate face atât local
întâlnesc doua modalităţi de utilizare a uleiului pe post de combustibil:
cât şi ţinând seama de oportunităţile de piaţă oferite la nivel european.
• ulei de rapiţă presat la rece;
• ulei de rapiţă esterificat - obţinut prin tratarea uleiului cu meta-
nol, procedeu prin care se obţin ester metilic si glicerina, acest ultim Producerea locală a biodieselului
produs fiind valorificat de alte industrii; acest ester este comercializat din
ce în ce mai mult in Franţa, Austria si Germania. Din 100 kg seminţe de rapiţă cu conţinut ulei 38-43% se obţin prin
2. Obţinerea de solvenţi industriali - deoarece solvenţii existenţi in presare 62-70 kg şroturi cu 12-14% conţinut rezidual de ulei şi 32-38 kg
prezent, de origine minerală, conţin compuşi aromatici agresivi si toxici ulei care după centrifugare, sedimentare şi purificare se transformă în 2-
pentru om si animale. Dintre cele mai avantajoase utilizări ale uleiului de 4 kg şrot cu 35-50% ulei în conţinut şi 28-36 kg ulei crud.
rapiţă in aceasta direcţie se pot enumera: în funcţie de mărimea terenului cultivat cu rapiţă există o gamă
• ulei brut sau esteri de ulei de rapiţă - utilizaţi ca material de largă de oferte comerciale pentru instalaţii de obţinere a uleiului crud, cu
suport pentru produsele fitosanitare. Produsele pe baza de ulei de rapiţă capacităţi de la 20 kg seminţe/oră până la 700 kg seminţe/oră, cu costuri
fac produsele fitosanitare mai puţin volatile si mai rezistente la acţiunea de la câteva zeci de mii până la sute de mii euro. Dacă procesul
frigului. în plus, asemenea produse sunt biodegradabile, neavând o continuă cu transesterificarea uleiului crud (împreună eventual cu alte
acţiune toxica asupra mediului; uleiuri), investiţia totală în instalaţie este funcţie de capacitatea ei, ca de
• agent antipraf - pulverizarea in doze scăzute (200-600 ppm) în exemplu în oferta din tabelul 1.6.
interiorul silozurilor, unde se manipulează cantităţi mari de seminţe, duce
la scăderea drastică a curenţilor de praf, limitând numărul măsurilor Tabelul 1.6
speciale de protecţie şi apariţia unor incendii cauzate de pulberile fine Capacitate instalaţie (litri uleiAzi) 400 800 4000
din siloz. Metoda este practicată în SUA, aceleaşi proprietăţi avându-le
Costul instalaţiei (euro) 33.000 49.000 169.000
şi uleiul de soia;
• agenţi de plastifiere pentru cauciuc, datorită proprietăţii uleiului de
rapiţă de a păstra însuşirile elastice ale cauciucului, la temperaturi joase. Detalierea costurilor şi în final costul producerii biodieselului sunt
estimate, în funcţie de producţia obţinută, în tabelul 1.7.
3. Obţinerea de lubrifianţi pentru industrie şi agricultură, inclusiv
Din procesul de presare a seminţelor de rapiţă rezultă atât ulei,
uleiuri hidraulice.
cât şi reziduuri bogate în proteine, un furaj valoros pentru animalele
4. Obţinerea de acizi graşi specifici - în special acidul erucic, com-
ponent al unor produse antispumante din industria detergenţilor. crescute în ferme, vaci, porci, păsări, oi şi cai. Şrotul din seminţe de
Pentru a fi economica cultivarea rapiţei pentru obţinerea de rapiţă conţine: 35% proteine (Nx6, 25%), 3,5% ulei, 2% fibre, 10% apă,
combustibil, din producţia de seminţe de rapiţă recoltata de pe un hectar, 1,5% tani-nuri, 4% acid fitic, 16 micromoli/g glucozinolaţi 6,1, cenuşă
([Link]). Conţinutul energetic al şrotului este 13,5
MJ/kg, iar în
18 Ghidul cultivatorului de rapiţă 1. 19
Importanţa
componenţă se remarcă diverse minerale (Ca - 6,3 g/kg; P - 10,8 g/kg; Adoptarea în ţara noastră a Directivei europene 2003/30 şi
Na - 0,1 g/kg). Şrotul de rapiţă poate intra în compoziţia raţiilor furajere atingerea cotei de biocombustibil propuse, înseamnă şi promovarea unor
în proporţie de 15% la puii broiler, 20% la porcii de carne. în fermele de facilităţi fiscale, printre care exceptarea biodieselului de la accize.
vaci de lapte, se pot administra zilnic 4-5 kg de şrot împreună cu silozul
de porumb ([Link]). Utilizarea locală a biodieselului

Tabelul 1.7 Producerea şi utilizarea biodieselului în ferme este un concept de

dezvoltare ciclică, durabilă, orientat către colectivităţile locale tradiţionale
Costuri şi alţi euroindicatori, pentru o producţie Euro
standard de 1,5 tone rapiţă/ha
(fig.1.1).

