14_____D. A.P. Florescu, M. Rotam, M. Olteanu, M. Sa/ta, A.

Martinescu

comun, sunt în mod egal garantate şi ocrotite de lege. în consecinţă, dreptul

de proprietate publică nu este reglementat „preferenţial" faţă de dreptul de Capitolul I
proprietate privată. NOŢIUNI INTRODUCTIVE.
Din considerentele expuse mai sus, considerăm că introducerea
proprietăţii publice şi a regimului juridic al acesteia în cuprinsul NCC este în
REGLEMENTARE LEGALĂ
măsură să creeze confuzii privind caracterul special al dreptului de
proprietate publică.
în vederea realizării unor lucrări care servesc unor utilităţi publice şi
ţinând seama de caracterul de excepţie, conferit de Constituţia României şi
de Codul civil, cedării prin expropriere a dreptului de proprietate privată,
drept a cărui protecţie se realizează, de altfel, prin garantarea şi ocrotirea sa
de către lege, în mod egal, indiferent de titular, a fost adoptată Legea nr.
33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare1 („Legea nr. 33/1994"), ce cuprinde
dispoziţii de natură să asigure atât cadrul legal adecvat procedurilor de
expropriere, respectiv etapele procedurii, modalităţile, atribuţiile autorităţilor
publice în materie, măsurile prealabile şi premergătoare exproprierii, cât şi
stabilirea despăgubirilor, plata acestora şi punerea în posesie a
expropriatorului2.
în literatura de specialitate cât şi în legislaţie au fost formulate mai
multe definiţii în ceea ce priveşte exproprierea, dintre care amintim pe cea
potrivit căreia exproprierea reprezintă o excepţie de la caracterele absolut şi
inviolabil al dreptului de proprietate3, un mod de dobândire a dreptului de
proprietate publică4 sau actul puterii de stat competente, prin care se
realizează trecerea în proprietate publică a unor bunuri imobile proprietate
privată, necesare executării unor lucrări de interes public, în schimbul unei
despăgubiri5.
 ■ Republicată în M. Of. nr. 472 din 05 iulie 2011.
2
A se vedea şi sent. civ. nr. 2/2008, C. Ap. Cluj, s. corn., cont. adm. şi fisc.
3
I. Sabău-Pop, Drept civil. Drepturile reale, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2001,
p. 57.
4
Art. 863 NCC, art. 7 şi 8 din I,egea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.
5
FI. Baias, B. Dumitrache, Discuţii pe marginea l^egii nr. 33/1994 privind expro
prierea pentru cau^a de utilitate public, în Dreptul nr. 4/1995, p. 20, citată de C. Bîrsan,
 16 D. AP. Florescu, M. Rotam, M. Olteanu, M. Sa/ta, A. Martinescu Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
_____________________________________________________
V7_
Faţă de cele menţionate mai sus, o definiţie cuprinzătoare asupra acestei
proceduri, formulată în literatură, ca urmare a unei analize asupra vemată de principiile justiţiei şi dreptăţii 1. De reţinut faptul că exproprierea
caracterelor, excepţiilor şi prevederilor din legislaţie, căreia ne raliem, este intervine numai în cazul în care părţile nu convin o altă modalitate de
aceea potrivit căreia exproprierea este o operaţiune juridică cu structură transmitere a imobilului în proprietatea publică (vânzare, donaţiei schimb),
complexă, desfăşurată după o procedură specială, care are ca principale în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 33/1994.
efecte stingerea forţată a dreptului de proprietate privată asupra unui imobil Astfel, trecerea forţată a unor imobile proprietate privată în proprietatea
corelată cu naşterea dreptului de proprietate publică asupra acestuia, pentru publică, prin hotărâre judecătorească, se realizează cu respectarea condiţiilor
cauză de utilitate publică, şi plata către cel expropriat a unei juste şi privind legalitatea măsurii, determinarea cauzei de utilitate publică şi
stabilirea despăgubirilor în raport cu bunul expropriat.
prealabile despăgubiri1.
