PROIECT DE LECȚIE

Data:
Clasa: a VI-a
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Păuliș
Propunător: prof. Radu Carmen Roxana
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învățare: Popasuri cu tâlc
Subiectul: Textul narativ literar în versuri
Tipul lecției: predare - învățare (mixtă)
Scopul lecției: dezvoltare competențelor de comunicare în situații diverse
Durata: 50 de minute

COMPETENȚE GENERALE:
[Link] la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și
producerea textului oral
[Link] textului scris de diverse tipuri
[Link] textului scris de diverse tipuri
[Link] corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1. Rezumarea, pe baza informaţiilor explicite şi implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de
texte
orale narative, monologate şi dialogate
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse
2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității materialelor citite

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. Să prezinte informațiile esențiale dintr-un text narativ literar în versuri;
O2. Să recunoască reperele spațiale și temporale din diverse texte literare în versuri;
O3. să ordoneze cronologic informații/idei;
O4. să respecte normele gramaticale în comunicarea orală și scrisă;
O5. să redacteze texte narative literare în versuri, respectând caracteristicile acestui tip de text.
O6. Să precizeze caracteristicile textului narativ literar în versuri.
STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: lectura explicativă, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul de tip

analitic, exercițiul de redactare, lucrul cu manualul

b) Forme de organizare a învăţării : activitatea frontală , activitatea individuală.

c) Resurse educaționale: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele însuşite anterior,

d) Resurse de timp: 50 minute

e) Mijloace de învăţare: manualul, fişe de lucru, videoproiector, telefon, text suport, Padlet,
WordWall, Mentimeter

f ) Bibliografie :
Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia
Corcheș Manualul de limba și literatura română pentru clasa a VI-a, Ed. Art, București,
2023

Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română ( clasa a VI-a) OM Nr.
3393/2017.

Emanuela Ilie, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, București, 2014.
 SCENARIU DIDACTIC

Lecţia este structurată în trei etape care favorizează activizarea elevilor, cooperarea şi
stimularea într-un proces fluent.
EVOCAREA
CONSTITUIREA SENSULUI / STRUCTURAREA CONCEPTULUI
REFLECŢIA

I. EVOCAREA
Profesorul asigură ordinea şi pregăteşte materialele necesare pentru lecţie.
Elevii se pregătesc pentru ora de limba română.
Se verifică tema, elevii au avut de realizat o fabulă, în care să apară personaje animaliere,
precum și de lecturat textul Iepurele și broasca-țestoasă de Jean de La Fontaine.

1. Ce aspecte din text ți-au amintit de situații trăite de tine?

2. Ți-a făcut plăcere să citești textul? Motivează-ți răspunsul.
3. Precizează un aspect din text care ți-a atras atenția.
4. Ce anume din text ți s-a părut mai puțin interesant?
5. Ce situație prezentată în text ți s-a părut amuzantă?

Se vor asculta două-trei răspunsuri, apoi se va discuta comparativ pentru o mai bună
înțelegere a textului. Se vor puncta atât aspectele pozitive ale temelor, cât și cele negative.

Profesorul creează o situaţie de comunicare, pretext pentru realizarea unei atmosfere

relaxante. El pornește reactualizarea informațiilor din lectura Iepurele și broasca-țestoasă de
Jean de La Fontaine. Pornind de la acest moment, se va face o actualizare a informațiilor
deținute de elevi despre conținutul operei, apoi se va face o lectură pe roluri.

Profesorul scrie titlul lecţiei pe tablă (“Textul narativ literar în versuri.”) şi anunţă
obiectivele lecţiei.

II. REALIZAREA SENSULUI

Pe tablă profesorul afișează proiecția aplicației Wordwall (Fabula). Cerințele afișate
vizează înțelegerea textului în profunzime, precum și prezentarea trăsăturilor fabulei.

Profesorul citește sarcinile de pe norișori, iar elevii răspund la întrebări.

Schița tablei
 Textul narativ literar în versuri
Iepurele și broasca-țestoasă de Jean de La Fontaine

1. Care este titlul fabulei?

Titlul fabulei - Iepurele și broasca-țestoasă

2. Care sunt indicii de spațiu?

Indicii de spațiu: la Salcia-cu-Iasca

Care sunt indicii de timp?