Costul cultivării unui ha cu rapiţă 300

Prelucrare
Ulei extras (maxim 35%), kg 525
Costul presării 33
Alte grăsimi
Cost aditivi 19,7 vegetale sau
Catalizator (1% din cantitatea de ulei) 4,4 animale
Methanol (10% din cantitatea de ulei) 15
Alimentare
Apă (1.281 la 1 kg ulei) 0,3 maşini
Energie utilizată 4,4 agricole
Energie electrică: putere 30 kW.
Energie utilizată (0,1 kWh/kg)
Alte costuri 88,3
Depozitarea 8,1
Salarii 33,8
Amortizare instalaţii 46,4
Cost total estimat, euro 445
încasări din valorificare 120,6
Şrot (65% din sămânţă) - 0,104 euro/kg 114
Glicerine (15% din ulei) - 0,0833 euro/kg 6,6
Bilanţ costuri şi încasări 325
Hrană animale
Costul producerii uleiului, euro/l 0,63 Alimentare
Costul producerii biodiesel, euro/l 0,62 grupuri
electrogene
 De asemenea, glicerina este un produs secundar care poate fi
valorificat separat.
Din tabel se vede că la producţii de peste 1,5 tone/ha, producerea Fig. 1.1 - Producerea şi utilizarea biodieselului în ferme
de biodiesel poate fi o afacere profitabilă, prin comparaţie cu preţul com-
bustibilului diesel la pompă, care este şi el cea 0,77 euro/l (fără TVA). Alături de biogaz şi bromasă, biodieselul devine o resursă ener-
Bineînţeles, contează mult şi efectul de scară al investiţiei: cu cât ins- getică regenerabilă, produsă de fermă, atât pentru asigurarea indepen-
talaţia şi producţia sunt mai mari, cu atât profitabilitatea nreşta denţei ei energetice cât şi pentru valorificarea pe piaţa energiei.
20 1. 21
Ghidul cultivatorului de rapiţă Importanţa
 O parte din biodiesel se poate folosi în grupuri electrogeneratoare în contextul aderării la UE, extinderea culturilor şi produselor
de mică putere care pe lângă energie electrică furnizează şi căldură agricole cu valoare adăugată trebuie să constituie o ţintă permanentă
pentru nevoile de încălzire şi apă caldă (în aşa-numitul proces de pentru creşterea competitivităţii sectorului comercial agricol, iar una
cogenerare). Partea de energie electrică care depăşeşte nevoile fermei dintre şanse este producţia de culturi pentru bio-diesel. Din resursele
este livrată în reţea, şi deoarece este obţinută din surse regenerabile de funciare pe care le avem la dispoziţie, o parte importantă trebuie utilizată
energie, primeşte o certificare de energie „verde", şi beneficiază de un pentru culturi pentru bio-diesel.
regim avantajos de cumpărare. Costul obţinut pe energia electrică se Agricultura noastră poate fi un mare beneficiar al politicii europene
compune din costul normal, plus un cost al Certificatului Verde, în total de promovare a biocombustibililor, contribuind cu 7%-8% în 2010 la
cea 65 euro/1000 kWh. acoperirea cotei de bicombustibili în Europa.

Valorificarea biodieselului în contextul european 1.5. Pledoarie pentru independenţa energetică a

fermelor agricole
Studiile arată că necesarul de biocombustibil al Europei conform
(Emil Stepan)
Directivei 30 (cea 20 Mtep biocombustibil în anul 2010) nu se va atinge
fără contribuţia importantă a noilor state membre ale UE. Dacă se
păstrează proporţia existentă astăzi între combustibilii fosili, 56% din 1.5.1. Ce sunt biocombustibilii ?
bicombustibili vor fi biodiesel. Se estimează că România va contribui la
ţinta europeană şi va exporta biodiesel în aceeaşi măsură ca şi Polonia. Care este contextul în care a apărut nevoia de biocombustibili?
Necesarul de biodiesel pe piaţa europeană creat prin Directiva 30 Combustibilii fosili de tipul ţiţeiului şi a gazelor naturale sunt în
este în fapt a altă formă de sprijin pentru activităţile agrare ce au loc într-o prezent una dintre principalele surse energetice şi de materii prime,
fermă europeană, în dorinţa de a reduce pe cât posibil dependenţa UE exploatate ale planetei. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe
de importul de resurse energetice. în loc de a primi subsidii, fermierii îşi glob şi limitate cantitativ, în timp ce consumul anual este în creştere.
convertesc producţia spre o piaţă stabilă a biocombustibililor. Criza ţiţeiului, începută în octombrie 1973, urmată de creşteri semnifica-
Preţul pe piaţa europeană pentru uleiul de rapiţă este în aceste tive ale preţurilor derivatelor petroliere de la începutul anilor '80 a de-
condiţii de cea 550 euro/tonă, iar preţul seminţelor de rapiţă în jur de 220 clanşat interesul general pentru sursele alternative de energie şi pentru
euro pe tonă. Preţul variază însă destul de mult cu condiţiile din fiecare materii prime de provenienţă nepetrochimică. După criza din Golf, a
an. Preţul biodieselului la staţiile de benzină se corelează de obicei cu anului 1990, astfel de preocupări au devenit majore, la nivel de politici de
cel al dieselului, fiind cu cea 10 eurocenţi/litru mai mic stat. în prezent asistăm la o creştere explozivă a preţului ţiţeiului, care a
în prezent, cota asigurată de biocombustibil (0,7%) este nesatis- depăşit 65 $/baril, şi se anticipează ca la ritmul actual de creştere, până
făcătoare, în cea mai mare parte asigurată de biodiesel - 1,9 Mtone. la sfârşitul anului, preţul acestuia să ajungă la 80 $/baril.
