DREPTUL MEDIULUI

Curs 1
Conferintele mondiale asupra mediului si principiile adoptate

• Prima conferinta in perioada 5-16 iunie 1972 la Stockholm unde au participat

delegate din 14 state, printre care si Romania.
Ordinea de zi a conferintei a curpins:
• planificarea si gestionarea durabile a asezarilor uman in vederea asigurarii
calitatii mediului
• gestionarea resurselor naturale ale mediului
• determinarea poluantilor de importanta internationala
• probleme privind raportul dezvoltare- mediu.

In cadrul conferintei s-au adoptat 2 documente importante:

• Declaratia asupra mediului inconjurator cuprinzand 26 de principii
privind drepturile si obligatiile statelor, precum si caile si mijloacele
cooperarii international
• Planul de actiune privind mediul inconjurator care cuprinde 109
recomanadari adresate statelor in acest domeniu

• A doua conferinta- Conferinta de la Rio de Janeiro din 1992 unde au participat

delegate la cel mai inalt nivel din 189 stat, printre care si Romania
Scopul- de a elabora o serie de strategii si masuri care sa contibuie la stoparea
degradarii mediului
S-au adoptat 5 documente:
• Declaratia de principii Carta Pamantului care cuprinde 27 de principii
dupa care omenirea trebuie sa se conduca in relatia om- natura
• Agenda 21- un program de actiune ce urmeaza a fi aplicat in toate statele
fiind structurata in 4 sectiuni ce privesc:
• Dimensiunile social- economice
• Conservarea si gestionarea rezervelor in scopul dezvoltarii durabile
• Intarirea rolului organizatiilor international
• Mijloacele de executie
 • Cel mai important document - Conventia privind schimbarile climatice
unde s-a semnat un angajament ferm de a reduce emisiile de gaze cu efect
de sera la nivelul celor existente in anul 1900 (184 state)
• Conventia privind biodiversitatea unde in prima faza s-au stabilit doar
zonele protejate
• Declaratia de principii asupra conservarii si exploatarii padurii

• La Johannesburg, 20 de ani mai tarziu- 2002 care in plus a adus pe ordinea de zi

eradicarea saraciei
In anul 2018- se preconiza o Conferinta ONU la sarbatorirea a 50 de ani de la
prima, dar nu a mai avut loc.

Consideratii generale

Obiectul dreptului mediului cuprinde relatiile sociale privind activitatea

omului in biosfera la toate nivelurile acesteia (si raspunderea acestuia).
Dreptul mediului este acea ramura de drept public din sistemul national al
dreptului care cuprinde normele juridice consecrate de legiuitor pentru
reglementarea relatiilor sociale avand ca obiect obligatiile subiectului de drept ? al
mediului pentru asigurarea protectiei, conservarii si exploatarii durabile a
resurselor incorporate in biosfera la nivel sectorial, intersectorial, transectorial si
intergenerational, precum si formele raspunderii pentru prejudiciile aduse valorilor
de mediu.
CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC:
• Raporturile de dreptul mediului iau nastere intotdeauna in legatura cu
folosirea rationala a resurselor nationale si protectia mediului, cee ace
presupune o activitate complexa si variata, inclusiv cea de sanctionare a celor care
incalca normele acestei ramuri de drept
• Intr-un raport de dreptul mediului participa atat ca subiect activ, cat si ca
subiect pasiv in principiu orice persoana juridica (autoritati publice si alte
persoane juridice publice), persoane juridice private si persoane fizice
• Pozitia de subordonare a partilor in sensul ca prin edictarea normelor
juridice impune celorlalte parti o conduita ce poate fi adusa la indeplinire, la
nevoie, prin forta sa de constrangere
FUNCTIILE DREPTULUI MEDIULUI:
• Asigurarea unui mediu ambiant curat
• Protectia si dezvoltarea sa corespunzatoare
 • Promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile
• Organizarea activitatilor sociale in scopul ocrotirii, ameliorarii factorilor naturali,
antropici
• Promovarea cooperarii internatioanale in scopul protectiei mediului
* metoda de reglementare a mediului care vizeaza nemijlocit determinarea continutului si
fortei juridice a obligatiilor de conformare stabilite in sarcina subiectelor de drept prin
norme juridice imperative, prohibitive sau restrictive aflate in rapot de subordonare fata
de institutiile publice de drept al mediului. Aceasta metoda de reglementare se numeste
metoda ecostandardelor.
Normele imperative ale dreptului mediului stabilesc pentru subiectele raportului
juridic drepturi si obligatii care se nasc numai prin efectul legii.

O caracteristica a normelor dreptului mediului consta in faptul ca acestea, in marea

lor majoritate, sunt norme tehnice sanctionate pe cale juridica.
Reglementarile tehnice opereaza prin excelenta prin proclamarea- edictarea
normelor de mediu, care pot fi:
• Norme de calitate a mediului care stabilesc nivelele maxime admisibile
de poluari in mediile receptoare, adica apa, aer, sol
• Norme de emisie care stabilesc cantitatea de poluanti ori concentratiile
de poluanti ce pot fi emisi de o anumita sursa. Aceste norme stabilesc
obligatii de rezultat (cantitatea/ concentratia de poluanti)
• Normele de procedeu care enunta un anumit numar de specificatii,
acestea stabilind obligatii de mijloc (ex. se poate alege un procedeu
pentru a face mai curata exploatarea acestuia)
• Norme de produs care definesc fie proprietatile fizice si chimice pentru
un anumit produs, fie stabilesc reguli privind conditiile, ambalajul ori
prezentarea produsului, mai ales pentru produsele toxice.
CEPP
Raporturile juridice de drept al mediului

Identificam aceleasi elemente: subiecte, continut, obiectul raportului juridic, care

se nasc, se transmit, se modifica si inceteaza in conformitate cu normele acestei ramuri de
drept. Subiectele: pesoanele fizice si persoanele juridice- la ele exista o
specificitate: cu capacitate speciala in domeniul protectiei mediului.

Izvoarele - particularitatile izvoarelor formale:

• toate normele de drept al mediului au caracter imperativ

• o parte insemnata din normele mediului au caracter tehnic, fiind sanctionate pe