De asemenea, Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului
Astfel că exproprierea aduce atingere gravă caracterului absolut al prevede în art. 1 din Protocolul 1 că „orice persoană fizică sau juridică are
dreptului de proprietate, sens în care reglementarea cazurilor excepţionale în dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
care ea este posibilă constituie o prioritate pentru legiuitor care trebuie să ia proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile
„toate precauţiunile ca proprietatea privată să nu fie jertfită intereselor prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional".
generale decât numai întrucât este absolut necesar"2. în consecinţă, procedura de expropriere reprezintă atât o restricţie
Conform dispoziţiilor constituţionale, nimeni nu poate fi expropriat adusă dreptului de proprietate privată cât şi un mod de dobândire a dreptului
decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi de proprietate publică.
Acest procedeu special de achiziţie forţată a bunurilor imobile a fost
prealabilă despăgubire. Aceleaşi menţiuni sunt prevăzute şi în art. 1 din
creat de Revoluţia franceză, care a proclamat dreptul de proprietate ca un
Legea nr. 33/1994 în cuprinsul căruia se prevede faptul că exproprierea de
drept natural şi intangibil, opunându-1 suveranităţii statului, şi a introdus
imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate principiul că nimeni nu poate fi expropriat decât numai pentru cauză de
publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, sau art. 562 alin. (3) NCC utilitate publică şi numai după o justă şi prealabilă despăgubire. Ulterior,
potrivit căruia exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate legiuitorul a stabilit principii care să fie o garanţie pentru proprietatea
publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire. privată împotriva abuzului şi a arbi-trariului administraţiei, punând limite în
S-a apreciat că, dubla condiţionare a exproprierii asigură caracterul său ceea ce priveşte scopul pentru care se poate face, bunurile care pot fi
previzibil şi echitabil, conferindu-i astfel trăsături indispensabile securităţii expropriate şi autorităţile care pot face exproprieri2.
juridice, ce trebuie respectată într-o societate gu-
1
M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, S. Tănăsescu, Constituţia
României revizuită, comentarii si explicaţii, Ed. AII Beck, Bucureşti, 2004, p. 95, Decizia
Drept Civil. Drepturile reale principale, ed. a Ii-a, revăzută şi adăugită, Ed. Hamangiu, Curţii Constituţionale nr. 910 din 23 iunie 2009 referitoare la respingerea excepţiei
Bucureşti, 2007, p. 58. de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri
1
A se vedea în acest sens L.-M. Crăciunean, Urnitele dreptului de proprietate prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local,
privata imobiliară, Ed. Wolters Kluwer România, Bucureşti, 2009, pp. 305-310. publicată în M. Of. nr. 504 din 22 iulie 2009.
2
E.D. Tarangul, Tratat de drept administrativ, voi. I, ed. a IlI-a, Institutul de arte 2
E. Bălan, Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007,
grafice „Eminescu" S.A., Bucureşti, 1929, pp. 373-374.
p. 82 şi urm.
 18 D. A.P. Florescu, M. Rotam, M. Olteanu, M. Safta, A. Martinescu Exproprierea pentru cauză de utilitate publică___________19

1.1. Obiectul exproprierii transfer, însă nu sunt de acord asupra cuantumului sau naturii despăgubirii
cuvenite proprietarului imobilului, părţile se pot adresa instanţei competente
Potrivit dispoziţiilor legale, pot fi expropriate bunurile imobile pentru soluţionarea acestui aspect.
proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fără scop Cele două situaţii prezentate în art. 4 alin. (1) şi (2) reprezintă
lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, modalităţi alternative la expropriere, însă în Legea nr. 33/1994 se prevede şi
municipiilor şi judeţelor, pe care se realizează lucrările de utilitate publică de posibilitatea încheierii unui acord între părţi după declanşarea procedurii
interes naţional, judeţean şi local. exproprierii.
