III.

REDRESOARE SI STABILIZATOARE DE
TENSIUNE SI CURENT

Cap.11. Redresoare

Breviar

Un redresor monofazat are schema bloc din figura 11 a:

Fig. 11.a
i=I0+i∼; ν=V0+ν∼
Marimile de interes ale randamentului redresarii sunt:
V 0 ⋅I0
η=
Pab s . de la re þe a
si factorul de ondulatie al tensiunii (curentului) pe/prin sarcina:
am pl itudine a c o m po ne nte ial te rnative de fre c ve nþã m inim ã
γ=
c o m po ne nta c o ntinuã
valo are a e fic ac e a c o m po ne nte ialte rnative
γ′ =
c o m po ne nta c o ntinuã
a) Redresoare fara filtru: redresoare monoalternanta, redresoare dubla alternanta cu
transformator cu priza mediana in secundar si redresoare in punte.
Parametrii redresoarelor sunt: caracteristica externa, curentul maxim prin sarcina, curentul mediu
prin sarcina, valoarea efectiva a curentului prin sarcina, randamentul redresarii, curentul maxim prin
diode, curentul mediu prin diode, tensiunea inversa maxima pe diode, frecventa minima a componentelor
alternative si factorul de utilizare al transformatorului.

11.1 (R) Un redresor ideal are rezistenta nula in sensul direct si infinita in sensul invers de
trecere a curentului electric. Cu un astfel de redresor s-a realizat un circuit pentru redresarea unei singure
alternante, avâ nd ca sarcina un rezistor R (fig.11.1.a, b) iar tensiunea la bornele circuitului este de forma:
ub = U b ⋅ 2 ⋅ sin ωt
Sa se determine:
a) valoarea medie si valoarea efectiva a curentului;
b) valoarea medie si efectiva a tensiunii la bornele sarcinii;
c) puterea aparenta absorbita de la retea, puterea activa disipata in sarcina si puterea deformanta;
d) indicatiile aparatelor de masura din circuit, daca se presupune ca rezistenta interna a
voltmetrului este infinita si a ampermetrului este nula, iar aparatele sunt:
1) magnetoelectrice.
2) electromagnetice.
Se dau: Ub=120 V, R=1000Ω
 Fig.11.1 a,b

Rezolvare:
a) Curentul va trece prin circuit numai in timpul alternantelor pozitive ale tensiunii la borne:
i= U b /R ⋅ 2 ⋅ sin ωt 2kπ ≤ ωt ≤ (2k+1)⋅π k=0, 1, 2,…
i=0 (2k-1) π≤ωt ≤ 2kπ k=0, 1, 2,… .
Valoarea sa medie va fi:
I 0 = 1/T∫ T
0 ⋅dt = U b ⋅ 2 /π ⋅ R = 54 mA,
iar valoarea efectiva:

I = 1/T∫ T 2
0 i dt = U b /R ⋅ 2 = 85 mA
b) U R 0 = R ⋅I0 = U b ⋅ 2 /π = 54 V

U R = R ⋅I = U b / 2 = 85 V
c) Puterea aparenta absorbita de la retea este:
2
S= U b ⋅I = U b /R ⋅ 2 = 10,2 VA
Puterea activa disipata in sarcina este:
2
PR = U R ⋅I = U b /2R = 7,2 W
Puterea deformanta este:

D = S2R − PR2 ⋅ U 2
b /R 2 = 7,26 VAD
d) Aparatele magnetoelectrice indica valoarea medie, iar cele electromagnetice valoarea efectiva.

11.2. (R) Un redresor monoalternanta incarca bateria de acumulatoare cu t.e.m. E 0 prin rezistenta
serie totala R (care include rezistenta transformatorului si a diodei; dioda din circuit poate fi deci
considerata ca ideala, cu rezistenta zero in conductie directa). Se cere sa se calculeze curentul de incarcare
al [Link] se intâ mpla atunci câ nd se inverseaza bornele bateriei?
Aplicatie numerica: E2=100 V, E0=24 V si R=50Ω.
 Fig. 11.2 a, b

Rezolvare: Variatia curentului din circuit este reprezentata in fig.11.2.b. Unghiul α este
determinat de relatia: E2⋅sinα=E0.
Curentul mediu de incarcare a bateriei este:
π −α
I 0 = 1/T∫ i(t) ⋅ dt= 1/2π ∫ i(ωt) ⋅ dωt=
T
0
α
=1/2πR [e 2 (ωt) − E0 ]⋅ d(ωt) =
π −α
= E2 /2πR ∫ (sin ωt− sin α ) ⋅ dωt=
α
= E2 /πR ⋅ [c o s α + (α − π /2 )sin α ]
Calculele numerice dau I0=0,415 A. Valoarea maxima a curentului de incarcare este:
I M = (E2 − E0 ) /R = 1,52 A
Daca se schimba polaritatea bateriei, I0=0,895 A si bateria se descarca.