cale juridica, constituind o adevarata ordine publica tehnologica.
 Curs 2
In prezent, dr comunitar al mediului cuprinde peste 250 de acte normative și
constituie un izvor important pentru dreptul mediului. Un loc principal in rândul
izvoarelor comunitare îl constituie tratatatele constitutive ale comunității economice
europene din anii 50.
Tratatul de la Roma din anii 57 este actul unic european care a intrat in vigoare
in 1987 care cuprinde exprese depre protecția mediului cu referire la politicile specifice
pentru mediu.
Din textele constitutive delimitează obiectivele urmărite și fundamentele acțiunilor
in materie prevăzând 4 principii:
• Precauției
• Prevenirii
• Poluatorul plătește
• Corectării cu prioritate la sursa a atingerilor aduse mediului.
Ulterior s a adăugat principiul introducerii cerințelor de mediu in celelalte politici
comunitare, iar conform principiului subsidiaritatii, competenta comunităților europene in
domeniul mediului e una reziduala in sensul ca intervenția comunitară este permisă doar
dacă masura preconizata este mai eficace la acest nivel decât cel național.
Instituind comunitatea economică europeană , in anul 1957, nu cuprinde inițial
nicio dispoziție care sa poată fi invocata in mod direct drept baza juridica pentru o acțiune
in domeniul mediului, însă viziunea redactorilor documentului era clară din moment ce
conform preambulului acest tartar avea ca scop esențial “ameliorarea Constanta a
condițiilor de viața și de munca”, iar ca misiune “promovarea unde-i dezvoltări
armonioase a activităților economice“
Tratatul de la Roma instituind Comunitatea Europeana a Energiei
Atomice(1957). A avut inițial cea mai mare incidența in problematica mediului .Încă din
preambul s a exprimat preocuparea statelor de a Răspunde îngrijorărilor legitime
generate de producerea și utilizarea acestei energii.
Astfel capitolul 3 din tratat a fost consacrat protecției sanitare a populației și
muncitorilor contra radiațiilor ionizante. La acel moment al tratatului Comisia era dotata
cu putere generală de control in materie de protecție sanitara, iar Consiliul era abilitat sa
stabilească norme de baza pentru protecția populației și a lucrătorilor care urmau sa fie
revizuite periodic.
Actul Unic European (1987) Prin acest document politica de mediu a devenit o
componenta a politicilor comunitare.
Tratatul de la Mastrich (1992) = tratatul asupra uniunii europene. A introdus
termenul de politica in descrierea acțiunilor comunitare cu privire la mediu și a înlocuit
conceptul de acțiune in domeniul protecției mediului. Prin intermediul acestui tratat ,
mediul a devenit un domeniu oficial de politica al UE.
 Tratatul de la Amsterdam din 1999 a stabilit obligația de integrare a protecției
mediului in cadrul tuturor politicilor sectoriale ale UE in vederea promovării dezvoltării
durabile .
Tratatul de la Nisa (2000). Prin el nu au fost tratate dispoziții deosebite
referitoare la mediul înconjurator .Cu toate acestea el are o importantă deosebita deoarece
a adus o serie de modificări in structura instituțiilor comunitare in perspectiva extinderii ,
a perfecționat sistemul jurisdicțional al UE , precizând totodată repartiția de competente
între Curtea re Justiție a UE și tribunalul de prima instanța .
Tratatul de la Lisabona (2009) care consacra domeniul mediului .Un întreg titlu ,
stabilind următoarele obiective:
• Conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului
• Ocrotirea sănătății persoanelor
• Utilizarea prudenta și rațională a resurselor naturale
• Promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate sa contracareze
problemele de mediu la scala regională sau mondiala și in special, lupa
împotriva schimbărilor climatice.
Politica uniunii in domeniul mediului se bazează pe principiile precauției și al
acțiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocate
mediului și pe principiul poluatorul plătește.
Problemele de mediu se înscriu între domeniile de competenta partajată între UE și
statele membre , aplicându se principiul subsidiarității și proporționalității.
In consecință, in acest domeniu, nu numai ca reglementarile internaționale vor
acea prioritate, dar nu exista posibilitatea adoptării unor reglementări naționale , fiind
vorba de competente pe care statele , prim tratatul de la Lisabona le au transferat UE.

Principiile DM( specifice acestui drept)

Acele reguli esentiale de maxima aplicabilitate care stau la baza ramurii de drept. Ele
prezinta o importanta drosebita deoarece:

-Normele de drept al mediului se gasesc in general in izvoare foarte diverse, principiile

fiind acelea care asigura coeziunea interna a ramurii de drept
- DM fiind o ramura noua dinamica si evolutiva trebuie sa gaseasca rapid raspuns la
problemele degradarii iar pentru acest lucru, in situatia in care nu sunt inca adoptate
norme juridice se aplica principiile
-Au un rol important in interpretarea normelor tehnice care uneori ridica probleme
practicienilor dreptului
-Au caracter complex,(juridic economic si decizional) caracter care este adaptat perfect
naturii complexe a ramurii de drept al mediului
-Sunt specifice dreputlui mediului lucrul ce reprezinta argumente pentru autonomia
ramurii de [Link] acelasi timp, dezvoltarea principiilor de DM in actele normative
interne si internationale si mai ales in doctrina este criticabila deoarece sunt prea generale
si au un continut prea complex ceea ce determina mari dificultati in aplicarea lor
- Continutul lor este determinat in doctrina de catre diversi autori diferit lucru care de
asemenea duce la obstacole in aplicarea lor

-principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale. Acest concept

are in vedere totalitatea obligstiilor ce revin institutiilor de drept al mediului in vederea
prevenirii consecintelor negative pe care activitatile antropice(facut de om) desfasurate in
mediu le au asupra ecofactorilor de mediu. Politica de mediu are ca principale obiective
integrarea cerintelor privind protectia mediului in celelaltw politici sectoriale,
conformarea cu aquis comunitar de mediu
-Decuplarea degradarii mediului de cresterea...
-Monitorizarea si diminuarea riscurilor u privire la schimbarile climatice
-Aplicarea principiului poluatorul plateste
-finantarea proiectelor
-cresterea constientizarii publicului si intarirea parteneriatului cu organizatiile non
guvernamentale din domeniu. Acest principiu are ca finaliratea prevenirea efectelor
negative ale acrvititatik antropoce si dezideratul.... folosind tehnicile economice si
juridice de protectie a mediului.

-precautiei in luarea deciziilor care s a nascut din necesitatea de a preveni efectele

negative pentru mediu determinate de diferitele acrivitati umane desprins din principiul
prevenirii dar in prezent are un caracter de sine statator. Atunci cand datele stiitifice sunt
necloncudente, decizia de mediu trebuir sa fie in sensul neinceperii activitatii deoarece
pericolul degradarii mediului este mult prea mare pentru a risca o decizie care ulterior se
considera a fi gresita. Acest principiu se completeaza cu alt principiu fundamental, cel al
prevenirii riscurilor ecologice si al producerii pagubelor

-actiunii preventive. Este axat pe ideea ca activitatea de prevenire a riscurilor ecologice

este cu mult mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice, daune care de cele
mai multe ori au caracter ireversibil. O politica buna in domeniul mediului trebuie sa aiba
in vedere inca de la inceput evitarea poluarii si degradarii mediului, urmarind in
permanenta incidenta activitatilor antropice si adaptarea politicilor de mediu armonizate
cu programele de dezvoltare. Aplicarea acestui principiu reclama pe de o parte
reglementarea unor obligatii cu caracter preventiv iar pe de alta parte promovarea unor
activitati care sa conduca la evitarea producerii unor modoficari negattive asupra calitatii
mediului. Acest principiu se afla in legatura cu principiul precautiei in luarea deciziilor
deoarece in general, in majoritatea statelot, prevenirea si precautia sunt considerate 2
laturi principale ale aceluiasi principiu. Asadar acest principiu al prevenirii este o regula
calauzitoare fundamentala care exprima prioritatea prevenirii degradarii mediului dar si al
prejudiciilor mediului pe termen lung prin anumite masuri care au rolul sa asigure
conditii ecologice pentru calitates vietii si a dreptului fundamental al omului la sanatate,
sanitatie si echilibru ecologic
-retinerii poluantilor la sursa, respectiv internalizarea costurilor poluarii. Retinerea
poluantilor la sursa trebuie sa constituie nu numai un principiu moral ci si un principiu
juridic prin consacrarea expresa a legii. Evitarea poluarii trebuie sa inceapa de la sursa
actionand direct in procesul de aparitie al rezidurilor, lucru ce presupune aplicarea unor
procedee .... de poluanti sau care sa le reduca la minim. Instalatjile trebuie in asa fel
concepute incat sa corespunda acestui scop. Internalizarea costurilor este expresia unui
mod de convueturie a omjluj cu natura in .... societatii umane de a desfsura acutivatu
ecologice bebefice pentru dezvoltarea societatii folosind tehnologii performante tocmai
oentru a elimina efevtele negative ale activitatilor sau pentru a le atenua

-poluatorul plateste. Poluatoruk este operatorul sau factoruk de decizie in materie

economica care se situeaza pe o pozitie anti ecologica si este obligaf sa suporte
consecintele nerespectarii indatoririlor prevazute in lege privind intrkducerea si folosirea
unor tehnologii nepoluante, limitarea poluarii la parametrii stabiliti de ecostandarde,
nerespectarea procedurii de autorizare sau a altor obligatii specifice in acest sens.
Cheltuielile in legstura cu protectia mediului se presupune ca sunt cheltuieli vare conduc
la crearea de profit iar acest principiu a fost dezvoltat ca o metoda de mentinere sub
contriol a poluarii, putand fi aplicat in forma directa sau ca o taxa de poluare. Acest
principiu este regula de baza in materie de politica ambientala

-conservarii biodiversitatii a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural.