Nu pot fi supuse exproprierii terenurile proprietate publică ce aparţin înţelegerea părţilor poate interveni şi ulterior declanşării procedurii
statului sau unităţilor administrativ-teritoriale şi nici bunurile imobile aflate exproprierii, în faţa instanţei de judecată, când, în acord cu învoirea părţilor
în proprietatea privată a statului, deoarece statul, în calitatea sa de proprietar, asupra exproprierii şi asupra despăgubirii, aceasta va lua act de învoială şi va
prin organele sale competente, poate să afecteze utilităţii publice oricare pronunţa o hotărâre definitivă. Atunci când părţile sau numai unele dintre
dintre bunurile imobile, pe care le are în proprietatea sa privată 1. în această acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu şi asupra
din urmă situaţie se va schimba regimul juridic al imobilelor respective, despăgubirii, instanţa va lua act de învoială şi va stabili despăgubirea.
proprietatea statului, prin trecerea lor din proprietatea privată în proprietatea
publică.
1.3. Paralelă între operaţiunile juridice de:
1.2. Transferul amiabil al imobilelor proprietate privată expropriere/rechiziţie/naţionalizare
în ceea ce priveşte transmiterea forţată a imobilelor proprietate privată Astfel cum menţionam în capitolul anterior, exproprierea poate fi
în proprietate publică, în alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 33/1994 prevede că cei definită ca fiind operaţiunea juridică cu structură complexă, desfăşurată după
interesaţi pot conveni atât asupra modalităţii de transfer al dreptului de proprietate, o procedură specială, care are drept principale efecte stingerea forţată a
cât şi asupra cuantumului si naturii despăgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale dreptului de proprietate privată asupra unui imobil corelată cu naşterea
privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa procedura de dreptului de proprietate publică asupra acestuia, pentru cauză de utilitate
expropriere prevăzută în lege. Totodată, în ca^ul în care acordul de voinţă al părţilor publică şi plata către cel expropriat a unei juste şi prealabile despăgubiri. Pe
priveşte numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu şi cale de consecinţă, exproprierea aduce atingere gravă caracterului absolut al
cuantumul sau natura despăgubirii, instanţele judecătoreşti vor lua act de înţelegerea dreptului de proprietate. -
părţilor şi vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii. Cu respectarea prevederilor Constituţiei României, nimeni nu poate fi
In consecinţă, legiuitorul dă posibilitatea încheierii unei înţelegeri între expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu
titularul dreptului de proprietate asupra imobilului vizat de către dreaptă şi prealabilă despăgubire, menţiuni ce se regăsesc şi în art. 1 din
expropriator prin încheierea unui contract civil (contract de vânzare, schimb, Legea nr. 33/1994 în cuprinsul căruia se prevede faptul că exproprierea de
donaţie), evitând astfel procedura de expropriere şi scurtarea timpului pentru imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate
începerea lucrărilor de utilitate publică. Cu toate acestea, în situaţia în care publică.
părţile se înţeleg asupra modalităţii de Dubla condiţionare a exproprierii, realizată prin declararea utilităţii
publice în ceea ce priveşte imobilul ce se doreşte a fi expropriat şi stabilirea
1
A se vedea şi L. Pop, Dreptul de proprietate şi de^membrămintele sale, Ed. Lumina unei juste şi prealabile despăgubiri, a fost apreciată datorită
Lex, Bucureşti, 1996, p. 43; C. Bîrsan, [Link], p. 58.
20 D. A.P. Florescu, M. Rotam, M. Olteanu, M. Safta, A. Martinescu Exproprierea pentru cauză de utilitate publica
_____________________________________________________
faptului că asigură caracterul său previzibil şi echitabil, atât în ceea ce 21_
priveşte persoana expropriatului cât şi a expropriatorului. Prin stabilirea
nr. 132/1997 sunt clare atât cu privire la bunurile rechiziţionate şi
unor principii de urmat şi de respectat în cadrul procedurii de expropriere
limitarea/transferul dreptului de proprietate asupra acestora, cât şi cu privire
legiuitorul a dorit asigurarea apărării proprietăţii private împotriva abuzului
la acordarea despăgubirilor şi modul de stabilire a cuantumului acestora.
