Numeralul

Aspecte definitorii
• Numeralul face parte din clasa semantică a cantitativelor şi
reuneşte, în calitatea lui de expresie a numărului, cuvinte
şi grupări de cuvinte cu trăsături morfologice specifice.
• Categoria centrală o constituie numeralul cardinal.
Celelalte tipuri de unităţi lingvistice incluse în această
clasă se organizează formal şi / sau semantic în jurul
numeralului cardinal. El este implicat în formarea tuturor
subclaselor de numerale care indică o cantitate numerică
(numeralul colectiv, multiplicativ, fracţionar, distributiv,
adverbial), dar şi a celor care indică poziţia în interiorul
unei succesiuni numeric organizate (numeralul ordinal).
• Numeralul cardinal reprezintă baza de derivare /
compunere (pătrime, împătrit, al patrulea, câteşipatru etc.)
sau este component al unei structuri fixate (câte trei, de
trei ori, trei pe cinci etc.).
 Caracterizare morfologică.
Caracterizare sintactică
• Clasa numeralelor este lipsită de omogenitate, cuprinzând
atât unităţi flexionare invariabile, cât şi unităţi cu
flexiune de tip nominal.
• Conform GA, 1963, în organizarea enunţurilor,
numeralele pot avea rol de adjectiv, substantiv sau adverb.
În GLR, 2005, se consideră că numeralele funcţionează ca
adjectiv, substitut (pronume), substantiv sau adverb.
– Două cărţi îi sunt suficiente.
– Are de cumpărat mai multe cărţi. Două sunt de matematică.
– Doi şi cu trei fac cinci.
– A refăcut textul de trei ori.
 Numeralul cardinal
• Numeralul cardinal exprimă un număr întreg, fără alte
detalii legate de această informaţie cantitativă definită.
• Numeralele cardinale, conform GLR, 2005, sunt utilizate
fie ca adjective (cinci elevi), fie ca substitute (Au venit
toţi elevii, dar trei au plecat.), fie ca substantive, în
enunţuri matematice cu valoare abstractă şi ca apoziţie
în raport cu un substantiv (Trei plus trei fac şase. /
Cartea se deschide la foaia 80.).
• Structura morfematică a numeralului cardinal:
– simple (numeralele de la unu la zece, inclusiv);
– compuse (de la unsprezece în sus).
• Scrieţi numeralele de la unsprezece la douăzeci.
• Arătaţi modul de formare a următoarelor numerale compuse: treizeci,
doisprezece, douăzeci şi cinci, treizeci de milioane.
 Flexiunea numeralului cardinal
• Caracteristica cea mai generală o reprezintă faptul că
numeralele cardinale nu disting flexionar numărul.
Sensul de singular sau de plural este inclus în
semnificaţia lexicală a numeralului, care impune
cuvântului flexibil a cărui cantitate o precizează sau
pe care îl substituie o anumită valoare de număr
gramatical.
• Au forme diferite pentru exprimarea opoziţiei de gen
cardinalele un(u) / o, una şi doi / două, utilizate ca
atare sau făcând parte din compuse: doisprezece elevi,
douăsprezece eleve, ora douăsprezece, clasa a
douăsprezecea, douăsprezece mii de lei.
!Numeralul cardinal unu se scrie fără -l final, spre deosebire
de pronumele nehotărât: N-au fost aleşi doi reprezentanţi, ci
numai unu . Unul a reuşit, celălalt nu.
Flexiune de caz nu are, în sens strict, decât primul numeral
din serie.
 Posibilităţi combinatorii
• Ca adjunct, numeralul cardinal cu valoare
adjectivală se acordă cu substantivul regent, ca
orice adjectiv, dar, spre deosebire de celelalte
adjective, impun substantivului numărul.
• Structuri: prin alăturarea de substantivul-
centru (un elev, cinci eleve) sau prin prepoziţia
de (douăzeci şi unu de elevi).
• Ca substitut, numeralul îndeplineşte aceleaşi
funcţii sintactice ca substantivul sau pronumele:
subiect, complement, circumstanţial.