Acest principiu se regaseste in constitutia romaniei in care se spune ca statul trebuie sa
asigure refacerea si ocrotirea medjulji incinjurator si mentinerea echilibrului ecologic.
Raspunderea in aplicarea acestui principiu revine autoritatilor de protectie a mediului.
Acest principiu are jn vedere protectia calitativa dar si cantitativa a resurselor. Acest
princioiu are in vedere strategia societatii in raport cu aceasta resursa exceptionala a
naturii reprrzentata de valorile incorporate de lumea bilogica, lumea florei si a faunei dar
si a habitatelor

-utilixarea durabila a resurselor. Se refera la mentinerea capacitatii pamantului de a

sustine viata in toata diversitatea ei si este fundamentat pe principiul democratiei,
egalitatii de sexe, solidaritate, respectul fata de lege dar si fata de dtepturile fundsmentale,
inclusiv libertates si egslitatea de sanse pentru toti. Prin dezvkltare durabila sa inteleg
sstisfactia necesktatii generstiilor prezente fara a cimpromite capacitatea generstiilor
viitosre de a isi satisface propriile necesitati

-informarea si participarea publicului la luarea deciziilor precum si accesul in

jjstutie la problemele de mediu. Acest principiu a fost consacrat in conventia de la
aarhus unde s a precizat ca fiecare parte va garanta drepturile provind accesul la
informatie, patticiparea publicului la luarea deciziilor si accesul la jjstitie in probleme de
mediu

-dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. Prin politica de

mediu a UE trebuie sa adoptam strategii de dezvoltare durabila iar UE este un promotor
global al dezvoltarii durabile
Institutionalizarea DM
Una din laturile obiective este reprezentata de organizarea instututionala care are ca
prinvipala atributie aplicarea normelor substantiale de DM in conformitate cu principiile
generale ale acestei ramuri de drept dar si cu procedurile specifice
La nivel mondial avem institutii de DM internationale, apoi pe cele comunitare si
bineinteles cele interne ale fiecarui stat in parte. Toate aceste institutii se afla in relatii
functionale

Guvernul si programul de guvernare

-Imbunatatirea integrarii politicii de mediu si a coerentei politicilor sectoriale dpdv al
aplicarii principiilor dezvoltarii durabile
-Imbunatatirea infrastructurii de mediu si reducerea decalajului existent fata de alte state
membre ale UE cat si in regiunile in curs de dezvoltare
-prevenirea riscului si diminuarea efectelor calamitatilor naturale pentru cresterea
gradului de siguranta al cetatenilor
-imbunatatirea managementului deseurilor si substantelor periculoase la nivel national
-asigurarea unui management durabil al apelor
-sustinerea si promovarea productiei de energie din surse alternative,regenrabile si
nepoluante
-stimularea cresterii durabile, crearea de noi locuri de munca si atingerea unui nivel
ridicat de prosperitate si sanatate
-conservarea biodiversitatii si utilizarea durabila a componentelor sale precum si
evaluarea economica a serviciilor ecosistemice
-reducerea poluarii si imbunatatirea calitatii aerului
-prevenirea si limitarea efectelor negative ale schimbarilor climatice si implementarea
masurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
-extinderea suprafetelor padurii , combaterea despaduririlor si asigurarea diminuarii
taierilor ilegale de masa lemnoasa
-imbunatatirea gradului de constientizare,informare,consultare si participare a tuturor
cetatenilor in luarea deciziilor privind mediul

[Link] prefectului si a prefecturii, ocupa un loc important in activitatea generala a

institutiilor de specialitate cu atributii in domeniul protectiei mediului inconjurator.
Aceasta atributie are in vedere si normele care privesc ordinea de drept ecologica in
unitatile administrativ teritoriale dar si in municipiul bucuresti. Prefectul actioneaza
pentru realizarea in judet dar si a municipiului bucuresti a obiectovelor cuptinse in
programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor in
conformitate cu atributiile dar si competentele ce i revin potrivit legii

2. Ministerul mediului, apelor si a padurilor se afla in subordinea guvernului, se

organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este
autonom dar intervine in numeroase domenii in acord cu alte ministere al sanatatii cu
privire la poluarea fonica sau atmosferica, al lucrarilor publice cu privire la amenajarea
teritoriului, al transporturilor, cu privire la infrastructurile de transport, al agriculturii, cu
privire la exploatarea terenurilor agricole, etc.
Ministerul realizeaza politica la nivel national in foarte multe domenii, al protectiei
mediului incinjurator, economiei verzi, biodiversitatii,schimbari climatice, etc.
In toate sectoarele si subsectoarele pe care le administreaza, elaborand strategii si
reglememtari specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii
generale a guvenului. Pentru realizarea functiilor sale, ministerul are urmstoarele
atributii:

-in cadrul functiei de strategie si planificare, elaboreaza si coordoneaza planuri, strategii,

programe,documente de politica publica, studii, cercetari,prognoze referitoare la
dezvoltarea durabila
-in exercitarea functiei de reglementare si avizare, elaboreaza,avizeaza,emite proiecte de
acte normative, aproba instructiuni,ghiduri, stabileste metodologii
-in cadrul funcitiei de monitorizare, inspectie si control
-in domeniui informarii, organizeaza camapanii de informare pentru public si de
constientizare a publicului
Principala misiune a ministerului este aceea de a proteja mediul si resrusele
naturale cu scopul de a asigura generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si
sanatos, urmarind sa asigure protejarea naturii, cresterea calitatii vietii in corelare
cu o dezvoltare economica verde si competitiva cu emisii reduse de dioxid de carbon
si eficienta dpdv al utilizarii resurselor cu respectarea principiilor dezvoltarii
durabile

Atributiile ministerului cu caracter general

-organizeaza impreuna cu celelalte ministere si cu organele de specialitate ale
administratiei publice centrale si locale promovarea actiunilor derulate in domeniile sale
de activitate
-colaboreaza cu asociatiile profesionale, patronale si sindicale din domeniile sale de
activitate si asigura dialogul permanent cu acestea, cu mass media, cu societatea civila, in
scopul informarii si perfectionarii cadrului legislativ existent
-asigura in functie de necesitati finantarea activitatii de reglementare din domeniile sale
de activitate
-sustine tranzitia economiei romanesti catre o economie verde si circulara, rezilienta la
efectele schimbarilor climatice prin politici de crestere economics durabila cu emisii
reduse de gaze cu efect de sera si utilizarea eficienta a resurselor naturale
-organizeaza si sprijina activitati si manifestari pentru promovarea si sustinerea
proiectelor in domeniile sale de activitate atat in tara cat si in strainatate prin expozitii,
simpozioane, sesiuni de comunicari, et
-emite dispozitii obliagorii pentru aplicarea masurilor dispuse ca urmare a exercitarii
atributiilor sale potrivit legii
-organizeaza si administreaza activitati de voluntariat in conditiile legii

02.04.2024

3. Agentia nationala pentru protectia mediului

Este o institutie publica finantata integral din bugetul de stat cu personalitate juridica,
aflata in subordinea ministerului mediului, avand competente in implementarea politicilor
si legislatiei in domeniul protectiei mediului. Ca si atributii principale:
-planificarea strategica de mediu
-monitorizarea factorilor de mediu
-autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului
-implementarea legislatiei si politicilor de mediu in toate nivelurile
-raportari catre agentia europeana de mediu pe calitatea aerului, schimbari climatice, arii
protejate, contaminarea solului si apa
-are in subordine 8 agentii regionale pentru poptectia mediului plus incs 42 agentii
judetene pentru protectia mediului
-misiunea ei importanta este aceea de a asigura populatiei un mediu sanatos in
corcodanta cu dezvoltarea economica si sociala a romaniei
-cel mai important este ca ajuta in procesul de emitere a autorizatiei integrate de
mediu

4. Rezervatia bioseferei delta dunarii

S a infiintat dupa aderarea romaniei la conventia Unesco(privind patrimoniul mondial,
european 1990) cu obiectiv principal in gestionarea activitatii stiintifice de turism si
agrement din delta fiind organizata ca i institutie publica cu personalitae juridica in
subordunea ministerului mediului.
Obiectul de activitate:
-redresarea ecologica a deltei dunarii si conservarea genofondului si ecofondului
-cunoasterea capacitatii productive si dimensionarea exploatarii resurselor din delta in
limitele ecologice admisibile
-coordonarea lucrarilor hidrotehnice atat pentru asigurarea unei mai bune circulatii a apei
pe canale cat si in lacuri , cat si pentru impiedicarea fenomenelor de eroziune a
platformelor marine
-cercetarea fenomenelor deltaice
-stabilirea locurilor de vanatoare si de pescuit precum si a conditiilor de desfasurare a
acestor activitati
-stabilirea modului de circulatie si de acces in delta dunarii, a barcilor,salupelor,
navelor fluviale si maritime, persoanelor dar si grupurilor de cercetatori
-stabilirea criterilor de dezvoltare a asezarilor umane si turismului si prezentarea
anumitor propuneri privind stabilirea de penalitati pentru sanctionarea abaterilor de la
regulile de desfasurare a activitatii in delta

formula definitiva a acestei structuri a fost fixata prin legea 82/1993 privind constituirea
rezervatiei biosferei deltei dunarii. Ziua de 1 septembrie a fost declarata ziua rezervatiei
biosferei deltei dunarii si se serbeaza din 2008.