şi arbitrariului administraţiei publice. In acest sens, exproprierea a fost
Faţă de procedura exproprierii, bunurile rechiziţionate sunt puse la
limitată în ceea ce priveşte scopul pentru care se poate face, bunurile care
dispoziţie forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la
pot fi expropriate, autorităţile care pot face exproprieri şi procedura de
declararea mobilizării parţiale sau totale a forţelor armate ori a stării de
expropriere1.
Atât rechiziţiile de bunuri, cât şi naţionalizarea imobilelor pot fi război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, atât pentru prevenirea,
considerate forme ale exproprierii de bunuri prin trecerea forţată în localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor
proprietatea statului de bunuri proprietate privată, fie că vorbim de o trecere situaţii, urmând a fi restituite proprietarilor la încetarea stării de urgenţă care
definitivă devenind astfel bunuri proprietate publică, fie că vorbim de o a dus la luarea acestei măsuri (avem în vedere numai bunurile
trecere temporară pentru situaţii de necesitate. neconsumptibile). In ceea ce priveşte bunurile consumptibile şi cele
O limitare a legiuitorului în ceea ce priveşte bunurile ce pot fi cedate şi perisabile, acestea pot fi rechiziţionate definitiv, cu plata despăgubirilor
autorităţile împuternicite să solicite cedarea acestora pentru o perioadă de prevăzute de lege.
timp o regăsim şi în cazul rechiziţiei de bunuri definită ca fiind măsura cu Scopurile, pentru care se rechiziţionează bunuri în interes public, sunt
caracter excepţional prin care autorităţile publice împuternicite prin lege obligă prevăzute în art. 3 din Legea nr. 132/1997 după cum urmează:
agenţii economici, instituţiile publice, precum si alte persoane juridice si fizice la a. rezolvarea problemelor materiale de orice natură, asigurării de
cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile. mână de lucru şi de cartiruire sau cazare necesare forţelor destinate
Sediul materiei, în ceea ce priveşte rechiziţiile de bunuri, constă în apărării, autorităţilor publice, sinistraţilor, refugiaţilor, populaţiei afec
Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în tate de consecinţele războiului şi prizonierilor de război;
interes public, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în b. funcţionarea agenţilor economici şi instituţiilor publice;
continuare „Legea nr. 132/1997". c. funcţionarea şi exploatarea sistemelor de telecomunicaţii şi
Referitor la această definiţie, în literatura de specialitate au fost căilor de comunicaţii.
formulate critici în sensul că aceasta nu prevede elemente importante cum ar Actele prin care se dispune rechiziţionarea de bunuri în interes public
fi faptul că, uneori, măsura rechiziţiei limitează temporar atributul folosinţei sunt: decretul de declarare emis de Preşedintele României, în cazul anunţării
bunului dar este posibil ca uneori această măsură să ducă chiar la încetarea stării de mobilizare parţială sau totală, precum şi a stării de război; decretul
dreptului de proprietate, apoi faptul că măsura este una cu caracter de instituire emis de Preşedintele României în cazul anunţării stării de
obligatoriu justificat de însăşi scopul ei, precum şi faptul că orice privare de asediu sau de urgenţă ori prin hotărâre a Guvernului sau ordine ale
proprietate, fie ea chiar şi temporară, dă dreptul, celui faţă de care s-a dispus prefecţilor în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării urmărilor unor
o astfel de măsură, la plata unui echivalent bănesc 2. Cu toate acestea, chiar dezastre.
dacă la prima vedere definiţia nu este cuprinzătoare, menţionăm faptul că In ceea ce priveşte obiectul rechiziţiei, potrivit Normelor metodologice
dispoziţiile Legii de aplicare a Legii nr. 132/'1997, prin bunuri rechi^ţionabile sau supuse
rechiziţiei se înţelege totalitatea bunurilor ce se pot rechiziţiona1, în
 1
' A se vedea E. Bălan, op. cit., p. 82 şi urm. 2 Bunurile prevăzute a se rechiziţiona sunt cele pentru care autorităţile abilitate
A se vedea L.-M. Crăciunean, op. cit., p. 350. de lege au emis ordine de predare.