11.3. (R) Pentru redresorul in punte din fig.11.3.a se cere sa se determine:

a) circuitul echivalent al redresorului privit ca o sursa de c.c.;
b) tensiunea si curentul mediu redresat;
c) curentul mediu si respectiv maxim prin diode;
d) curentul de scurtcircuit si tensiunea inversa maxima pe diode.
Primarul transformatorului este alimentat de la reteaua de 220 V, 50 Hz printr-un transformator
cu urmatorii parametri: r1=200Ω, r2=15Ω si n1/n2=10 (raportul numarului de spire). Diodele identice au
caracteristica de forma indicata in figura, cu Ri=1,5Ω.

Fig. 11.3

Rezolvare: e1(t)=E1⋅cosωt; E1ef=220V→ E1= 2 ⋅ 220V

a) Amplitudinea tensiunii in secundar este:
E2=E1 n2/n1= 2 220/10=31,1 V, iar rezistenta echivalenta serie in secundar este:
2
n 
R ′i = 2R i + r 2 + r1⋅  2  = 3 + 15 + 2 = 20Ω
 n1 
Tensiunea redresata are expresia:
2E2 R
U 0 = ⋅
π R + R ′i
iar curentul redresat este:
I0 = U 0 /R ⇒ R = U 0 /I 0
Eliminâ nd rezistenta de sarcina R intre ecuatiile de mai sus obtinem ecuatia caracteristicii
externe:
U 0 = 2E2 /π − R ′i ⋅ I 0
care permite modelarea circuitului redresor ca o sursa de tensiune continua. Aceasta sursa are tensiunea in
gol 2E2/π si rezistenta interna Ri′. Acest circuit “de tip Thévenin“ nu poate fi totusi obtinut prin aplicarea
teoremei Thévenin deoarece circuitul este neliniar. De fapt nu este vorba de un circuit echivalent propriu-
zis, deoarece nu este valabil decâ t pentru cazul functionarii pe sarcina rezistiva.
b) Pentru R=0,5 kΩ rezulta:
2E2 1 2 ⋅ 3 1,1
U = ⋅ = = 19 V
R i′
0
π 20
1+ 1+
R 500
I 0 = U 0 /R = 19/0,5 = 3 8 mA
c) Fiecare dioda conduce câ te o semiperioada si curentul mediu care o strabate este:
I A 0 = I 0 /2 = 18 mA
Curentul maxim este:
I A M = I M = E2 /(R ′i + R ) = 3 1,1/0,52 = 59,8≅ 60 mA
d) Curentul de scurtcircuit (RL=0) are valoarea maxima
Isc=E2/Ri′=31,1/20=1,55 A
Tensiunea inversa maxima pe o dioda este:
VRmax=E2-Ri IM=31,1-0,02 60=29,9≈30 V

11.4 (R) Sa se proiecteze un redresor in punte alimentat direct de la retea, care sa furnizeze o
tensiune V0=225 V la un curent redresat de 0,25 A. Se impune ca pulsatiile tensiunii de sarcina sa nu
depaseasca 0,1 %.
Rezolvare: In functie de I0=0,25 A si V0=225 se alege puntea 3 PM 4(I. P. R. S. Baneasa) cu
urmatoarele date de catalog:
– tensiunea maxima de alimentare: Va, ef=280 V;
– tensiunea medie redresata: V0=240 V;
– curentul mediu redresat pe sarcina rezistiva: I0B=3,2 A;
– tensiunea inversa de vâ rf repetitiva la intrare: VRRM=400 V
– curentul de vâ rf repetitiv in conductie directa: IFRM=6,5 A
– curentul de vâ rf la suprasarcina accidentala:IFSM=70 A.
Tensiunea de alimentare a puntii este:
E2 / 2 = 220 V ef <V a,e f iar
V0=225 V< V0B=240 V
I0=0,25 A < I0B=3,2 A
Tensiunea maxima la intrare este:
E2 = 2 ⋅ 280 = 3 11V < V RRM = 400 V
Valoarea redusa γ necesita utilizarea unui filtru in “π“. Alegem un filtru rezistenta-capacitate.
Marimea rezistentei Rf este limitata de tensiunea continua maxima la iesirea puntii. Alegem Rf=51 Ω,
pentru care:

V 0′ = V 0 + R f ⋅ I 0 = 23 7,75V < V 0B = 240 V

 V ( )
= R /R + R i′ ⋅ E2 ⋅ c o s θ
0
2E2
I0 = ⋅ (sin θ′ − θ ⋅ c o s θ′)
π⋅R ′
unde rezistenta de sarcina este:

R = U 0′ /I 0 = 225/0,25 = 900Ω
Din expresia lui V0 rezulta θ = 40,
14 ≅ 40 0

2
R i′ = (R + R f ) ⋅ (tgθ′ − θ′) = 85,3 Ω
π
Deoarece transformatorul nu exista, este necesara intercalarea unei rezistente serie Rs intre punte
si filtru (care va asigura si reducerea curentului de scurtcircuit). Ca urmare:

R i′ = 2R i + R s =3+R s = 85,3 Ω
Alegem Rs=82,5 Ω(± 1% )
Puterea medie disipata este:
Pd=Rs I02=82,5 (0,25)2=5,2 W
deci se va alege o rezistenta de 6 W.
Curentul maxim prin diodele puntii este:
I A M = (E2 − V 0′ ) /R ′i = (3 11− 23 7,75) /(2 ⋅ 1,5 + 82,5) =
= 0,86A < I FSM = 6,5 A
Curentul de scurtcircuit este:

I sc = E2 /R i′ = 3 3 1/85,5 = 3 ,87A < I FSM = 70 A

Daca nu am pune rezistenta serie, curentul de scurtcircuit ar fi E2/Ri=331/3=110 A>IFSM
In final vom alege cele doua capacitati ale filtrului plecâ nd de la expresia factorului de ondulatie:
π − 2θ
γ=
4 ⋅ ω2 ⋅ R ⋅ R f ⋅ C1⋅ C2
Presupunâ nd capacitati egale, rezulta:
1 π − 2θ
C= ⋅ = 3 10µF
2ω γ ⋅ R ⋅ R f
Vom alege C=330 pF (valoarea standardizata).
Circuitul proiectat este prezentat in fig.11.4.

Fig.11.4
 11.5. Un redresor monoalternanta este compus dintr-un tub redresor cu gaz conectat in serie cu o
rezistenta de sarcina R=2000Ω (fig.11.5.a). ªtiind ca tensiunea de aprindere este Ua=20 V si ca pe durata
de conductie a redresorului tensiunea la bornele sale ramâ ne constanta Ur=16 V, sa se determine:
a) Valoarea medie si valoarea maxima a intensitatii curentului electric din circuit;
b) Valoarea medie URO a tensiunii la bornele sarcinii;
c) Raportul dintre valoarea maxima a tensiunii inverse aplicata redresorului si valoarea medie a
tensiunii redresate.
Circuitul este alimentat sub o tensiune alternativa avâ nd valoarea efectiva UB=1 KV.

Fig.11.5

R: a) I0=0,221 A; Imax=0,698 A; b) UR0=442 V;

c) Uinv⋅max/U0=3,18.

11.6. Pentru micsorarea pulsatiilor tensiunii la bornele rezistentei de sarcina a unui redresor
monoalternanta, se monteaza in paralel cu sarcina un condensator C (fig.11.6). Sa se determine tensiunea
la bornele rezistentei de sarcina, valoarea sa medie si sa se compare cu cea obtinuta in absenta
condensatorului.
Se dau: u b = U b ⋅ 2 ⋅ sin ωt, Ub=100 V, f=50 Hz, R=1 kΩ, C=32 µF.
Redresorul se considera ideal. Se presupune ca redresorul se cupleaza in momentul t=0.

Fig. 11.6

R: UR=82 V; U R =112 V; U R ′=44,5 V.

0 0

11.7. La bornele de iesire ale redresorului bialternanta din fig.11.7.a se obtine in gol o tensiune
avâ nd curba de variatie in timp din fig.11.7.b, amplitudinea Um=110 V si f=50 Hz.
Sa se calculeze:
a) Valoarea instantanee a curentului in rezistenta de sarcina Rs=100 Ω.
b) Valoarea medie si valoarea eficace a curentului.
 c) Factorul de forma si factorul de ondulatie al curentului. Rezistenta interna a redresorului
masurata la bornele de iesire este R′=100 Ω.

Fig. 11.7

R: a) i = sin ωtA ; b) I0=2/π A; I=1/ 2 A; c) F1=1,11; γ1=0,48.