Principalele atributii ale rbdd

-cunoasterea starii patrimoniului natural incluzand evoltuia parametrilor de mediu de
la monitorizare pana la implementarea legsilatie
-elaborarea si implementarea planului de management al reservatiei care e cel mai
important document prin care se reglementeaza desfasurarea tuturor activitatilor de pe
curpinsul intregii arii protejate dar si din vecinatatea ei
-elaborarea si implelemtarea strategiei de constientizare publica si educatie
ecologica
-dezvoltarea cooperarii regionale si internationale

5. Garda nationala de mediu

-institutie publica care functioneaza ca un organ de specialitate al administratiei publice
centrale finantata integral de la bugetul de stat in subordinea ministerului mediului
-este un corp specializat de inspectie si control cu angajati comisari care sunt functionari
publici cu statut specific ce pot lua masuri de sanctionare, de suspendare sau sistare a
activitatii ca urmare a unei activitati de poluare sau deteriorare a mediului cat si pentru
nerespectarea conditiilor incluse prin actele de reglementare si a masurilor stabilite in
notele de constatare si in rapoartele de inspectie si control
-garda este responssbila de asigurarea controlului implementarii profesionale, uniforme si
integrate a politicii guvernului de aplicare a legislatiei nationale armonizate cu cea
comunitara in domeniul protectiei mediului

Atributii:
-propune ministerului mediului elaborarea, promovarea si reactualizarea periodica a
tuturor reglementarilor ghidurilor si normelor tehnice ce privesc activitatea de control si
inspectie
-elaboreaza planul anual de activitati prin stabilirea obiectivelor sarcinilor si modalitatilor
concrete de actiune
-controleaza activitatile cu impact asupra mediului si aplica dupa caz sanctiuni
contraventionale persoanelor fizice si juridice care le desfasoara
-controleaza respectarea masurilor de protectie a mediului si verifica indeplinirea
masurilor stabilite prin programele de conformare
-constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile in domeniul protectiei
mediului, sesizeaza organele de urmarie penala competente si colaboreaza cu acestea la
constatarea faptelor care potrivit legislatiei constituie infractiune
-participa in mod direct la actiuni de prevenire si combatere a faptelor de natura
infractionala
-indeplineste un rol activ in cadrul retelor de ibspectie europene si ibternationale
cooperand cu alte autoritati si organisme internationale si participand la diverse proiecte
derulate in domeniul protectiei mediului

Atributii specifice
-atributie specifica in domeniul controlului poluarii
-...... in domeniul gestiunii deseurilor si subtantelor periculoase
-..... controlukui biodiversitatii si a ariilor naturale protejate

6. Garzile forestiere
Garda foresriere bucuresti este o institutie publics teritoriala cu personalitate juridica in
subordinea ministerului mediului care raspunde de silvicultura, este finantata integral de
la bugetul de stat cu atributii in implementarea si controlul aplicarii regimului silvic si
cinergetic in fondul forestier national si in vegetatia forestiera de pe terenurile din afara
fondului forestier national
Au fost infiintate in 2015 avand misiunea de a asigura aplicarea legii in scopul dezvoltarii
durabile a resurselor forestiere si cinergetice contribuind la imbunatatirea cadrului
normativ in interes public. Aceste garzi isi realizeaza misiunea prin:
-monitirizarea respectarii legii analizand permanent bazele de date standardizate
-organizarea si efectuarea controalelor pentru a asigura respectarea regimului
silvic,cinergetic, a legislatiei referitoare la transfabilitatea materialelor lemnoase si a
instructiunilor privind recoltarea materialelor nelemnoase
-aplicarea operativa a masurilor legale
-constientizarea publicului
-colectarea si furnizarea de informatii pentru imbunatatirea cadrului normativ specific
-emiterea avizelor si autorizatiilor in conditiile legii

7. Admibistratia nationala de meteorologie

Are statut de regie, se organizeaza si functioneaza pe baza de gestiune economica si
autonomie financiara. Obiectul principal de activitate il constituie activitatea de
meteorologie si climatologie necesara dezvoltarii social economice a Romaniei si
integrarea acestei activitati in sistemul de conventii si relatii internationale. In acest sens
are urmatoarele atributii
-efectueaza calculr si masuratori rpivind starea sk evolutia vremii
-elaboreaza metodologii de masurare si prelucrare a datelor, realizand produse
meteorologice
-elaboreaza diagnoze, prognoze si avertizari meteorologice
-participa la activitatile adiacente de preintampinare a riscurilor meteorologice
-realizeaza studii si cercetari inclusiv pentru domeniul propriu dar si pentru evolutia
climei
-reprezinta romania pe langa organizatea meteorologica mondiala
In structura sa are sucursale fara personalitate juridica care sunt organizate dupa
principiul omogenitstii climatice a teritoriului romaniei in conformitate fu recomandarile
internationale in domeniu.

[Link] natiinala a padurilor rom silva care are ca scop gospodarirea durabila si unitara in
conformitate cu prevederile amenajarilor silvice si ale normelor de regim silvic a fondului
forestier proprietate publica a statului in vederea cresterii contributiei padurilor la
imbunatatirea conditiilor de mediu si la asigurarea economiei nationale cu lemn cu alte
produse ale padurii si cu servicii specifice silvice precum si coordonarea si
implementarea programului national de ameliorare genetica a cabalinelor, promkvarea pe
plan national si international a exemplalelor de cabaline pretioase din hergheliile regiei
romsilva prin organizarea de competitii sportive, targuri si expozitii. Asigura de asemenea
conservarea biodiversitatii din parcurile nationale si teritoriale protejate. Are atriburii si in
domeniul cresterii animalelor cu blana

9. Administratia fondului pentru mediu

Institutie publica cu personalitate juridica finantata integral din venituri proprii aflata in
coordonarea ministerului mediuluk. Fondul pentru mediu este un instrument economico
financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor si programelor pentru protectia
mediukui si pebtru stingerea obiectivelor UE in domeniul mediului si schimbarilor
climatice in cknformitate cu dispozitikle legale in vigoare. Scopul functionarii este
gestionarea fonduluk pentru mediu in vederea sustiberii si realizarii proiectelor prioritare
pentru protectia mediului in confitmjtate cu normele si standardele in vigoare

10. Administratia nationala a apelor romane

E o institutie autonoma de jnteres national al carei scop este administrarea, pastrarea
integritatii si al protectiei oatrimoniului public de interes national care constituie
infrastructura sistemjkuj national de gospodarire a apelor si pentru gospodarirea durabila
a resurselor de apa care reprezinta monopol natural de jbteres strategic. Administratia
administreaza alele din domeniul public al statelor si infrastructura sistemelor nstionalr
de gospodsrire a apelir formste din lacuri de acumulare, diguri de aparare impotriva
inundstiilor, canala, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice precum si
infrastructura sistemelor nationale de veghe hidrologice, hidrogeologica si de
monitorizare a calktatii resurselor pe apa aflate in patrimoniul sau in scopul cunoasterii si
a gestionarii unjtare pe intreg teritoriul tarii a resurselor de apa, de suprafata si subteran