Indicii de timp: îndată, târziu

3. Care sunt personajele fabulei?

Personajele fabulei – sunt indicate de titlu, iepurele și broasca - țestoasă
 Iepurele este rapid, naiv, arogant
 Broasca este lentă, înțeleaptă, modestă

4. Care sunt întâmplările la care iau parte personajele?

Întâmplările la care iau parte personajele sunt prezentate de naratorul obiectiv, ce
narează la persoana a III-a .
Narațiunea propriu-zisă poate fi împărțită în trei secvențe
 provocarea (versurile 1-8) – iepurele și broasca-țestoasă se provoacă la o întrecere
 întrecerea (versurile 9-14)- iepurele și broasca-țestoasă se întrec
 victoria (versurile 15-25) - broasca-țestoasă învinge

5. Care este figura de stil utilizată cu precădere?

Figura de stil utilizată cu precădere este personificarea – “grăi cumătra vulpe”, “iepurele
crede”, însă o caracteristică ce îi așează la polul opus este viteza. Putem constata și prezența
antitezei.

6. și 7. Ce moduri de expunere se folosesc? Ce rol au aceste moduri de expunere?

Ca moduri de expunere, se folosesc:
a. narațiunea, în conturarea evenimentelor,
b. descrierea, în caracterizarea personajelor, în dinamizarea acțiunii
c. dialogul, în conferirea caracterului scenic, dar și în caracterizarea personajelor.

8. Cum este structurată fabula?

Fabula este structurată în două părți: întâmplarea propriu-zisă și morala. De data
aceasta, textul începe cu morala (aflată la început), spre deosebire de alte texte in care
aceasta este așezată la finalul acestuia.

9. Ce tipuri umane sunt reprezentate de personaje?

Iepurele este tipul omului înzestrat, dar care nu muncește pentru a-și dezvolta
abilitățile, îngâmfat și arogant. (ex 8, pag 130)
 Broasca-țestoasă este tipul omului neînzestrat, dar care muncește din greu pentru
a-și îndeplini țelurile.(ex 10, pag 130)

10. Ce reprezintă morala unei fabule?

Morala fabulei este o concluzie a întregului discurs, este reprezentată în unele opere de
versurile care cuprind o învățătură (1-2). Aceasta poate fi și dedusă din întreaga operă.

11. Care este mesajul textului? Ce învățătură e importantă pentru noi?

Naratorul pune accent pe efortul continuu, perseverența ocupând un loc de cinste. Acesta
evidențiază că niște calități neexploatate nu pot duce la realizări importante. (ex 11, pag
130, manual)

12. Voi cum ați proceda, dacă v-ați afla în locul personajelor?
Copiii își vor exprima, in scris, părerea.

13. Ce v-a surprins din acest text?

Copiii își vor exprima, in scris, părerea.

14. Care este scopul acestui text?

Textul acesta are caracter didactic, transmite numeroase învățăminte referitoare la munca
serioasă. Frecvent se are în vedere caracterul amuzant al întâmplărilor, pentru că râsul
poate avea un rol educativ important.

15. Ce text credeți voi că poate fi asociat cu acesta?

Toate fabulele pot fi asociate cu acest text, ba chiar și basmele. Prâslea nu este creditat cu
încredere de către membrii familiei.

Profesorul va face aprecieri după fiecare sarcină de lucru.

Profesorul sugerează soluţii/ reformulează răspunsurile care nu sunt corect construite sau
nu sunt concludente.

III. Reflecţia

Elevii primesc o fișă care conține trăsăturile textului narativ literar în versuri (anexa 2).
Se vor citi informațiile cu voce tare și se vor explica noțiunile neclare.
 TEXTUL NARATIV LITERAR ÎN VERSURI

Fabula este un text narativ, scris în proză sau în versuri, de dimensiuni reduse, în care se
relatează o întâmplare la care participă personaje din lumea animalelor, plantelor, obiectelor, din
care se desprinde o învăţătură.

Trăsături:
- are, de regulă, două părţi: întâmplarea propriu-zisă şi învăţătura care se desprinde;
- figura de stil predominantă este personificarea, dar este utilizată și antiteza;
- sunt criticate defecte omeneşti, cu scopul de a fi îndreptate;
- personajele se încadrează în anumite tipuri umane;
- caracter educativ/ moralizator.
- Morala în fabulă are o mare importanţă, fiind scopul acestei specii. Locul unde se plasează
morala nu este fix. De obicei stă la sfârşitul operei. Frecvent se are în vedere caracterul amuzant
al întâmplărilor, pentru că râsul poate avea un rol educativ important.

Temă

Profesorul transmite elevilor tema pentru acasă.

Elevii scriu în caiete tema pentru acasă. Vor avea de realizat o bandă desenată a secvenței
atribuite. Primii 7 de la catalog vor realiza o bandă desenată pentru morală, următorii 7 vor
realiza o bandă desenată pentru provocare, următorii 7 vor realiza o bandă desenată pentru
întrecerea propriu-zisă și următorii 7 vor realiza o bandă desenată pentru victorie.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra lecției, profesorul îi roagă pe elevi să

compleze pe Mentimeter câteva păreri despre lecție. Mergeți la [Link] și utilizați
codul 8456 6879 Menti

La final, toți copiii vor viziona câteva clipe din Text.