Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri

CAPITOLUL 7
SOLICITĂRI COMPUSE

Noţiuni teoretice

Mărimile care caracterizează o stare de tensiune sunt:

1. Tensiunea normală maximă max
2. Deformaţia specifică maximă max
3. Tensiunea tangenţială maximă max
4. Energia de deformaţie specifică totală U1
5. Energia de deformaţie specifică pentru modificarea formei corpului U1f
Pentru definirea unei stări limită în cazul general de solicitare se fac anumite ipoteze, denumite teorii de
rezistenţă, pe baza cărora se calculează o tensiune echivalentă caracteristică fiecăreia dintre cele cinci mărimi
enumerate mai sus. Acestea sunt:

In cazul barelor de secţiune circulară sau inelară, într-un punct din secţiune apare o tensiune normală  şi o
tensiune tangenţială .

în care
In cazul stării plane de tensiune tensiunea 3 = 0, iar tensiunile principale se calculează cu relaţia:

Inlocuind relaţia de mai sus în expresiile tensiunilor echivalente şi considerând  = 0,3 se obţine:

Pentru materialele tenace se utilizează de regulă teoria a III-a (teoria tensiunii tangenţiale maxime) respectiv
teoria a V-a (teoria eneergiei de deformaţie specifice pentru modificarea formei).

7.1 Pentru bara cotită având forma, dimensiunile şi secţiunea din figură, se cere dimensionarea acesteia
utilizând teoria tensiunilor tangenţiale maxime. Se cunosc a = 150 MPa, F = 978 N şi ℓ = 10 d.

99
 Capitolul 7 Solicitări compuse

3F
ℓ
2ℓ
d
ℓ

2F

Rezolvare

Se ataşează un sistem drept de axe xyz pe fiecare bară a structurii. Sensul celor trei axe rezultă în modul
următor: în urma rotirii axei x peste axa y rezultă axa z, a axei y peste axa z rezultă axa x, iar a rotirii axei z
peste axa x se obţine axa y. Axa x este întotdeauna paralelă cu axa longitudinală a barelor. Sensul de parcurs
poate fi pe traseul 1-2-3, 1-2-4 sau 4 -2-1, respectiv 3-2-1. Varianta a doua este mai simplă deoarece nu
implică un calcul al reacţiunilor (în număr de 6) din încastrarea spaţială 1 în prealabil. Dacă la trecerea de la o
bară la alta a sistemului una din cele trei axe îşi păstrează direcţia şi sensul, momentul în raport cu acea axă
se conservă (cazul axei y de pe barele 3-2 şi 2-1 sau ale axei y de pe barele 4-2 şi 2-1). Diagrama de
momente se reprezintă întotdeauna pe fibra întinsă şi în planul forţelor (haşura diagramei trebuie să fie
paralelă cu forţa ce produce momentul).

3 x
1 3F
2ℓ ℓ
y
y x 2 z
z
z ℓ
y
2F 4 y
x

Diagramele de eforturi obţinute sunt trasate in figura alăturată.

N Mt 4Fℓ

2Fℓ
Mz
- 3F
2Fℓ My 3Fℓ 3Fℓ

Calculul de rezistenţă se face întotdeauna în secţiunea periculoasă. In cazul de faţă, secţiunea periculoasă
este în punctul 1 (în încastrare), unde eforturile sunt: N = -3F, My = 2Fℓ, Mz = 4Fℓ şi Mt = 3Fℓ.
Tensiunea echivalentă maximă calculată după a III-a teorie de rezistenţă este dată de:

100
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri

în care: iar

Înlocuind cu valori numerice se obţine:

Tensiunea echivalentă maximă va fi egală cu:

de unde rezultă: .

7.2 Pentru bara cotită din figură, având secţiunea inelară de diametre D = 60 mm şi d = 36 mm, să se
determine valoarea forţei capabile F ştiind că deplasarea verticală maximă a capătului liber este δ = 4 mm. Se
cunosc: E = 21·104 MPa,  = 0,3 şi ℓ = 0,5 m.