Exproprierea pentru cauză de utilitate publică 51
Capitolul II • existenţa unei cauze, de utilitate publică de interes local sau naţional;
• declararea utilităţii publice să se facă potrivit legii1.
UTILITATEA PUBLICA Şl
DECLARAREA El Declararea utilităţii publice a bunurilor supuse exproprierii reprezintă
astfel o etapă premergătoare acestei proceduri, exproprierea neputând fi
hotărâtă de instanţele judecătoreşti, decât după ce utilitatea publică s-a
Conform dispoziţiilor constituţionale, nimeni nu poate fi expropriat declarat. Doar îndeplinindu-se această condiţie a declarării utilităţii publice
decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi se poate trece la etapa următoare2.
Din categoria lucrărilor de utilitate publică prevăzute de Legea nr.
prealabilă despăgubire. Aceleaşi menţiuni sunt prevăzute şi în art. 1 din
33/1994 amintim prospecţiunile şi explorările geologice; extracţia şi
Legea nr. 33/1994, în cuprinsul căruia se prevede faptul că exproprierea de
prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei
imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru causţă de utilitate publică,
electrice; căile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor;
după o dreaptă si prealabilă despăgubire, sau art. 562 alifl. (3) NCC potrivit sistemele de alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaze,
căruia, exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică termoficare, apă, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi
stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire. Prin urmare, regularizări de râuri, lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea
trecerea forţată a unor imobile proprietate privată în proprietatea publică, viiturilor; derivaţii de debite pentru alimentări cu apă şi pentru devierea
prin hotărâre judecătorească, se realizează cu respectarea condiţiilor privind viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi
legalitatea măsurii, determinarea cauzei de utilitate publică şi stabilirea prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei,
despăgubirilor în raport cu bunul expropriat. sisteme de irigaţii şi desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adâncime;
Acest procedeu special de achiziţie forţată a bunurilor imobile a fost clădirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor
creat de Revoluţia franceză, care a proclamat dreptul de proprietate ca un obiective sociale de învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie şi asistenţă
drept natural şi intangibil, opunându-1 suveranităţii statului şi a introdus socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile
judecătoreşti; salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor,
principiul că nimeni nu poate fi expropriat decât numai pentru cauză de
ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale,
utilitate publică şi numai după o justă şi prealabilă despăgubire 1. Ulterior,
rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlăturarea
legiuitorul a stabilit principii care să fie o garanţie pentru proprietatea urmărilor dezastrelor naturale - cutremure, inundaţii, alunecări de terenuri;
privată împotriva abuzului şi a arbi-trariului administraţiei, punând limite în apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională.
ceea ce priveşte scopul pentru care se poate face, bunurile care pot fi Enumerarea lucrărilor de utilitate publică prevăzute în art. 6 din Legea
expropriate şi autorităţile care pot face exproprieri2. nr. 33/1994 nu este limitativă, sens în care pentru orice alte lucrări decât cele
în consecinţă, condiţiile excepţionale în care o persoană poate fi privată menţionate, utilitatea publică se declară, pentru
de proprietate presupun:
 1
1
E. Bălan, op. cit, p. 82. A se vedea L.-M. Crăciunean, op. cit., p. 314 şi urm.
2
2
Idem, p. 83. A se vedea R. Pălită, A. Pena, Exproprierea — Aspecte teoretice si jurisprudenţă —
Hotărâri CEDO împotriva României, Ed. Nomina Lex, Bucureşti, 2010, p. 57.