Atrivutiile mai specifice domeniului protectiei mediului

Particioa cu efectice militare in functie de misiunile soecifice si de situatia concreta la
actiunile de protectie si interventie iar la ... constituie detasamente de actiune pe zonele
grav afectate
-executa controlul si indrumsrea circulatiei rutiere acordand prioritate traseelor pe care se
executa evacuarea populatiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din
patrimoniul national precum si deplassrea fortelor si a mijloacelor pebtru limitarea si
inlafurarda urmarilor dezastrelor
-coordoneaza, indruma, controleaza si avizeaza masurile de prevenire a incendiilor,
stabileste masurile privind modul de actiune in cazul incendiilor izolate sau de masa si
conduce prin comandamentul pompierilor actiunile tuturor fortelor participante la
localizarea si lichidarea acestora
-participa la verificarea respectarii masurilor de protectie si de interventie
Urmareste asigurarea masurilor de paza pe timpul executarii transporgului dr substante
toxice sau periculoase pe teritoriul de competenta si aplica sanctiuni potrivit
competentelor legale
-stabileste impreuna cu reprezentantii prefecturilor si consiliilor locale situstia victimelor,
tine evidenta persoanelor evacuate ca urmare a pericolului sau producerii dezastrelor si
partjcjps ls cercetarea cauzelor care au determinat producerra incendiilor, exploziilor,
avariilor sau accidentelor

Politica și strategia UE și a României în domeniul protecției apei și a utilizării

durabile a apelor

La nivelul UE avem directiva cadru privind apa recunoscuta sub denumirea de directiva
2000 care stabilește un cadru juridic pentru protejarea și restabilirea purității apei
din UE dar și pentru a asigura utilizarea sa sustenabila pe termen lung. Temeiul
juridic e prevazut în tratatul de la Lisabona în art 191-193.

Politica UE a stabilit 2 cadre juridice principale pentru protecția și gospodărirea

resurselor de apa dulce și a resurselor marine.
Directiva cadru privind apa DCA
si
directiva cadru "strategia pentru mediul marin DCSM

DCA reprezinta piatra de temelie din istoria politicilor de apa din Europa. Ea stabileste
un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apa și
solicita ca toți factorii de impact cât si implicațiile economice sa fie luate în considerare.
În acest sens ea stabileste un program de masuri cu scopul îmbunătățirii starii,
calității apei.
Obiectivul ei principal este acela de a se asigura o cantitate necesara de apa de buna
calitate disponibila pentru toți locuitorii din întreaga UE
Are ca scop menținerea și îmbunătățirea mediului acvatic și contribuie la reducerea
progresiva a emisiilor de substanțe periculoase în apa

Elementele revoluționare pe care le aduce directiva sunt urmatoarele:

-realizarea planului de management al apelor pe bazin hidrografic
-caracterizarea starii apelor în cinci categorii de calitate care se face ținând seama în
primul rand de viata din apa, adică de elementele biologice
-definirea starii bune a apelor
-definirea conceptului de reabilitare a râurilor
-definirea de noi categorii de ape cu regim foarte mult modificat antropic
-definirea starii de referință a apelor de suprafața

Aceasta directiva este sprijinita de alte 5 directive specifice

[Link] privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării care
prevede criterii specifice pentru evaluarea starii chimice bune pentru identificarea unor
tendințe ascendente semnificative și durabile și pentru definirea nivelurilor de baza în
inversarea tendințelor

2. Directiva privind apa potabila care definește standardele de calitate esențiale pentru
apa destinata consumului uman. Aceasta directiva impune statelor membre sa
monitorizeze periodic calitatea apei destinate consumului uman prin utilizarea metodei
punctelor de prelevare. Statele membre la rândul lor pot impune suplimentar cerințe
specifice pe teritoriul lor doar dacă acest lucru duce la stabilirea unor standarde mai
ridicate. Aceasta directiva mai impune furnizarea regulata de informații consumatorii.
Din 3 în 3 ani se face raportare privind calitatea apei potabile către comisia UE. De
asemenea trebuie sa existe o evaluare a siguranței apei bazata pe riscuri și o informare a
consumatorilor privind posibilele riscuri la care sunt expuse sursele de apa
[Link] privind apa pentru scaldat care vizează sa îmbunătățească sănătatea publica
și protecția mediului prin stabilirea de dispoziții privind monitorizarea și clasificarea în 4
categorii a apei pentru scăldat și sa evalueze concentrația a cel puțin 2 bacterii specifice o
data pe luna în fiecare zona de scăldat. Statele sunt obligate sa informeze publicul prin
intermediul profirurilor apei pentru scăldat care conțin informații cu privire la tipul de
informare și sursele care afectează calitatea apei pentru scăldare

4 d privind tratarea apelor reziduale urbane care are ca scop protejarea mediului
împotriva efectelor negative ale deversarilor de ape reziduale urbane și ale deversarilor
din industrie. Aceasta directiva stabileste standarde minime și calendare pentru
colectarea,tratarea și evacuarea apelor reziduale urbane, introduce controale privind
eliminarea nămolului de epurare și solicita sa se elimine treptat practica descărcării în
mare a nămolului de epurare

5 d privind standardele de calitate a mediului care stabileste limitele pentru

concentrațiile a 33 de substanțe prioritare și 8 alți agenți poluatori în apele de suprafața.

6.d privind nitratii care urmărește protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitratii
proveniți din surse agricole

7.d privind inundațiile care are ca scop reducerea și gestionarea riscurilor pe care
inundațiile le comporta asupra sănătății mediului, infrastructurii și proprietatii

Politica marina de coasta a UE

Strategia pentru mediul marin care este instituita cu scopul de a consolida dezvoltarea
sustenabila a economiei maritime, protejând în același timp mediul marin. Obiectivul
acestei directive este de a atinge o stare ecologica bună a apelor marine ale UE pana în
2020

Aceasta directiva introduce și anumite sancțiuni în caz de incalcare a ei cu privire la

poluarea cauzata de nave și cu privire la persoanele responsabile de scurgeri poluante în
mare cărora li se pot aplica sancțiuni care pot fi penale sau administrative.

Cu.... unde exista o cooperare axata pe ape marine sau pe bazine hidrografice, lucru ce a
permis crearea mai multor strategii macro regionale în UE. Strategia pentru regiunea
marii baltice din 2009. Strategia pentru regiunea Dunării 2011. Strategia pentru regiunea
marii adriatice și a marii ionice 2014.
Directiva cadru privind apa a fost transpusa în legislația din România prin legea
310/2004. În prezent avem o strategie și politica națională în domeniul gospodăririi
apelor. De asemenea comisia a impus României ca trebuie sa își dezvolte anumite masuri
potrivite în direcția folosirii responsabile a resurselor de apa
Ca și masuri impuse de uniune pentru România:
-resursele de apa sunt vitale pentru economia și societatea românească întrucât 35-40%
din energia electrica a tarii provine de la centralele de pe Dunăre
-rezervele de apa ar fi necesare pentru a susține agricultura deoarece 30% din terenurile
fertile au nevoie de irigare
-calitatea și cantitatea apei sunt esențiale pentru conservarea mediului sălbatic și a
biodiversității
-in multe zone ale României, resursele de ala au scăzut și sunt afectate de poluare
Comisia considera ca poluarea apelor este efectul direct al reversarilor cauzate de lipsa
unei infrastructuri și legislații potrivite
-cu privire la consum avem 2 probleme importante. Promovarea folosirii sustenabile a
apei și lipsa unui plan de comunicare despre resursele de apa coerente
Cu privire la agricultura nu sunt deloc masuri clare care sa vizeze acest sector

La nivelul României avem o strategie integrata a apei pentru perioada 2010-2035 care
vizează diferite domenii de politica ce afectează resursele de apa. Începând cu 2013 avem
un program de acțiune revizuit de punere în aplicare a directivei privind nitratii care se
aplica pe întreg teritoriul tarii.