2ℓ
60 36
F ℓ
x y
y K x
Rezolvare z z
Se ataşează sistemul de axe din figură. Diagramele de eforturi My şi Mt sunt prezentate alăturat.

- 2Fℓ - Fℓ Fℓ

Mt
My

Pentru calculul săgeţii în capătul liber K, se introduce în punctul K, pe verticală, o forţă fictivă egală cu
unitatea. Diagramele my şi mt sunt prezentate alăturat.

- 2ℓ -ℓ ℓ

1 my mt

Pentru calculul deplasării pe verticală se aplică relaţia:

101
 Capitolul 7 Solicitări compuse

Cum G = G= . Înlocuind expresia lui G şi ţinând seama de faptul că Ip = 2Iy rezultă:

7.3 Pentru bara circulară de diametru d din figură, să se calculeze tensiunea echivalentă maximă, după teoria
a III-a de rezistenţă, dacă d = 100 mm, p = 10 kN/m, a = 6d.

10pa
2pa
x

a p y

Rezolvare
Se ataşează barei sistemul de axe drept Oxyz. Forţa 10pa este forţă axială de compresiune. Această forţă
produce moment constant în raport cu axa Oy egal cu 10pa·0,5d = 30 pd 2. Sarcina uniform distribuită p şi forţa
concentrată 2pa vor produce diagramă numai faţă de axa Oz, fiind paralele cu axa Oy. Aplicând principiul
suprapunerii efectelor momentul maxim va fi în încastrare şi egal cu 2pa·a + p·a·0,5a = 2,5 pa 2 = 90 pd2.
Momentul de torsiune (faţă de axa Ox) va fi dat de forţa 2pa cu braţul 0,5d = 6pd 2. Diagramele de eforturi sunt
trasate în figura alăturată.

- 60 pd 30 pd2 6pd2

N My 90 pd2
Mt
Mz

Tensiunea normală este:

102
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri

Tensiunea tangenţială este:

Tensiunea echivalentă maximă va fi aşadar:

7.4 Ce valoare are diametrul barei BC, solicitată de cele trei forţe ca în figură, calculat după teoria a V-a de
rezistenţă, dacă a = 200 mm, F = 10 kN, a = 80 MPa?
2F x

y
2a
2a 3a z
B C 6F
a x
y
y
x FF z
z

Rezolvare
Sistemul de axe este ataşat sistemului de bare. Diagramele de eforturi sunt trasate alăturat. Diagrama M z nu
există deoarece toate forţele ce acţionează asupra barei sunt paralele cu axa Oz, iar forţa 6F fiind forţă axială
nu produce moment.

4 Fa
6F 3 Fa

N Mt
12 Fa

6 Fa
4 Fa
Fa

Fa My

In conformitate cu a V-a teorie de rezistenţă ech = , în care:

103
 Capitolul 7 Solicitări compuse

Eforturile în secţiunea periculoasă sunt: N = 6F, M y = 12 Fa şi Mt = 3 Fa. Deşi momentul de torsiune în

secţiunea C este mai mare decât cel din secţiunea B, totuşi secţiunea periculoasă este dictată de valoarea
momentului încovoietor maxim (egal cu 12 Fa). Pentru dimensionare, pentru uşurinţa calculului, se va neglija
efectul forţei axiale, după care se va face un calcul de verificare.

Aşadar,

Cum această valoare a diametrului a fost obţinută fără a ţine seama de efectul forţei axiale, se majorează
diametrul d la d’ = 148 mm, după care se va face un calcul de verificare.
Aşadar,

7.5 Un arbore din oţel AB pe care sunt fixate roţile 1 cu raza R 1 = 50 mm şi 2 cu raza R 2 = 100 mm transmite
puterea N =100 CP la turaţia n =1000 rot/min. Sarcinile periferice care acţionează pe roţi sunt F 1 înclinată cu
unghiul 1 = 45, respectiv F2 înclinată cu unghiul 2 = 30. Dacă a =135 MPa şi G = 8·104 MPa, să se
dimensioneze arborele şi să se calculeze unghiul de răsucire dintre roţi, CD, folosind teoria tensiunii
tangenţiale maxime. Se cunosc: ℓ1 =150 mm, ℓ2 = 200 mm, ℓ3 = 100 mm, Mt = 30P/n; 1kW =1,36 CP).

