15.2.3.

FILTRE DE NETEZIRE COMPUSE

Pentru obtinerea unor valori câ t mai mici pentru factorul de ondulatie, este necesar sa
se utilizeze valori foarte mari pentru inductanta si capacitatea filtrelor simple prezentate.
In cazul redresoarelor de putere mica se folosesc filtre de netezire compuse de tipul
celor reprezentate in (fig. 15.2.3). Numarul crescut de elemente simple, bobine si
condensatoare, din structura filtrului determina o imbunatatire a formei de unda a
curentului prin sarcina si a tensiunii pe sarcina.
Factorul de ondulatie pentru filtrele compuse se poate determina prin calcularea
functiei de transfer pentru frecventa fundamentala a pulsatiilor.
Bobinele utilizate in filtrele de netezire sunt piese scumpe si cu gabarit mare. Solutia
inlocuirii lor cu rezistente (fig. 15.2.3 a si b) prezinta inconvenientul caderii de tensiune
continue pe aceste rezistente; din considerente economice solutia este utilizata in multe
aplicatii.

Fig. 15.2.3 Filtre compuse

[Link]. Aplicatie
In schema de mai jos, redresorul monoalternanta incarca bateria de acumulatoare cu
t.e.m. Eo prin rezistenta serie totala R (care include rezistenta transformatorului; dioda din
circuit poate fi considerata ca ideala, cu rezistenta zero in conductia directa). Se cere sa se
calculeze curentul de incarcare a bateriei.
Aplicatie numerica
E2 = 100 V; E0 = 24 V si R = 50 Ω
Variatia curentului este cf. fig. de mai jos:

Fig. 15.2.4
Unghiul α este determinat de relatia:
E2 sin α = E0
Curentul mediu de incarcare a bateriei este:
33
 1 T 1 π −α 1 π−α
( ) ( ) (e2(ωt ) − E 0 ) d (ωt ) =
T ∫0 2π ∫α 2πR ∫α
I0 = i (t ) d t = i ω t d ω t =

E 2 π−α E2   π 
( )
2πR ∫α
s in ω t − s in α d ωt = cos α +  α −  s in α
πR   2 

Calculele numerice dau: I0 = 0,415 A

15.2.4. Proiectarea redresorului cu filtru capacitiv

Pentru proiectare se presupun cunoscute: tensiunea continua U0 la bornele sarcinii,
curentul continuu de sarcina I0, frecventa retelei de alimentare f = 50 Hz (in aplicatii
speciale frecventa poate fi 400 Hz) si factorul de ondulatie γ = (U alt/U0).100%. Etapele de
proiectare sunt:
1. Se determina rezistenta echivalenta (in Ω) a transformatorului, cu formula:
4
U0 α⋅f⋅ B m
rtr = r1 + r2 = Krc
I 0 f⋅B m U 0I0
unde Bm este inductia magnetica maxima in miezul trafo, avâ nd valoarea de 1,2 ÷ 1,6 T la f
= 50 Hz si 1 ÷ 1,3 T la f = 400 Hz: α este numarul de miezuri magnetice (α = 1 pentru tole
de tip E + I cu ambele infasurari pe miezul central, α = 2 pentru miezuri in forma de U cu
infasurarile dispuse simetric pe ambele coloane); f este frecventa retelei (50 Hz sau 400
Hz); Krc este un coeficient care depinde de tipul redresorului cu filtru capacitiv si are
valorile date in tabelul 1.
Tabel 1

Tipul redresorului Schema Valoarea Krc

Redresor monofazat Fig. 15.2.5 a
2,3
monoalternanta
Redresor monofazat cu priza
Fig. 15.2.5 b 4,7
mediana
Redresor monofazat in punte Fig. 15.2.5 b 3,5
Redresor monofazat cu dublare
0,9
de tensiune
2. Se determina parametrul A cu relatia:
I 0 ⋅ π ⋅ ri
A=
p ⋅ U0
unde p este numarul alternantelor redresate (p = 1 pt. monoalternanta si redresorul cu
dublare de tensiune; p = 2 pentru redresorul cu priza mediana si in punte);
ri este rezistenta interna a redresorului
ri = rtr + n⋅ rD
n fiind numarul diodelor aflate in conductie
(n = 2 pentru schema in punte, n = 1 pentru celelalte).
Rezistenta dinamica a unei diode cu siliciu rD = 0,02 Ω.
3. In functie de parametrul A se determina valorile B, D, F si H din graficele trasate
in figurile, (15.2.5, 15.2.6, 15.2.7).