52 D. A.P. Florescu, M. Rotaru, M. Olteanu, M. Saltă, A. Martinescu 53
Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
fiecare caz în parte, prin lege. Mai mult decât atât, tot prin lege se poate
declara utilitatea publică în situaţii excepţionale, cum ar fi: exproprierea unor • lucrările de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea şi
lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte producerea de energie electrică, transport şi distribuţie de gaze naturale,
aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale, în extracţiei de gaze naturale, precum şi lucrările de dezvoltare, modernizare şi
întregime. reabilitare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului,
Un exemplu în acest sens este Legea nr. 255/2010 privind exproprierea condensatului;
pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes • lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor
naţional, judeţean sau local, cu modificările şi completările ulterioare, în cele de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare de către
ce urmează „Legea nr. 255/2010", prin care se extinde procedura generală în operatorii economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei,
materia exproprierii şi la infrastructura feroviară, aeriană şi navală, lucrări ce Comerţului şi Mediului de Afaceri;
ţin de gospodăria apelor, lucrărilor miniere de interes naţional pentru • lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu
exploatarea zăcămintelor de lignit şi lucrărilor de interes naţional referitoare instalaţiile de transport pe cablu aferente, lucrările de amenajare a
la dezvoltarea liniilor de transport şi distribuţia energiei, şi ale cărei instalaţiilor şi echipamentelor de producere a zăpezii şi gheţii artificiale şi de
dispoziţii legale se completează cu cele din Legea nr. 33/1994. întreţinere a pârtiilor, instalaţiile pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte
în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea,
sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări: dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi
de iarnă - biadon, bob, sanie, sărituri de la trambulina - a patinoarelor şi
• lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare de drumuri de echiparea cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare, cuprinse în
interes naţional, judeţean şi local, precum şi toate lucrările de construcţie, Programul naţional de dezvoltare a turismului „Schi în România", aprobat
reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei • lucrările de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de
existente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum şi a protecţie, precum şi lucrările de împădurire a terenurilor degradate;
infrastructurii de transport naval;
• lucrările de interes public de construcţie, reabilitare şi modernizare a
• lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile
infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată şi lucrările
hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi
de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare.
nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva
inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţiile de
Lucrările de utilitate publică în baza Legii nr. 255/2010, enumerate mai
determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau
sus, includ totalitatea lucrărilor prealabile, a lucrărilor execuţiei propriu-zise,
consolidare a albiilor, canalele şi derivaţiile hidrotehnice, staţiile de
precum şi a celor ce urmează finalizării operaţiunilor de construire,
pompare, precum şi alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de
reabilitare, dezvoltare, modernizare, deviere, extindere, amenajare,
renaturare, reabilitare zone umede şi asigurarea conectivităţii laterale;
ecologizare etc.
• lucrările de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi
Revenind la dispoziţiile Legii nr. 33/1994, declararea utilităţii publice a
ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum şi a staţiunilor turistice de
imobilelor supuse procedurii exproprierii nu poate fi hotă-
interes naţional;
 55
54_____D. A.P. Florescu, M. Rotam, M. Olteanu, M. Safta, A. Martinescu
Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
rată fără efectuarea unei cercetări prealabile şi înscrierea lucrării în planurile
urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru lucrării şi cu respectarea componenţei comisiilor prevăzută în art. 5 din
localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei. Astfel, potrivit art. 9 Regulament.
cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional şi local se face de Referitor la realizarea lucrărilor de interes local, în Regulament se face
către comisii numite pentru fiecare lucrare ce urmează a se efectua, în distincţie după cum cercetarea prealabilă în vederea declarării utilităţii
conformitate cu dispoziţiile legale. publice se desfăşoară pe teritoriul unui singur judeţ sau al municipiului
Potrivit legislaţiei în vigoare, scopul declarat al cercetării prealabile Bucureşti sau pe teritoriul mai multor judeţe. Astfel:
este acela de a stabili dacă există elemente care să justifice interesul naţional
sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură • comisiile pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării
care susţin necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte căi decât prin utilităţii publice pentru lucrări de interes local, care se desfăşoară pe
expropriere, precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriul unui singur judeţ sau al municipiului Bucureşti, se numesc prin
teritoriului. decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean, respectiv prin dispoziţia
în acest sens, responsabilitatea declarării utilităţii publice revine primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza solicitării iniţiatorului
Guvernului pentru lucrările de interes naţional, respectiv consiliilor judeţene lucrării. Reprezentanţii consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi
şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru lucrările de interes ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor ti propuşi, prin hotărâre, de către
local. Se impune precizarea că, pentru lucrările de interes local care se autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale respective;
desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe, utilitatea publică este declarată de • comisiile pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării
o comisie compusă din preşedinţii consiliilor judeţene respective, iar în caz utilităţii publice pentru lucrări de interes local care se desfăşoară pe teritoriul
de dezacord, utilitatea publică în cauză poate fi declarată de către Guvern. mai multor judeţe se numesc prin decizia delegaţiei pennanente a consiliului
In ceea ce priveşte procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea
judeţean, respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului
cercetării prealabile, dispoziţiile Legii nr. 33/1994 se completează cu
Bucureşti, pe al cărui teritoriu adrninistrativ se află ponderea cea mai mare a
dispoziţiile Regulamentului privind procedura de lucru a comisiilor pentru
imobilelor propuse pentru expropriere, pe baza solicitării iniţiatorului lucrării
efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru
şi a acordului celorlalte delegaţii permanente ale consiliilor judeţene pe al
lucrări de interes naţional sau de interes local, aprobat prin H.G. nr.
căror teritoriu se desfăşoară lucrarea.
583/19941, în cele ce urmează denumit „Regulamentul".
Astfel, potrivit art. 2 din H.G. nr. 583/1994 de aprobare a
Componenţa comisiilor pentru lucrările de interes local este stabilită
Regulamentului, comisiile pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea
prin dispoziţiile art. 6-7 din Regulament, cu respectarea prevederilor Legii
declarării utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional se numesc de
Guvern, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Teritoriului şi a organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale referitoare la administraţia publică locală.
care coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea Prin excepţie de la cele menţionate anterior, în caz de extremă urgenţă,
de utilitate publică, pe baza solicitării iniţiatorului impusă de executarea imediată a unor lucrări ce interesează apărarea ţării,
ordinea publică şi siguranţa naţională şi în caz de calamităţi naturale, situaţie
1 prevăzută de art. 32 din Legea nr. 33/1994, comisiile pentru efectuarea
Publicată în M. Of. nr. 271 din 26 septembrie 1994.
cercetării prealabile în vederea declarării
56______D. A.P. Florescu, M. Rotaru, M. Olteanu, M. Saita, A. Martinescu 57
Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
utilităţii publice se numesc prin decizia primului-ministru, indiferent dacă
lucrarea este de interes naţional sau de interes local, componenţa comisiei va Rezultatul cercetării prealabile va fi consemnat într-un proces-verbal,
fi supusă spre aprobare în prima şedinţă a Guvernului. întocmit conform anexei nr. 2 la Regulament, ce se va înainta Guvernului
In conformitate cu dispoziţiile Regulamentului, cercetarea prealabilă se sau, după caz, consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al
face pe baza unei documentaţii numită „dosar pentru cercetarea prealabilă", Municipiului Bucureşti, cu respectarea dispoziţiilor art. 21-24 din
întocmit de iniţiatorul lucrării şi susţinut de acesta în cadrul primei şedinţe a Regulament privind etapele declarării utilităţii publice.