Comisia Europeană va examina în curând situaţia şi probabil se vor lua Combustibilii auto clasici sunt surse importante de poluare a
măsuri care vor impulsiona piaţa biocombustibililor. mediului, în special a atmosferei, prin gazele de eşapament. Dioxidul de
în ţara noastră deja se pregătesc în acest context mai multe carbon rezultat din arderea combustibililor fosili în motoare, este respon-
proiecte mari de producere a biodieselului, care vor cere cantităţi impor- sabil de agravarea „efectului de seră", cu implicaţii negative legate de
tante de materie primă, în primul rând seminţe de rapiţă. Un exemplu modificări climatice la nivel regional şi planetar.
este fabrica de biodiesel în construcţie la Lehliu, investiţie portugheză de Contextul în care a apărut nevoia de biocombustibili se poate
cea 50 milioane euro, care va produce 100.000 tone pe an. Realizarea rezuma la enumerarea a trei factori favorizanţi:
unor instalaţii mai mici se poate realiza cu sprijinul fondurilor PHARE, > necesitatea înlocuirii materiilor provenite din surse neregene-
cum este cazul unui proiect în judeţul Bacău, care a beneficiat de rabile (ex. ţiţei, gaze naturale), în curs de epuizare, cu materii din surse
100.000 euro fonduri nerambursabile. regenerabile, inepuizabile în timp (ex. uleiuri vegetale);
22________________Ghidul cultivatorului de rapiţă 23
__________________ 1. Importanţa

> din raţiuni economice, ca soluţii alternative pentru combustibilii b - „biodiesel": esteri metilici obţinuţi din uleiuri vegetale sau ani-
pe bază de ţiţei, cu preţuri în continuă creştere; male, având calităţi de combustibil diesel;
> protejarea mediului ambiant. c - „biogaz": gaz combustibil produs din biomasă şi/sau fracţii bio-
S-a constat că emisiile de dioxid de carbon şi a unui număr de 5 degradabile de deşeuri, care poate fi purificat la calitate de gaz natural;
gaze rezultate din procesele industriale şi în special din arderea d - „biometanol": metanol produs din biomasă;
combustibililor fosili, conduc la schimbări climatice severe prin aşa e - „biodimetileter": dimetileter produs din biomasă;
numitul „efect de seră". în acest context, în decembrie 1997, la Kyoto, 84 f - „bio-ETBE" (etil-t-butil-eter): ETBE produs din bioetanol. Proce-
state, printre care şi România (România a fost prima ţară din lume care a ntul de volum al bio-ETBE calculat ca biocombustibil este de 47%;
ratificat tratatul), au semnat o convenţie binecunoscută ca Protocolul de g - „bio-MTBE" (metil-t-butil-eter): combustibil produs din biometa-
la Kyoto, prin care se angajau să reducă până în anul 2012, cu 5% nol. Procentul de volum al bio-MTBE calculat ca biocombustibil este de
nivelul emisiilor de gaze responsabile pentru „efectul de seră", faţă de 36%;
nivelul din anul 1990. Ţările din Europa Centrală şi de Est, printre care şi h - „biocombustibili sintetici": hidrocarburi sintetice sau amestecuri
România, vor trebui să reducă emisiile respective cu un procent mediu de hidrocarburi sintetice, care au fost produse din biomasă;
de 8%. Ţările semnatare, vor implementa programe care să asigure res- i - „biohidrogen": hidrogen produs din biomasă, şi/sau fracţii
pectarea prevederilor Protocolului. Una dintre modalităţile de micşorare biodegradabile de deşeuri;
a emisiilor de C02 la care cu siguranţă se va apela şi în România, este j - „uleiuri vegetale pure": uleiuri obţinute din plante oleaginoase
înlocuirea treptată a combustibililor clasici cu biocombustibili. Se consi- prin presare, extracţie sau procedee echivalente, brute sau rafinate, dar
deră că C02 rezultat din combustia acestora, nu înrăutăţeşte „efectul de nemodificate chimic, când sunt compatibile cu motorul implicat şi
seră" deoarece biocombustibilii provenind din resurse vegetale, au un cerinţele corespunzătoare ale emisiilor.
ciclu practic închis al C02, prin procesul de fotosinteză.
Preocupările susţinute de înlocuire treptată a combustibililor 1.5.3. Care este perspectiva biocombustibililor în
clasici, s-au materializat prin emiterea de către Parlamentul European, la România?