La nivelul României avem i strategie națională de management a riscului de inundații pe

termen mediu și lung și avem un cadru general pentru cadrurile de siguranță a apei
România este una din cele 7 tari care participa la cadrul structurat de punere în aplicare și
informare care sprijină statele membre în Punerea în aplicare a directivei privind tratarea
apelor urbane reziduale în special iccp raportarea informațiilor și cu privire la activitățile
de control și de protecție împotriva inundațiilor
Protecția apelor se realizează sub 2 aspecte calitativ și cantitativ, aspecte care nu pot fi
izolate
Cu privire la protecția cantitativa utilizatorii de apa sunt obligați sa economisească apa
prin folosire judicioasa, sa asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și după caz
a celor din sistemele de alimentare cu apa in canalizare și sa folosească cele mai bune
tehnici disponibile care sa permită utilizarea unor cantități reduse de apa precum și un
consum mic prin recirculare și/sau refolosire a apei
Deținătorii cu orice titlu ai rețelelor de distribuție a apei sunt obligați sa ia toate masurile
pentru reducerea pierderilor în rețelele de distribuție și la beneficiari. Autoritatea publica
centrala în domeniul apelor împreună cu administrația națională apele romane au dreptul
sa ia masuri de limitare sau suspendare provizorie a folosirii apei pentru a face fata unui
pericol sau consecințele unor accidente, secetei, inundațiilor sau unui risc de lipsa de apa
cauzat de supra exploatarea resursei
În scopuri calitative, poluarea în orice mod a resurselor de apa este interzisa.

Protecția juridica internațională și națională a dunarii

Dunărea este al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime, are 2857km
cât și ca debit 5600m cubi pe secunda la întrarea în România și reprezinta o axa a Europei
centrale pe care o leagă de marea neagra. Izvorăște din munții padurea neagra, din
Germania prin 2 Izvoare și se varsă în marea neagra prin cele 3 brate. În drumul sau
străbate teritoriul a 10 tari Germania Austria Slovacia Ungaria Croația Serbia România
Bulgaria Moldova Ucraina și 4 capitale Viena Bratislava Budapesta Belgrad
Dunărea este unul dintre principalele resurse de apa ale tarii noastre, având o importanta
deosebita pentru economia României. Ea poate asigura nu numai cea mai mare parte a
necesităților unui economii dezvoltate cum ar fi alimentarile cu apa potabila și industriala
a municipiilor riverane ( Drobeta Turnu Severin Turnu Măgurele Giurgiu Călărași Brăila
Galați Tulcea) dar și nevoile specifice ale zonei cum sunt navigația irigatiile fiscicultura
energetica agrementul în cadrul unor activități caracterizate prin cerințe mari și foarte
mari de apa. Bazinul hidrografic al Dunării este împărțit în 19 state europene și 97,4%
din suprafața României este situata în bazinul hidrografic al Dunării, noi fiind tara cu cea
mai mare suprafața în bazinul Dunării
Cu privire la protecția internațională a Dunării, avem 2 documente :
1. declarația de la București privind cooperarea statelor dunărene în domeniul
gospodăririi și protecției apelor Dunării împotriva poluării (1985) care are ca obiective
-utilizarea rațională și conservarea resurselor de apa ale Dunării
-prevenirea poluării apelor sale
-supravegherea calității lor
Guvernele statelor dunărene se obliga:
-sa procedeze la controlul sistematic al calității apelor Dunării potrivit unor programe și
metode care sa permită obtinerea de date comparabile
-sa efectueze un schimb de informații privitor la organele competente care se ocupa de
controlul poluării apelor Dunării și coordonarea metodelor și programelor elaborate
pentru supravegherea calității apelor
-sa transmită unui celuilalt prin intermediul organelor competente în caz de necesitate sau
cel puțin odată la fiecare 2 ani rezultatul controlului efectuat în stațiile de măsurare și sa
procedeze la un schimb de informații asupra masurilor luate pentru protejarea apelor
dunarii

2 Conventia privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabila a fluviului Dunărea

cu scopul gospodăririi durabile și reechilibrare a apelor care vizează
-Menținerea calității generale a vietii
-Menținerea accesului continuu la resursele naturale
-Evitarea pagubelor ecologice de durata
-Asigurarea protecției eco sisgemului

Guvernele statelor dunărene își mențin obligație din declarația de la București iar în plus
se amintește despre delta Dunării care constituie un semn unic în Europa și își asuma o
serie de măsuri, inclusiv legislative pentru oprirea proceselor de degradare a
patrimoniului natural al deltei și reconstrucția sa ecologica

Strategia UE pentru regiunea Dunării

Este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinat
dezvoltării economice și sociale a macroregiunii dunărene prin consolidarea
implementării în regiune a politicilor și legislației UE
A fost necesara Elaborarea acestei strategii deoarece Regiunea Dunării cuprinde o
cincime din teritoriul UE si exista legături strânse între bunăstarea acestei regiuni și a
uniunii în ansamblu.
Strategia reprezinta o inițiativa politica a României și Austriei promovata printr o
scrisoare comuna la nivel de prim ministru în iunie 2008 și adresata președintelui
comisiei europene. Ulterior comisia a elaborat o comunicare privind strategia UE pentru
regiunea Dunării, precum și un plan de acțiune care au fost prezentate în 2010 și adoptate
de consiliul UE în 2011. Consiliul european a semnat în 24 iunie 2011 la Budapesta. La
acest proiect sunt invitate sa participe și state non membre ale UE
Avem 9 state membre ale UE Austria România Bulgaria Cehia Croația Germania ca stat
federal prin landurile baden buddenberg și Bavaria, Slovacia Slovenia și Ungaria și 5
state nemembre Bosnia Herțegovina Muntenegru Serbia Republica Moldova și Ucraina

Strategia este împărțită în 4 piloni și 11 priorități

Pilonul 1 conectarea regiunii Dunării care are ca priorități
-Sporirea mobilității și a transporturilor inter modele care are 2 sub priorități cai de
navigație interne și transport feroviar rutier și aerian
-stimularea energiei durabile
-promovarea culturii turismului și contactelor între oameni
Pilonul 2 protecția mediului cu 3 priorități
-revitalizarea și întreținerea calității apei
-gestionarea riscurilor ecologice
-Protecția speciilor biologice, a peisajelor și a calității aerului și a solului
Pilonuk 3 construirea prosperității în regiunea dunăreana cu 3 priorități
-Dezvoltarea societății bazata pe cunoaștere prin cercetare, educație și tehnologia
informației
-sporirea competitivității întreprinderilor
-investirea în oameni și cunoștințe
Pilonul 4 consolidarea regiunii Dunării Cu 2 priorități
-consolidarea capacităților instituționale și a Cooperării
-promovarea .... și combaterea crimei organizate
.... dar și reprezentarea externa a României este asigurata de către ministerul afacerilor
externe
Coordonarea la nivel politic se face prin intermediul grupului la nivel înalt alcătuit din
toate tarile membre iar cu privire la finanțare aceasta se finanțează din fondurile
structurale cu incurajarea donațiilor și creditelor
Cu ajutorul României și Austriei s a creat o platforma de dialog între toate statele
participante pentru punerea în aplicare de proiecte complete care sa contribuie la
dezvoltarea acestei macro regiuni dunărene
Începând cu anul 2011 reprezentanții se întâlnesc anual fiind de asemenea organizate în
plus evenimente publice dedicate strategiei unde sunt invitați toți factorii de interes
Aceasta strategie sprijină creșterea durabila cu scopul reducerii consumului de energie
majorării folosirii surselor de energie, modernizării sectorului de transport facandu i dpdv
ecologic acceptabil și mai eficace și promovării turismului verde
Protecția juridica a atmosferei și a climei
Cadrul juridic actual îl reprezinta lega 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
care are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg prin
reglementarea masurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo
unde acesta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin
prezenta lege

Poluarea este produsa din emisii poluante provenite din surse fixe, mobile și surse
difuze

Sursele fixe de poluare reprezinta emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje,

instalații inclusiv de ventilație din activitățile de construcții, din alte lucrări care produc
sau prin intermediul cărora se evacuează substanțe poluante
Activitățile care constituie surse de poluare se pot desfășura numai pe baza acordului și/
sau a autorizației de mediu eliberate în urma abordării integrate a impactului asupra
mediului.
Acest acord de mediu este actul administrativ emis de către autoritatea competenta prin
care sunt stabilite condițiile și după caz masurile care trebuie respectate în cazul realizării
unui proiect
Acordul integrat de mediu este un act tehnico juridic emis de autoritatea competenta pt
protecția mediului cafe acorda dreptul de a stabili condițiile de realizare a unei activități
încă din etapa de proiectare și care se asigura ca instalația corespunde cerințelor
legislației în vigoare. Acest acord poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalații sau
chiar pentru parti ale unei instalații aflate pe același plasament
Acordul de mediu își păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a
proiectului
În cazul în care intervin elemente noi necunoscute la data emiterii acordului de mediu sau
se modifica condițiile care au stat la baza emiterii autoritatea competenta decide
mentinerea acordului sau necesitatea revizuirii acestuia informad titularul cu privire la
aceasta decizie. Pana la adoptarea unei decizii este interzisa desfasurarea oricărei
activități.