2
n 1 2 1
R1
A C D B
F2 R2
F1
ℓ1 ℓ2 ℓ3

Rezolvare
Cunoscând puterea motorului şi turaţia acestuia se calculează mai întâi momentul de torsiune cu relaţia:
, în care puterea va fi transformată în kW. Aşadar,

Momentul de torsiune rezultant va fi:

104
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri
Cum momentul de torsiune se produce între cele două roţi (intervalul C-D) se calculează apoi forţele periferice
F1 şi F2 cu ajutorul relaţiei:
F1R1 = F2R2 = Mt

din care rezultă: .

F2H
600 F1H
0
45
R1
F2 R2
F2V F1
F1V

Se descompun apoi forţele F1 şi F2 după direcţiile orizontală şi verticală. Cele patru componente vor fi egale cu

Bara A-B, cu forţele date şi reacţiunile aplicate în punctele de rezemare, este prezentată în figura alăturată.
6080,79
9929,9 3519,75 HB

9929,9
HA VA VB
150 200 100

Pentru calculul reacţiunilor se vor scrie două seturi de ecuaţii de echilibru:

Diagramele My, Mz şi Mt sunt prezentate în figura alăturată. Momentele au fost reprezentate pe fibra întinsă.

0,702 kNm
Mt
My

0,804 kNm
1,196 kNm
Mz
0,058 kNm
0,876 kNm

105
 Capitolul 7 Solicitări compuse
După cum se poate observa secţiunea periculoasă este în punctul C. Deoarece nu există diagramă de forţe
axiale, se poate calcula momentul echivalent cu relaţia:

Din condiţia de rezistenţă rezultă:

. Se adoptă d = 50 mm.

Unghiul de răsucire între roţi se calculează cu relaţia:

7.6 Pentru barele cotite din figură, să se determine raportul k = astfel încât tensiunea echivalentă maximă
în cele două cazuri, calculată după teoria a III-a de rezistenţă, să fie aceeaşi.

2ℓ
2ℓ
x y
2ℓ
y z x z
2ℓ d
y ℓ
ℓ
z
x
F2
F1
Cazul A Cazul B
Rezolvare
Diagramele de momente în cele două cazuri sunt prezentate în figura alăturată.
2F1ℓ F1ℓ

Mz F1ℓ My Mt Cazul A Mech =

F1ℓ (Secţiunea periculoasă este în încastrare)

2F2ℓ 2F2ℓ

2F2ℓ Cazul B Mech =

My (Secţiunea periculoasă este în încastrare)

Mt

Cum secţiunea barei este aceeaşi în ambele cazuri rezultă că modulul de rezistenţă axial W y are aceeaşi

valoare. Din condiţia echA = echB  .

7.7 (Concurs RM profil MECANIC 2018, etapa naţională)

106
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri
La bara spaţială solicitată ca în figură se cunosc: a = 0,5 m, F = 1 kN şi d = 60 mm. Să se determine tensiunea
maximă echivalentă calculată după a III-a teorie de rezistenţă precum şi deplasarea capătului liber D,
neglijând efectele forţei axiale şi tăietoare. Se consideră cunoscute E = 21·104 MPa şi G = 8·104 MPa.

3a

2a
B C

a
D
F 2F
3F
Rezolvare
Se ataşează mai întâi sistemul drept de axe Oxyz. Pentru evitarea calculului reacţiunilor din încastrare se va
parcurge sistemul de bare în sens invers (pe traseul D-C-B-A).
La alegerea sistemului de axe s-au avut în vedere următoarele reguli:
1. Axele x, y sau z nu pot fi decât paralele cu barele sistemului;
2. Axa x se alege întotdeauna în lungul barei (ea trebuie să fie de fiecare dată paralelă cu axa
longitudinală a barei);
3. Barele AB şi BC descriu planul superior al paralelipipedului a cărui normală comună este axa z, iar
barele BC şi CD descriu planul frontal al paralelipipedului a cărui normală comună este axa y; aşadar,
aceste două axe se vor păstra la trecerea de la o bară la alta a sistemului;
4. A treia axă rezultă prin suprapunerea pe drumul cel mai scurt al axelor x peste y, y peste z sau z
peste x.
5. Dacă la trecerea de la o bară la alta a sistemului oricare dintre cele trei axe îşi păstrează direcţia şi
sensul, momentul se va rabate întotdeauna; în caz contrar, nu.