8 mai 2003, a Directivei 2003/30/EC, privind promovarea utilizării
biocombustibililor în transporturi. Directiva cere statelor membre ca o □ Nevoile României în perspectiva respectării Directivei 2003/30/EC.
cotă parte de 2% din cantitatea de combustibil fosil ce se va utiliza până Conform Directivei 2003/30/EC, România va trebui să înlocuiască până
la 31.12.2005, şi respectiv de 5,75% până la 31.12.2010, să fie înlocuită la 31.12.2010 5,75% din consumul de combustibili fosili utilizaţi în trans-
cu biocombustibili. Statele membre vor raporta anual Comisiei, începând porturi, cu biocombustibili. Aceasta s-ar cifra la cea 350.000 t/an bio-
cu data de 1 iulie 2004, asupra măsurilor luate pentru a se încadra în combustibili. Dintre aceştia, ponderea cea mai mare va fi a biodieselului
prevederile Directivei, iar Comisia Europeană va redacta un raport până din ulei de rapiţă şi a bioetanolului din sorg.
la 31.12.2006 şi apoi din 2 în 2 ani, asupra progreselor în domeniu, a
ţărilor UE. Măsurile respective au fost luate pentru asigurarea prevede- Biodiesel
rilor Protocolului de la Kyoto şi pentru a se micşora vulnerabilitatea ţărilor
UE în sectorul energetic. a. Ce este biodieselul?
Biodiesel este denumirea generică pentru un combustibil diesel
1.5.2. Care sunt categoriile de biocombustibili? având drept componenţi majoritari esteri metilici ai acizilor graşi, obţinuţi
prin metanoliza trigliceridelor din uleiurile vegetale. Combustibilul respec-
în Directiva 2003/30/EC, au fost definite în cadrul Art. 2 urmă- tiv are proprietăţi de combustie similare motorinei, astfel incât o poate
toarele categorii de biocombustibili: înlocui fără a fi nevoie de vreo modificare a motorului.
a - „bioetanol": etanol produs din biomasă şi/sau fracţii biodegra- Pe lângă faptul că are la bază materii prime din resurse regene-
dabile de deşeuri; rabile, biodieselul prezintă numeroase avantaje faţă de clasica motorină:
24 Ghidul cultivatorului de rapiţă 1. Importanţa______________________25
 => are în structura chimică cea 11% oxigen, ceea ce îi asigură o plante oleaginoase pentru uz alimentar, la 4,9338 milioane ha şi pro-
combustie mai curată, în condiţiile reducerii cantităţii de oxid de carbon ducţia de făină din seminţe o]eaginoase pentru uz industrial, la 1 milion
din gazele de eşapament cu cea 50%, a particulelor cu cea 30% şi a mt echivalent făină de soia. începând cu anul agricol 2002/2003 UE a
mirosului neplăcut; denunţat obligaţiile legate de limitarea suprafeţelor cultivate cu plante
■=> dioxidul de carbon rezultat din combustie nu creează „efect de oleaginoase, şi pentru anii 2002/2003, respectiv 2003/2004 nu a mai
seră"; furnizat date referitoare la aceste limitări.
■=> nu conţine sulf, eliminându-se astfel pericolul ploilor acide; Importanţa actuală care se acordă biodieselului, se vede clar din di-
*$ nu conţine hidrocarburi aromatice, cancerigene; namica ascendentă a producţiei din statele UE, prezentată în tabelul 1.8.
<> este netoxic şi complet biodegradabil;
■=> este mai sigur la manipulare şi transport, având şi un punct de Tabelul 1.8
inflamabilitate mai mare ca al motorinei (cea 125°C faţă de 55°C);
=> are capacitate de lubrifiere superioară motorinei, îmbunătăţind Producţia de biodiesel din statele UE, în mii tone/an
(sursa: GAIN Report E35118)
durata în exploatare a echipamentului de injecţie;
^ are capacitate superioară de solvatare, îndepărtând depunerile
Tara 2002 2003 2004* 2006**
de pe părţile fierbinţi ale motorului, care micşorează puterea acestuia;
Germania 450 715 1.088 1.900-2.100
=> are cifra cetanică mai mare decât a motorinei, asigurând o Franţa 366 357 502 600-800
funcţionare în regim constant, fără detonări; Italia 210 273 419 500-550
<=> materiile prime necesare fabricării biodieselului sunt în totalitate Austria 25 32 100 150
din producţie internă, ceea ce contribuie la micşorarea substanţială a Spania 0 9 70 70-80
efortului valutar al ţării, deoarece cea 50% din necesarul de ţiţei provine Danemarca 10 41 44 30-40
din import. Marea Britanie 3 9 15 250
Suedia 1 1 8 8-10
b. Importanţă actuală Cehia 68,8 70 47 60-70
în prezent se acordă o importanţă deosebită promovării biodie- Polonia 0 0 1,2 100-120
Ungaria 0 0 2 -
selului în calitate de combustibil alternativ. Organisme internaţionale sau
Total: 1.133 1.507 2.296,2 3.668-4.170
guvernamentale sprijină producţia şi consumul de biodiesel, prin direc-
tive şi măsuri legislative stimulative. *Valori estimate
Astfel, în majoritatea statelor din UE biodieselul este scutit de ** Valori estimate FEDIOL
taxele şi accizele aferente combustibililor clasici.