34
 Fig. 15.2.5

Fig. 15.2.6

Fig. 15.2.7

4. Se determina parametrii transformatorului si diodelor redresoare cu relatiile date in

tabelul 2.
5. Se determina capacitatea condensatorului de filtraj cu formula:
1 00 ⋅H
C =
ri γ

35
 unde C rezulta in µF, daca ri este in Ω si γ in procente.
Exemplu: Sa se proiecteze un redresor cu filtru capacitiv, capabil sa debiteze un curent
continuu Io = 1A, la o tensiune continua Uo = 30 V, cu un factor de ondulatie γ = 5%.
Sa presupunem ca alegem schema de redresare in punte
1 – Rezistenta echivalenta a trafo este:
30 1 ⋅ 50 ⋅ 1 ,2
rtr = 3,5 ⋅ = 2,0 8 Ω
1 ⋅ 50 ⋅ 1 ,2 30 ⋅ 1
Rezistenta interna a redresorului este:
ri = rtr + 2ro = 2,08 + 2 ⋅ 0,02 = 2,12 Ω
2 – Se determina parametrul A:
1 ⋅ π ⋅ 2,1 2
A= = 0 ,1 1
2⋅ 30
3. – Din graficele din (fig., 15.2.5, 15.2.6, 15.2.7), se determina valorile:
B = 0,92, D= 2,4, F = 7,5 si H = 170
4 – Conform tabelului nr. 2 se calculeaza parametrii trafo si ai redresorului:
U2 = B ⋅ Uo = 0,92 ⋅ 30 = 27,6 V; I2 = 0,707 x 2,4 ⋅ 1 = 1,7 A
U1 220 I 1 ,7
KT = = = 8 ; I1 = 2 = = 0 ,21 2A
U 2 27,6 KT 8
P2 = U2 ⋅ I2 = 27,6 x 1,7 = 47 W; U inv = 1,41 ⋅ 27,6 = 39 V
IDmed = 0,5 ⋅ 1 = 0,5A; ID = 0,5 ⋅ 2,4 ⋅ 1 = 1,2A
ID = 0,5 ⋅ 7,5 ⋅ 1 = 3,65A

Tabel 2
Tipul
Redresor
redresorului Redresor Redresor Dublor de
cu priza
monoalt. in punte tensiune
mediana
Parametrul
Val. ef. a tensiunii
B.U0 B.U0 B.U0 0,5 B.U0
in secundar U2
Curentul efectiv D.I0 0,5 D.I0 0,7 D.I0 1,4 D.I0
din secundar I2
Curentul efectiv
din primar I1 D 2 − 1 ⋅ I 0 /K T 0,7 D.I0/KT 0,7 D.I0/KT 1,4 D.I0/KT
Puterea de calcul ( )
0 ,5B D + D 2 − 1 U 0 I 0
0,85BDU0I0 0,7BDU0I0 0,7BDU0I0
din secundar P2
Tensiunea inversa
2,82 BU0 2,82.B.U0 1,41.B.U0 1,41.B.U0
pe diode Uinv.
Curentul mediu
Io 0,5Io 0,5Io Io
prin diode [Link].
Curentul efectiv DIo 0,5DIo 0,5DIo DIo
prin diode ID
Curentul de vâ rf F.I0 0.5F.I0 0.5F.I0 F.I0
prin diode ID

36
 Factorul de 1 00H
γ=
ondulatie C ri

Se va alege puntea redresoare monofazata 1PM 0,5 care are tensiunea inversa de vâ rf
repetitiva URRM=50 V, curentul de vâ rf repetitiv IFRM=4A, curentul mediu redresat I0=1,2
A.
Valoarea capacitatii condensatorului este:
1 0 0 ⋅ 1 70
C= =1.600 µ F
2,1 2⋅ 5
Se va alege fie condensatorul tip ECG 74.80 avâ nd:
C= 2200 µ F/40 V, fie condensatorul tip EG 74.80 avâ nd:
C= 1500 µ F/40 V (in acest din urma caz, rezulta un factor de ondulatie γ =5,3 %)

37