Sursele mobile de poluare se stabilesc în conventia privind statele europene sau

internaționale. Utilizatorii de surse mobile au obligația sa asigure încadrarea în limitele de
emisie stabilite, precum și sa le supună inspecțiilor tehnice
.. din surse de emisii nedirijiate de poluanți atmosferici și anume emisii fugitive, Sursele
naturale de emisii sau alte surse care nu sunt definite specific în legislație

Emisiile fugitiv sunt cele eliberate în mediu din imobilele cu destinație de locuințe, spatii
comerciale cu profil alimentar și spatii destinate unor prestări de servicii prin fereste sau
uși, sisteme de ventilare sau prin deschideri similare din activitati care nu au caracter
industrial
 Protecția atmosferei împotriva poluarilor transfrontaliere

Actul international de referință cu privire la poluarile atmosferice transfrontaliere la mare

distanta este conventia de la Geneva din 1979 asupra poluării transfrontaliere la mari
distante. Principiile fundamentale ale acestei Convenții sunt urmatoarele:
-protejarea omului și a mediului înconjurător contra poluării atmosferice în care scop
partile contractante se obliga sa limiteze și în măsura posibilului sa reducă în mod treptat
și sa prevină poluarea atmosferica pe distante lungi
-combaterea introducerii substanțelor poluante pentru aer prin consultări, schimb de
informații, activitati de cercetare și supraveghere, politici și strategii, ținând seama de
eforturile întreprinse la nivel național și international
-organizarea de către parti a schimbului de informații și verificarea politicilor și
activităților economice
-acordarea de consultații la cerere, la intervale scurte părții sau partilor contractante
afectate de poluarea atmosferica pe distante lungi

Aceasta convenție este completata de alte 5 protocoale

Conventia cadru a națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice a fost adoptata în cadrul
conferinței de la Rio de jainero din 1992 unde statele parti și au asumat angajamentul
general de a reduce emisiile de gaze cu efecte sera cu 8% în perioada 2008-2012 fata de
anul 1989 obligație care a fost reinoita în 2012 cu reducerea cu 18% a emisiilor pana în
2020 și reînnoite în 2020 cu 30% pana în 2030
România a ratificata conventia prin legea 24/1994 cu următoarele obligații
-sa elaboreze, sa actualizeze și sa publice inventariile naționale ale emisiilor antropice
-sa încurajeze și sa pună la punct tehnologii și procedee care sa permită monitorizarea
emisiilor
-sa adopte politici naționale și masuri pentru atenuarea cauzelor schimbărilor climatice și
pentru a le diminua Efectele
-sa încurajeze și sa faciliteze programe de educatie și de sensibilizare a publicului

Obiectivul general al acestei Convenții a fost acela de a stabiliza concentrațiile de gaze cu

efect de sera în atmosfera la un nivel care sa împiedice o perturbare antropica periculoasa
a sistemului climatic intr un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele sa se poate
adapta natural la schimbările climatice pentru ca producția alimentara sa nu fie
amenințată și dezvoltarea economica sa se poată desfășura în mod durabil.
Toate părțile și au asumat responsabilități comune dar diferențiate tinandu se cont de
specificitatea priorităților lor naționale și regionale de dezvoltare, de obiectivele și de
situația lor, luandu și anumite angajamente
În cea de a 3 a sesiune a acestei conferințe, statele parti au hotarat în 1997 la Japonia sa
adopte protocolul de la Kyoto care a fost ratificat și de România prin legea 3/2001 și care
întărește obligația partilor de a și reduce emisiile antropice de gaze cu efect de sera cu cel
puțin 5% sub nivelul cazual pentru producția anului 1990 pana în perioada 2008-2012.
Acest protocol este unul dintre cele mai importante documente internationale consacrate
realizării obiectivelor privind reducerea efectului de sera, protocol care a generat o
strategie post Kyoto care a cuprins câteva elemente cheie.
-consistenta și eficienta operationala(aceasta strategie sa fie apta sa conducă la atingerea
nivelului de reducere ale emisiilor asumat în termenul exact
-eficienta financiara, adică costurile pe termen mediu și lung sa nu fie excesive maj mult
sa exista și beneficii colaterale
-acceptul politic al tuturor statelor membre (deoarece aplicarea strategiei are efecte mai
severe în unele sectoare de activitate sau în unele zone ale UE)
-adaptabilitate (aceasta strategie trebuie sa prevadă răspunsuri la eventualele modificări
ce pot surveni in aplicarea ei)
-universalitate (aceasta strategie sa cuprindă instrumente utilizabile în toate sectoarele
economice vizate)
În cadrul acestei conferințe în întâlnirea din 2013 de la Varșovia s a preconizat un viitor
acord global în domeniul schimbărilor climatice care urma sa fie semnat în 2015. În
decembrie 2015 a fost adoptat acordul de la paris care este un acord global privind
schimbările climatice și care prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii
globale mult sub 2 grade celsius cu perioada de începere 2020
Și România a semnat acest acord
Elemente
-obiectiv pe termen lung, Guvernele au convenit sa mențină creșterea temperaturii medii
la nivel mondial mult sub 2 grade celsius peste nivelurile pre industriale și sa continue
eforturile de a o limita la 1,5 grade celsius
-contribuții, partile sa prezinte planuri de acțiune naționale privind clima în vederea
reducerii emisiilor
-ambitie, Guvernele au convenit ca la fiecare 5 ani sa comunice contribuțiile lor pentru a
stabili obiective mai ambițioase
-transparenta, partile au acceptat sa se informeze reciproc dar și publicul cu privire la
eforturile lor de realizare a obiectivelor pe care și le au propus pentru a asigura
transparenta și supravegherea
-solidaritate unde UE și alte tari dezvoltate continua sa ofere finanțare pentru combaterea
schimbărilor climatice pentru a sprijini tarile în curs de dezvoltare sa reducă emisiile dar
și sa consolideze capacitatea de rezilienta la efectele schimbărilor climatice
Acest acord a întrat în vigoare în noiembrie 2016, principalele obligații ale României
dpdv al reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera pentru perioada 2021-2030 sunt
urmatoarele:
-reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 43% pana în anul 2030(o sa aibă activitati
în domeniul energetic, acrivitati de producție și prelucrare a metalelor fieroase, acrivitati
în industria mineralelor, activitati de producere a celulozei, hârtiei și cartonului și în
industria chimica activitati de producție și prelucrare a metalelor neferoase, acest obiectiv
fiind unic la nivelul UE
-participarea la efortul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 30% pana în
anul 2030 în sectoare care privesc transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea
emisiilor de deșeuri (este un obiectiv la nivel de state membre al UE, stabilit în funcție de
PIB ul pe cap de locuitor
Cu privire la întâlnirile care au loc an de an, în ultima întâlnire din decembrie 2023 la
dubai, s a subliniat faptul ca Uniunea europeana este liderul mondial iccp acțiunile
climatice, unde s a accentuat un angajament ferm al UE fata de tranziția verde având în
vedere ca UE a elaborat un acord verde european unde statele parti și au asumat ca UE sa
ajungă dpdv al emisiilor un teritoriu neutru pana în 2050
Tot la ultima întâlnire s a lansat un fond de asistenta pentru națiunile sărace care se
confrunta cu dezastre naturale
Tot în decembrie au înființat un club climatic international care sa investească în
decarbonizarea industriilor poluante greu de atenuat în tarile sărace
Acest club este inițiat de Germania și Chile, are 27 membri dar China și India care sunt
cele mai mari exportatoare de otel din lume nu s au alăturat inițiativei
Pentru prima data SUA au alocat o contribuție de 3 miliarde de dolari la fondul verde
pentru clima
Își asuma pana în anul 2030 ca o putere statuala de energie regenerabila fotovoltaica de
peste 8000 MW și își propune sa instaleze de asemenea o capacitate solara de peste 8gw
care reprezinta 24% din consumul final brut de energie electrica din surse regenerabile