Reforma din anul 2003 în domeniul Politicii Agricole Comunitare a în ţările UE funcţionează cea 40 instalaţii producătoare de biodie-
introdus aşa-numitul „Carbon Credit", care asigură plata unei subvenţii sel, iar numărul lor este în creştere. în aceste instalaţii se procesează în
de 45 euro/ha pentru fermierii care cultivă plante cu utilizare direcţionată prezent uleiuri vegetale cultivate pe un număr de 1,4 milioane ha (sursa:
la obţinerea de energie. Datele provizorii pentru anul 2004, primul an de GAIN Report E35058).
aplicare, arată că au beneficiat de această subvenţie deţinătorii a
300.000 ha, cele mai multe fiind cultivate cu rapiţă. Principalii utilizatori ai c. Perspective
„Carbon Credit" au fost fermierii din Franţa, Germania şi Marea Britanie. Conform Directivei 2003/30/EC, ţările membre ale UE vor trebui
Suprafaţa maximă care se va subvenţiona va fi de 1,5 milioane hectare. să înlocuiască până la data de 31.12.2010 cel puţin 5,75% din consumul
în anul 1992 „Acordul Blair House" a rezolvat disputele dintre SUA de combustibili clasici utilizaţi în transporturi, cu biocombustibili. Cel mai
şi UE legate de subvenţiile care îngrădeau accesul pe pieţele UE de important dintre biocombustibilii utilizaţi în ţările membre UE este biodie-
produse oleaginoase. Acordul limita suprafaţa din ţările UE cultivată cu selul, care are o pondere de cea 80%. (sursa: GAIN Report E35058).
26________________.Ghidul cultivatorului de rapiţă___________________ 1. Importanţa 27

După cum se observă din tabelul 1.8, producţia estimată de biodiesel în Tabelul1.9
2006 va fi aproape dublă faţă de cea din anul 2004.
Caracteristicile combustibilului diesel pe bază de esteri metilici ai acizilor
d. Necesarul pentru România graşi, conform standardului european EN 14214
Prevederile Directivei 2003/30/EC se vor aplica şi în România. în
Nr. Caracteristici U.M. Valori
anul 2003 consumul de ţiţei şi produse petroliere în România a fost de crt.
9.087 mii tone echivalent ţiţei (sursa: Anuarul Statistic al României 2003).
1 Conţinut de ester % min.96,5
Dacă procentul mediu de transformare a ţiţeiului în benzină şi motorină 2 Densitate la 15°C kg/ma 0,860-0,900
este de 67%, rezultă cea 6.088 mii tone combustibili destinaţi transpor- 3 Vâscozitate cinematica la 40°C mm'Vs 3,5-5,0
tului. Din aceştia, un procent de 5,75% reprezintă 350 mii tone. Păstrând 4 Punct de inflamabilitate °C > 101
ponderea medie a biodieselului de 80%, ar rezulta un necesar minim de 5 Conţinut de sulf mg/kg max. 10
280 mii tone biodiesel, până în anul 2010. Dacă se are în vedere faptul 6 Reziduu cocs % max.0,3
că în prezent cea jumătate din necesarul de ţiţei se importă, iar rezervele 7 Cifra cetanică - min. 51
interne, ca şi cele mondiale sunt în curs de epuizare într-un viitor 8 Conţinut de cenuşă (cenuşă sulfat) % max. 0,02
apropiat, necesarul de biodiesel ar putea fi mult mai mare. 9 Conţinut de apa mg/kg max. 500
10 Contaminare totala mg/kg max. 24
11 Coroziune pe cupru (3 h la 50°C) grd. min. 1
e. Metode de obţinere
12 Stabilitate la oxidare la 110°C ore min. 6,0
Biodieselul se obţine prin reacţia trigliceridelor acizilor graşi din
13 Indice de aciditate mg KOH/g max. 0,5
uleiurile vegetale, cu alcool metilic, în prezenta unor catalizatori (ex. 14 Conţinut de metanol % max. 0,2
hidroxizi alcalini). 15 Conţinut în linolenat de metil % max. 12
Dintr-o tonă de ulei şi 100 kg de metanol se obţin o tonă de 16 Conţinut de esteri metilici ai acizilor graşi cu % max. 1
biodiesel şi 100 kg de glicerina. mai mult de 3 duble legături
Uleiul vegetal recomandat la fabricarea biodieselului este uleiul de 17 Conţinut de monogliceride % max. 0,8
rapiţă. Pe plan mondial se mai utilizează în acest scop şi uleiurile de Conţinut de digliceride % max. 0,2
soia, floarea soarelui şi palmier. Parametrii de reacţie sunt moderaţi. Se Conţinut de trigliceride % max. 0,2
poate lucra la presiune atmosferica şi în funcţie de catalizatorul ales Conţinut de glicerina liberă % max. 0,02
chiar şi la temperatura de 20°C. După terminarea reacţiei, se separă prin Conţinut total de glicerina % max. 0,25
decantare esterii metilici bruţi de glicerina brută. Esterii bruţi pentru a 18 Indice de iod g/100 g max.120
19 Conţinut de fosfor mg/kg max. 10
îndeplini cerinţele de combustibil diesel, trebuie minuţios purificaţi. în caz
20 Conţinut de metale alcaline (Na+K) mg/kg max. 5
contrar, prezenţa impurităţilor duce la o funcţionare defectuoasă a
21 Temperatura limită de filtrabilitate (CFPP)
motorului diesel şi chiar la înfundarea injectoarelor, a conductelor etc. 15.04...30.09 °C 0
Din aceasta cauză, s-a creat standardul EN 14214, care stabileşte 01.10...15.11 °C -10
cerinţele calitative obligatorii pentru ca respectivul combustibil să poată fi 16.11 ...28.02 (20.02 în ani bisecţi) °C -20
utilizat în ţările UE (tabelul 1.9). [Link] °C -10
Pe lângă biodiesel, din sinteză rezultă şi glicerina brută ca produs
secundar, care trebuie purificată şi valorificată, micşorându-se astfel Poate biodieselul fi obţinut în fermă (artizanal)?