comisiei de lucru legal constituită şi întrunită 1, având conţinutul prevăzut în Autoritatea competentă să declare utilitatea publică va lua decizia pe
anexa nr. 1 la Regulament. Organizarea şedinţelor comisiilor sunt asigurate baza concluziilor cuprinse în procesul-verbal de care se face vorbire mai sus,
de un secretariat, conform atribuţiilor stabilite prin Regulament. ca urmare a efectuării cercetării prealabile. Cu toate acestea, nu există
Dezbaterile din cadrul şedinţelor se consemnează într-un registru unic obligativitatea, în sarcina autorităţii competente, de a lua în considerare
de procese-verbale ale şedinţelor, numerotat şi sigilata Procesul-verbal al aceste concluzii, dat fiind faptul că acestea sunt consultative. Dacă se
fiecărei şedinţe se semnează de către membrii comisiei, la sfârşitul acesteia 2. impune ca fiind necesar, autoritatea poate solicita completarea cercetărilor şi
Hotărârile comisiei se iau cu majoritate simplă de voturi, prin vot întocmirea unui nou proces-verbal.
deschis, iar în cazul parităţii voturilor, votul preşedintelui comisiei este Astfel, pentru lucrările de utilitate publică de interes naţional, utilitatea
decisiv. publică se declară prin hotărâre de Guvern, iar pentru lucrările de utilitate
Actul de declarare a utilităţii publice este documentul prin care se publică de interes local, utilitatea publică se declară prin hotărâre a
desemnează expropriatorul, secretariatul având obligaţia de a transmite consiliului judeţean sau a Consiliului Municipiului Bucureşti, după caz.
expropriatorului actul de declarare a utilităţii publice, în copie, în termen de
Pentru lucrările de interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor
5 zile lucrătoare de la comunicarea acestuia.
judeţe, utilitatea publică este declarată de o comisie compusă din preşedinţii
consiliilor judeţene respective, iar în caz de dezacord, utilitatea publică în
1
Potrivit art. 14 din Regulament, şedinţele comisiilor sunt legal constituite în
cauză poate fi declarată de către Guvern [art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi în prezenţa obligatorie a
reprezentanţilor administraţiei publice centrale, prevăzuţi în art. 5 lit. a), b) şi c), 33/1994].
pentru lucrări de interes naţional, respectiv a reprezentanţilor consiliilor judeţene Cu respectarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 33/1994, actul de
sau al municipiului Bucureşti, şi a cel puţin doi reprezentanţi ai consiliilor locale declarare a utilităţii publice de interes naţional se aduce la cunoştinţa
interesate, prevăzuţi în art. 6 lit. b), pentru lucrări de interes local. In situaţia în care
prima şedinţă nu este legal constituită, se convoacă o nouă şedinţă, în termen de cel publică1 prin afişare la sediul consiliului în a cărui rază este situat imobilul şi
mult 10 zile lucrătoare. Noua şedinţă şi următoarele sunt legal constituite în pre prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar actul de declarare a
zenţa membrilor prevăzuţi mai sus. utilităţii publice de interes local se afişează la sediul consiliului local în a
2
O excepţie de la aceste reguli, prevăzută în caz de extremă urgenţă este
impusă de executarea imediată a unor lucrări ce interesează apărarea ţării, ordinea
cărui rază este situat imobilul şi se publică în presa locală 2.
publică şi siguranţa naţională şi în caz de calamităţi naturale, comisia va efectua
cercetarea prealabilă la faţa locului, asistată de secretariat. în aceeaşi zi se va con 1
De reţinut faptul că, nu sunt supuse publicităţii actele prin care se declară
semna rezultatul cercetării în registrul unic de procese-verbale ale şedinţelor şi se va utilitatea publică în vederea executării unor lucrări privind apărarea ţării şi siguranţa
redacta procesul-verbal necesar declarării cauzei de utilitate publică. naţională.
2
A se vedea L.-M. Crăciunean, [Link]., p. 320.