 Numeralul ordinal
• Numeralul ordinal indică ordinea, situarea într-o
anumită poziţie definită numeric într-o serie.
• Numeralul ordinal, care are frecvenţa cea mai ridicată
după numeralul cardinal, poate avea statut adjectival
(Al doilea elev a plecat.), de substitut (S-au înscris zece
concurenţi, dar al zecelea nu s-a mai prezentat.) sau
adverbial (A venit întâi aici.)
• Numeralul ordinal se formează de la numeralul cardinal
precedat de al / a şi urmat de formanţi omonimi cu
articolul enclitic, variabil în raport cu genul: al +
numeral cardinal + -le- + particula deictică a.
!Pentru indicarea primei zile a fiecărei luni trebuie folosit
numeralul ordinal şi nu cel cardinal: Întâi Decembrie şi nu
Unu Decembrie.
!Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al
numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma
întâia: clasa întâi / clasa întâia.
 Numeralul colectiv
• Numeralul colectiv, reprezentat printr-un număr foarte
limitat de unităţi, exprimă, sub forma unui ansamblu,
o cantitate numerică dată.
• El poate fi utilizat ca adjectiv făcând parte dintr-un grup
nominal (Au venit amândoi copiii.), fie ca substitut (Au
venit amândoi.).
• Structură: amân+doi sau ambii, tus (provenit din toţi) şi
câteşi (câte + şi) + un număr mai mic, de obicei sub
zece; de la trei înainte se folosesc şi construcţiile
formate dintr-un cardinal precedat de adjectivul
pronominal toţi (toţi cincisprezece).
• Unele au forme deosebite de gen (tustrei / tustrele) şi de
caz (N. Ac. amândoi şi G. D. amânduror / amândurora )
– Au venit câte trei copii. (numeral distributiv)
– Au venit câte trei copiii.(numeral colectiv)
 Numeralul multiplicativ
• Numeralul multiplicativ indică numeric proporţia în
care sporeşte o cantitate sau o calitate.
• Numerale multiplicative reprezintă conversiuni ale unor
verbe parasintetice formate de la un numeral cardinal:
împătrit, încincit, îndoit, întreit, înzecit etc. Primele
numerale din serie au sinonime neologice: dublu, triplu,
cvadruplu, cvintuplu, sextuplu.
• Numeralul multiplicativ are valoare adjectivală şi se
acordă cu substantivul regent în gen, număr şi caz
(câştig însutit, sumă dublă); este utilizat adverbial
în construcţiile în care determină un verb (Munceşte
întreit.)
 Numeralul fracţionar
• Modalitate de redare numerică a raportului
parte / întreg, numeralul fracţionar indică
cantitatea , sub aspectul numărului părţilor
desprinse dintr-un întreg.
• Structură: un derivat substantival cu sufixul -ime
de la un numeral cardinal, precedat de un
numeral cardinal (trei cincimi).
• Este folosit cu valoare substantivală şi
îndeplineşte diverse funcţii sintactice, ca
substantivul (Treimea ce mi se cuvine
nu valorează mult.)
 Numeralul distributiv
• Repartizarea obiectelor (a fenomenelor sau a
persoanelor) în grupuri egale numeric se
realizează prin grupări fixate, reunite tradiţional
prin denumirea “numerale distributive”.
• Numeralul distributiv este reprezentat totdeauna
prin asocierea adverbului câte cu un numeral.
• Poate să apară cu valoare adjectivală
(Fiecare elev are câte cincisprezece caiete.)
sau ca substitut (Lucrările sunt verificate câte
douăzeci zilnic.)
 Numeralul adverbial
• Numeralul adverbial arată de câte ori se repetă
o acţiune sau în ce proporţie numerică se
manifestă o calitate (cantitate) a unui obiect.
• Este reprezentat printr-un grup de cuvinte ce
cuprinde în mod obligatoriu un numeral: o dată,
de trei ori, a doua oară, a zecea oară etc.
• Numeralul adverbial apare, de obicei, în
contexte specifice adverbului, îndeplinind
funcţia de circumstanţial: Zboară de două ori
mai repede.