preţul de cost al combustibilului. Deşi au existat preocupări în domeniul obţinerii artizanale a
biodieselului, dezavantajele legate de această activitate sunt mult mai
28 Ghidul cultivatorului de rapiţă
1. Importanţa_______________________29
mari decât avantajele, astfel încât nu se recomandă fabricarea în fermă
a acestui tip de combustibil. Care sunt avantajele folosirii biodieselului în comparaţie cu uleiul
Care sunt avantajele obţinerii în fermă? Există unele avantaje crud? Uleiul vegetal crud conţine fosfatide care pot forma gume, acestea
incontestabile legate de obţinerea biodieselului în fermă, în scopul înfundând filtrele şi echipamentul de injecţie. Biodieselul, în conformitate
consumului propriu (tractoare, autocamioane, instalaţii de încălzire etc), cu standardul EN 14214, are restricţii severe referitoare la conţinutul de
asigurându-se astfel independenţa energetică a fermei. Deoarece uleiul fosfatide, care este limitat la max. 10 ppm fosfor. Unele probleme
vegetal are ponderea cea mai mare, este avantajos să-l procesezi la apărute la utilizarea uleiului crud drept combustibil diesel sunt prezentate
locul de producţie, deoarece s-ar economisi cheltuielile legate de în tabelul 1.10.
transportul acestuia până la un alt loc de fabricaţie şi a biodieselului
înapoi în fermă la locul de consum. De asemenea, s-ar reduce sau elimi- Tabelul 1.10
na cheltuielile cu procesarea, ambalarea, şi comercializarea, acestea
Unele probleme frecvent apărute la utilizarea uleiului crud în
făcându-se cu resurse proprii. Factori favorizanţi care au condus la ideea locul biodieselului
de obţinere a biodieselului în fermă sunt şi parametri tehnologici mode-
raţi ai sintezei acestuia. Astfel, după cum s-a arătat mai sus, sinteza se Nr. Problema Cauza probabilă
poate desfăşura la presiune atmosferică, temperatură ambiantă, catali- crt.
zator uşor de procurat, timp de procesare redus (1 -2 ore) şi utilaje relativ Termen scurt
simple. 1 Demarare dificilă în anotimpul Vâscozitate mare, cifră cetanică mică,
Care sunt dezavantajele obţinerii în fermă? Dezavantajele sunt rece punct de inflamabilitate ridicat
mult mai mari decât avantajele. Astfel, metanolul una dintre materiile 2 Infundarea filtrelor, conductelor Fosfatidele din uleiurile vegetale crude,
prime de bază, este toxic prin inhalare, ingestie şi absorbţie prin piele. şi a injectoarelor care formează gume
Ingerarea poate fi fatală. Concentraţia letală minimă publicată pentru 3 Detonări ale motorului Cifra cetanică mică, sincronizare
om, la ingerare este de 428 mg/kg. Din această cauză, accesul la defectuoasă a injectorului
achiziţionarea de la producător şi lucrul cu metanol este restricţionat, Termen lung
4 Cocsarea injectoarelor pe Vâscozitate mare, combustie
conform legislaţiei în domeniul substanţelor toxice şi periculoase. Dacă
piston şi frontura motorului, incompletă a uleiului
sinteza esterilor metilici ai acizilor graşi este relativ simplă, purificarea depuneri de cărbune
acestora pentru a îndeplini cerinţele calitative conform standardului EN 5 Uzura excesivă a motorului Vâscozitate mare, combustie
14214 este laborioasă şi presupune cunoştinţe de specialitate avansate, incompletă a uleiului. Posibila prezenţă
în caz contrar, utilizarea în motoare diesel a unui combustibil brut obţinut a acizilor graşi liberi. Diluarea uleiului
artizanal, fără operaţiile de purificare strict necesare, ar crea probleme lubrifiant al motorului de către uleiul
serioase pentru buna funcţionare şi fiabilitatea motoarelor. în plus, din vegetal.
sinteză rezultă şi glicerina brută ca produs secundar (cea 15% faţă de 6 Degradarea uleiului lubrifiant Colectarea fracţiunilor polinesaturate
datorită polimerizării din uleiului vegetal în carterul motorului
esteri), care pe lângă metanol conţine şi alţi impurificatori. Nu se unde se produce polimerizarea
recomandă deversarea la canalizare a glicerinei brute, deoarece pe de o acestora
parte ar produce poluarea mediului şi pe de alta pentru că după
purificarea acesteia rezultă un produs cu valoare mare de întrebuinţare.