Sistemul de axe rezultant este prezentat în figura alăturată.

A
Planul superior
y
x
z C
B x z
y y
z D x
Planul frontal

Diagramele de eforturi sunt prezentate în figura alăturată.

3 Fa
107
 Capitolul 7 Solicitări compuse

My
Mt
N
3 Fa Mz 2 Fa
2 Fa
3 Fa
6 Fa
- 2F -F 6 Fa
- 3F

Secţiunea periculoasă este în punctul B, în care eforturile sunt:

N = -2F, My = 2Fa, Mz = 6 Fa şi Mt = 3Fa.

Pentru calculul deplasării secţiunii D se introduc trei forţe unitate (pe fiecare direcţie câte una).

1 1
a

mt 3a my

a mz a

a a
2a
2a

108
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri

Observaţia 1: Regula Simpson 2 este

Observaţia 2: Relaţia dintre constantele elastice este :

7.8 (Concurs RM profil MECANIC 2016, etapa naţională)

Bara din figură de secţiune circulară de diametru d = 60 mm. Dacă se cunosc a
q
= 200 mm şi a = 160 MPa să se calculeze valoarea maxim admisibilă a 4
sarcinii uniform distribuite q şi să se traseze diagramele de eforturi. Să se 4a
calculeze de asemenea deplasarea pe verticală a secţiunii 3.
2 qa
3 2a a
1
2 qa

Rezolvare
Diagramele de eforturi sunt trasate în figura alăturată. 8 qa2

qa2 Mz

- qa 4 qa2
Mt 2 qa2 My
2
- 2qa 4 qa
N
qa 4qa

Ty
Tz
2 qa 2 qa

Problema mai dificilă este determinarea secţiunii periculoase. In acest sens, calculul va fi făcut atât în
secţiunea 4 cât şi în secţiunea 3 stânga sau 3 dreapta.
In secţiunea 4 eforturile (în valoare absolută) sunt: N = 2 qa, My = 8qa2, Ty = qa, Tz = 4qa
În secţiunea 3 stânga eforturile sunt: N = 2qa, Mz = 4qa2, Ty = 2qa
În secţiunea 3 dreapta eforturile sunt: N = qa, Mt = qa2, Mz = 4 qa2, Ty = 2qa.
În general la calculul de rezistenţă al barelor de secţiune circulară sau inelară se neglijează efectul tensiunilor
tangenţiale produse de forţele tăietoare, aceste tensiuni fiind relativ mici în comparaţie cu cele produse la
încovoiere sau torsiune.
Aşadar, pentru secţiunea 4:

109
 Capitolul 7 Solicitări compuse

Pentru secţiunea 3 stânga:

Pentru secţiunea 3 dreapta:

Din condiţia a  15,231 q

Pentru calculul deplasării pe verticală a secţiunii 3 se 4a

introduce în acest punct, pe verticală, o forţă fictivă
egală cu unitatea. Această forţă nu va produce pe
bară decât moment încovoietor my. 4a
1 my

2a
a
Aşadar, deplasarea pe verticală a secţiunii 3, se va
calcula cu regula lui Simpson:

Deci

7.9 (Concurs RM profil MECANIC 2018, etapa locală)

Bara având forma, dimensiunile şi secţiunea date este solicitată ca în figura alăturată. Cunoscându-se
d = 50 mm şi a = 150 MPa, să se traseze diagramele de eforturi My, Mz, Mt şi N şi să se determine forţa
maximă capabilă.
12 P