Prin valorificarea glicerinei purificate, se micşorează preţul de cost al Care sunt cele mai bune alternative pentru fermieri (scenarii)?
1. Să vândă seminţele şi să primească bani.
biodieselului. Dar purificarea glicerinei brute la parametri calitativi care
2. Predă seminţe, primeşte bani, biodiesel şi/sau şroturi.
să permită valorificarea acesteia se poate face numai într-o instalaţie
Prima variantă pare cea mai simplă, dar de obicei nu şi cea mai
specială, amplasată pe o platformă industrială consacrată.
avantajoasă.
30________________Ghidul cultivatorului de rapiţă___________________ 1. Importanţa 31

Cea de-a doua variantă este mai complexă şi pentru alegerea căii începând din ianuarie 2000, motorina utilizată să conţină cel puţin 2%
optime sunt necesare unele calcule, în funcţie de specificul fermei şi de biodiesel.
necesitaţi. Dacă ferma are în dotare tractoare, camioane şi/sau ■=> în anumite limite de temperatură exterioară? Spre deosebire de
automobile cu motor diesel, sau instalaţii de încălzit cu combustibili uleiurile vegetale, care au o demararedificilă în anotimpurile reci, biodie-
lichizi, este rentabil să primească biodiesel în contrapartidă cu seminţe. selul se comportă similar motorinei. în conformitate cu standardul EN
Biodieselul astfel primit este mai ieftin decât un combustibil similar 14214, temperatura limită de filtrabilitate a biodieselului comercializat,
achiziţionat de la o benzinărie, deoarece este la preţ de fabricaţie şi nu este funcţie de anotimp, ajungând în anotimpul rece până la valoarea de
include o serie de impozite şi taxe (ex. adaos comercial). Dacă ferma are -20°C, comparabil cu a celor mai performante motorine.
profil de creştere a animalelor, poate primi în schimb şi şroturi. Dacă
este o fermă mare, cu profil complex, poate să realizeze etapa de 1.6. Uleiul crud de rapiţă - un biocarburant produs
extracţie a uleiului din seminţe şi să utilizeze în beneficiu propriu sub-
produsele (şroturi proteice, coji etc). în acest caz ferma va livra fabricii în propria gospodărie
ulei brut în contrapartidă cu biodiesel şi/sau bani. în funcţie de condiţiile (Diana Dragotă)
şi de preţurile negociate cu fabricantul de biodiesel, fermierul îşi va alege
varianta care îl avantajează. Utilizarea uleiului vegetal reprezintă o sursă durabilă de energie
în cazul alegerii unei variante complexe, se recomandă întocmirea care asigură o soluţie viabilă pentru reducerea emisiile care produc efec-
prealabilă a unui plan de afaceri. tul de seră, precum şi o alternativă raţională la sursele de combustibil fosil.
a. Dacă primeşte biodiesel la ce îl poate folosi? Directiva Europeană 2003/30/CE din 8 mai 2003, privind promo-
Dacă fermierul alege ca variantă optimă predarea seminţelor în varea utilizării biocarburanţilor sau a altor tipuri de energie din surse
contrapartidă cu biodiesel, îl poate folosi la alimentarea următoarelor regenerabile, oferă posibilitatea substituirii combustibililor fosili în trans-
maşini, utilaje şi instalaţii: port şi în agricultură. Conform articolului 2.2. al Directivei Europene bio-
dieselul şi uleiul vegetal pur intră în clasa biocarburanţilor. Tot conform
• autoturisme cu motor diesel;
aceluiaşi articol din Directivă, "uleiul vegetal pur este definit ca fiind
• tractoare şi alte utilaje agricole cu motor diesel;
uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare, extracţie sau pro-
• autocamioane; ceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic, fiind com-
• pompe şi alte utilaje cu motor diesel; patibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de
• instalaţii de încălzire de tip cu combustibil lichid (motorină, CLU). emisii în mediul înconjurător".
b. în ce condiţii îl poate folosi? Cultura cea mai utilizată şi studiată în Europa drept cultură
<v Modifică motorul? Biodieselul se poate utiliza drept combustibil energetică este cultura de rapiţă.
alternativ pentru motorină, fără să fie necesară vreo modificare a Interesul renăscut faţă de combustibilii compatibili cu mediul, a
motorului diesel. Prezintă unele caracteristici funcţionale, care îl fac dus, în Europa, la alegerea uleiului de rapiţă ca alternativa principală la
superior motorinei, sub aspectul capacităţii de lubrifiere, de solvatare a motorină
depunerilor şi al cifrei cetanice. în România s-au procesat cantităţi importante de rapiţă, dar, din
O Trebuie să respecte o anumită proporţie? Biodieselul se poate păcate, uleiul are ca destinaţie, în primul rând, industria alimentară.
utiliza ca atare sau în amestec cu motorina, cu care este miscibil în orice Singurele unităţi din ţară care produc ulei pentru obţinere de biocarbu-
proporţie. Modalităţile de aplicare poartă amprerua specificului naţional. rant sunt societăţile Ulerom Vaslui şi COMCEREAL - Cluj care şi utili-
Astfel, în Germania preponderentă este utilizarea biodieselulut ca atare, zează acest ulei drept carburant. Societăţile comerciale producătoare de
în Franţa se preferă un amestec de motorină cu până ta 5% biodiesel. în ulei de rapiţă din România sunt prezentate la sfârşitul capitolului.
SUA cel mai mult se utilizează aşa numitul combustibil B20, format din Situaţia în România. în România, interesul pentru culturile de
motorină cu conţinut de 20% biodiesel. Guvernul austriac a decis ca rapiţă în scopuri energetice este în formare. Directivele UE solicită folo-
38 Ghidul cultivatorului de rapiţă
 în concluzie: uleiul presat la rece se poate obţine de către micul
producător şi folosi simplu sau în amestec cu motorină, cu sau fără
modificări ale maşinilor, la temperatură peste 7-8°C.
în tabelul 12 sunt prezentate societăţile comerciale producătoare
de ulei de rapiţă din România. 2. ELABORAREA RANDAMENTULUI LA RĂPITĂ
(Horia Victor Hălmăjan)
1.7. în loc de concluzii
(Horia Victor Hălmăjan)

Am rugat un înalt funcţionar al Comisiei Europene de la depar- 2.1. Componentele de producţie

tamentul de Biocombustibili şi Industrie, dl Kyriakos Maniatis, să ne
spună dacă există un punct de vedere oficial pe baza căruia am putea Nivelul producţiei este determinat de interacţiunea dintre limitele
recomanda fermierilor biodieselul sau uleiul crud. Domnul Maniatis a biologice ale plantelor şi influenţa elementelor tehnologice aplicate.
precizat că răspunsul de mai jos nu este unul oficial. Mărimea producţiei obţinute la plantele cultivate pentru boabe
Domnia sa a făcut însă următoarele precizări: depinde de numărul de seminţe produs şi de masa medie a acestora.
La ora actuală constructorii de motoare nu garantează performan- Componentele principale ale randamentului la rapiţă sunt numărul
ţele motorului alimentat cu ulei crud. Aşadar, dacă un tehnician ar face de seminţe (determinat de numărul de plante/m2, numărul de silicve/
modificările cerute pentru buna funcţionare a unui motor alimentat cu ulei plantă, numărul de seminţe/silicvă) şi masa medie a unei seminţe, expri-
crud, se pierde garanţia pentru funcţionarea motorului. mată de obicei prin MMB.
O altă problemă este faptul că nu există un standard de calitate Numărul de seminţe este determinat în primul rând de activitatea
pentru uleiul crud. în acesta condiţii, calitatea uleiului crud va fi foarte fotosintetică a covorului vegetal în timpul perioadei reproductive, iar
diferită, de la producător la producător, ceea ce ar putea crea probleme. mărimea boabelor este influenţată de durata de umplere a seminţelor
în plus, calitatea uleiului crud va varia şi în funcţie de specia din (Egli, 1998).
care se va obţine (rapiţa şi floarea soarelui fiind cele mai adecvate surse Este normal să presupunem că atunci când creşte activitatea
de biocombustibili în România pentru motoarele diesel). fotosintetică, va creşte şi randamentul. Dar această relaţie nu trebuie
încă nu se ştie dacă uleiul crud poate fi depozitat pentru perioade privită în mod absolut, deoarece:
foarte lungi de timp şi nici nu sunt suficiente date despre comportarea lui • există, desigur, şi alţi factori care pot determina mărirea randa-
în condiţii de iarnă. mentului, cum ar fi creşterea perioadei de umplere a boabelor;
• apar şi situaţii când între activitatea fotosintetică şi mărimea
randamentului nu există o corelaţie semnificativă (de exemplu când
temperaturile ridicate împiedică polenizarea şi/sau fecundarea. Deşi
activitatea fotosintetică poate fi ridicată, randamentul va fi redus din cau-
za fecundării deficitare).
Aşadar, se pot obţine sporuri de producţie fie când se realizează
un număr mai mare de seminţe, fie când creşte MMB.
în ceea ce priveşte importanţa individuală a elementelor randa-
mentului există păreri împărţite, sintetizate de Egli (1998).
Unii autori susţin ideea că nici unul dintre elementele de producti-
vitate nu are un rol predominant în determinarea randamentului, dar