C
B

10 P A
d 8d
P 15 P
110
10 d
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri

y
z

Rezolvare
Se ataşează mai întâi sistemul de axe, după cum se poate observa în figură. Bara se poate parcurge de la
stânga la dreapta (traseul A-B-C) sau de la dreapta la stânga. Este mult mai convenabil de a parcurge
problema de la stânga la dreapta, pentru a evita calculul reacţiunilor din încastrarea spaţială (în număr de 6).
Diagramele rezultante sunt trasate în figura alăturată.
29 Pd
13,5 Pd

5 Pd Mz 18 Pd
10 P
N 5 Pd
Mt My

Observaţii:
1. Momentul de torsiune este dat de forţele 12 P şi 15 P care rotesc în acelaşi sens în raport cu axa Ox,
aşadar Mt = (12 P + 15 P) . Forţa 10 P fiind paralelă cu axa Ox nu va produce
niciodată moment în raport cu această axă. Forţa P intersectând axa Ox de asemenea nu va produce
niciodată moment în raport cu această axă.
2. Întotdeauna o forţă axială nu va produce decât un moment constant; aşadar, forţa axială 10 P
intersectând axa Oz nu va produce moment în raport cu această axă; în schimb, în raport cu axa Oy,
fiind aplicată la distanţa d/2 faţă de această axă, M y = -10 P . Pe intervalul B-C momentul
încovoietor în raport cu axa Oy fa fi produs de diferenţa celor două forţe în plan vertical cu braţul 8d.
Acest moment va fi întotdeauna un moment variabil. Deci, pe intervalul B-C, M y = (12P – 15P)
. In acest sens, MB = 0 , iar MC = – 24 Pd. Aplicând principiul suprapunerii efectelor

3. Momentul în raport cu axa Oz nu va fi produs decât de forţa P cu braţul (10 d + 8 d) =18 Pd. Celelalte
trei forţe fie intersectând, fie fiind paralele cu axa Oz, nu vor produce moment în raport cu această
axă. Momentul se va reprezenta pe fibra întinsă, diagrama fiind trasată în planul forţei care produce
acest moment (haşura diagramei va fi paralelă cu această forţă).
In acest caz aflarea secţiunii periculoase nu constituie o problemă, deoarece, în valoare absolută, toate
eforturile sunt maxime în încastrare.

111
 Capitolul 7 Solicitări compuse
Eforturile în această secţiune sunt: N = 10P, Mt = 13,5 Pd, My = 29 Pd, iar Mz = 18Pd.

7.10 (Concurs RM profil MECANIC 2016, etapa locală)

Să se dimensioneze arborele în trepte din figură, după a III-a teorie de rezistenţă, dacă sunt cunoscute:
ℓ = 5d, p = 4 kN/m, a = 140 MPa. Să se calculeze rotirea secţiunii CA şi deplasarea după direcţia axei Oy a
capătului liber. Se cunosc E = 21·104 MPa şi G = 8·104 MPa.

B C pℓ
2d d
pℓ 20
A

3 pℓ O
2ℓ ℓ x
y
z

Rezolvare
Ataşând un sistem de axe convenabil ales Oxyz, diagramele de eforturi sunt trasate în figura alăturată.
p ℓ 20
N

p5,2 dℓ
M t

p5,0 dℓ
p8 ℓ 2

M y

M z

p ℓ2
p3 ℓ 2

112
 Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor pentru examene şi concursuri
Secţiunea periculoasă este în încastrare, unde N = 20 pℓ = 100 pd, Mt = 2,5pℓd =12,5 pd2, My = 8pℓ2 = 200pd2
şi Mz = 3pℓ2 = 75 pd2.
Tensiunile în acest punct sunt:

Din condiţia: ,

de unde rezultă: . Se adoptă d = 8,7 mm.

Pentru calculul rotirii arborelui CA se aplică relaţia:

Pentru calculul deplasării capătului liber după direcţia axei Oy, se introduce în acest punct o forţă egală cu
unitatea, aplicată după direcţia axei Oy.

1
my
ℓ
3ℓ

Deoarece bara nu are secţiune constantă, pentru calculul deplasării capătului liber se aplică relaţia lui Mohr-

Maxwell pe două intervale. Considerând momentul de inerţie al porţiunii CB, , momentul de inerţie al

porţiunii BA va fi .

Aşadar, deplasarea capătului liber se va calcula astfel:

113