Politica de mediu în domeniul deșeurilor

Cu privire la gestionarea deșeurilor, politica europeana se bazează pe principiile

precautiei, prevenirii, corectării poluării la sursa și poluatorul plătește

Programele multianuale de acțiune pentru mediu stabilesc cadrul pentru viitoarele acțiuni
în toate domeniile politicii de mediu . Acestea sunt integrate în strategiile orizontale și
sunt luate în considerare în cadrul negocierilor internationale în materie de mediu. Nu în
ultimul rand punerea acestora în aplicare este fundamentala

UE Are competenta de a actuona în toate politicile domeniului de mediu , sfera de

aplicare a competentei sale fiind limitata de principiul subsidiarității și de cerință
unanimitatii în consiliu în ceea ce privește aspecte precum cele de natura fiscala,
amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, gestionarea cantitativa a resurselor de apa,
alegerea surselor de energie și structura aprovizionării cu energie.
Așadar abordarea UE în domeniul gestionarii deșeurilor se bazează pe 3 Principii majore:
-prevenirea generării deșeurilor care este un factor considerat a fi extrem de important în
cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor direct legat atat de îmbunătățirea
metodelor de producție, cât și de determinarea consumatorilor sa își modifice cerera
privind produsele (orientarea către produse verzi ) și sa abordeze un stil de viata care sa
genereze cantități reduse de deșeuri

-reciclare și reutilizare :în cazul în care sunt generate deșeuri încurajarea unui nivel
ridicat de recuperare a materialelor componente preferabil prin reciclare materiala. În
acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deșeuri pentru care reciclarea materiala este
prioritara (deșeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deșeuri de
echipamente electrice și electronice)

-îmbunătățirea eliminării finale a deșeurilor si a monitorizării. În situația în care deșeurile

nu pot fi recuperate acestea trebuie eliminate în condiții sigure pentru mediu și sănătatea
umana cu un program strict de monitorizare

Temeiul juridic îl regăsim în art 191-193 din tratatul privind funcționarea UE

Statele în baza reglementarilor comunte trebuie sa întreprindă cele mai eficiente masuri
legislative și administrative pentru gestionarea corecta a deșeurilor și în special a celor
periculoase, stabilind în același timp și sancțiuni eficiente pentru cei care încalcă normele
stabilite poluand mediul în detrimentul sănătății populației
Modelele anterioare de utilizare a resurselor au condus la niveluri ridicate de poluare, la
degradarea mediului și la epuizarea resurselor naturale
La nivelul UE exista o foaie de parcurs către o Europa eficienta dpdv al utilizării
resurselor și un pachet privind economia circulara care ar trebui sa schimbe aceasta
tendința și sa transforme economia UE intr o economie sustenabila pana în anul 2050
Cele 4 noi directive privind deșeurile din acest pachet privind economia circulara
introduc noi obiective de gestionare a deșeurilor iccp prevenirea, reutilizarea, reciclarea și
depozitarea
Acest pachet privind economia circulara cuprinde masuri care vor contribui la stimularea
tranziției UE către o economie circulara prin creșterea nivelului de reciclare și reutilizare
la impulsionarea competitivității la nivel global, la promovarea unei creșteri economice
sustenabile și la crearea de noi locuri de munca

Avem o directiva cadru privind deșeurile care urmărește protejarea mediului și a sănătății
umane prin prevenirea sau reducerea impactului negativ al producerii și gestionarii
deșeurilor și prin reducerea impactului global al utilizării resurselor, îmbunătățind
eficienta acestei directive

Noul pachet privind economia circulara

În decembrie 2015 comisia a prezentat un plan de acțiune privind economia circulara și 4
propuneri legislative de modificare a următoarelor acte juridice:
-directiva cadru privind deșeurile
-directiva privind depozitele de deșeuri
-directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
-directiva privind vehiculele scoase din uz
-directiva privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori
-directiva privind deșeurile de echipamente electronice
Directiva cadru prevedea obligația comisiei de a lua masurile înainte de anul 2014
Aceste directive au fost adoptate în mai 2018 în urma negocierilor interinstitutionale
dintre parlament și consiliu

Aceste directive includ urmatoarele elemente:

-un obiectiv comun la nivelul UE de reciclare a 65% din deșeurile municipale pana în
anul 2035(55% pana în 2025 și 60% pana în 2030)
-de reciclare a 70% din deșeurile de ambalaje pana în 2030
-un obiectiv obligatoriu de reducere a depozitarii deșeurilor pana la maxim 10% din
deșeurile municipale pana în 2035
-o interdicție de depozitare a deșeurilor colectate separat prin care se impune colectarea
separata a deșeurilor biologice pana în 2023 și a textilelor și deșeurilor periculoase din
gospodarii pana în 2025
-promovarea unor instrumente ecologice de descurajare a depozitarii deseurilor
-anumite .... și îmbunătățite precum și metode armonizate de calculare a ratelor de
reciclare la nivelul UE
-masuri concrete de promovare a reutilizarii și de stimulare a simbiozei industriale,
transformarea unui produs al unei industrii în materie prima pentru alta industrie
-scheme obligatorii de răspundere extinsa a producătorilor pentru ca aceștia sa introducă
pe piața produse mai ecologice și sa sprijine schemele de valorificare și de reciclare
(pentru ambalaje, baterii, vehicule scoase din uz)

Materialele plastice

La 16 ianuarie 2018 comisia Europeană a publicat o comunicare care definește o strategie

privind materialele plastice în economia circulara. Strategia identifica principalele
provocări inclusiv ratele scăzute de reciclare și reutilizare a deșeurilor din plastic, emisiile
de gaze cu efect de sera asociate producției dar si incinerarile materialelor plastice și
prezenta deșeurilor din plastic în oceane. Comisia propune ca toate ambalajele din plastic
sa fie proiectate prlentru a fi reciclabile sau reutilizabile pana în anul 2030

În vederea atingerii acestui obiectiv strategia prezintă o gama larga de masuri care se
axează pe 4 domenii:
-îmbunătățirea aspectelor economice și a calității reciclării materialelor plastice
-reducerea aruncării deșeurilor din plastic pe domeniul public
-stimularea investițiilor și a inovării în lanțul valoric al materialelor plastice
-valorificarea acțiunii la nivel mondial

În 2018 în mai comisia a propus un set complet de masuri sub forma directivei privind
materialele plastice de unica folosință pentru a sprijini abordarea tuturor chestiunilor
legate de deșeurile din plastic. Noile reglementari sunt proporționale și adaptate pentru a
obține cele mai bune rezultate cu masuri diferite aplicate diverselor produse. Propunerea
se concentrează pe 10 articole din plastic de unica folosință întâlnite cel mai frecvent pe
plajele europene. Acesta reprezinta 86% din toate articolele de plastic de unica folosință
de pe plaje și aproximativ o jumătate din toate deșeurile marine din plastic. Aceasta
directiva include și o interzicere a articolelor din plastic cum sunt paiele, bețișoarele de
vata făcute din plastic, farfuriile și tacâmurile din plastic, lingurițe din plastic pentru cafea
, betele din plastic pentru baloane
Alte articole din plastic cum sunt sticlele de băuturi vor trebui colectate separat în
proporție de 90% pana în 2025
Potrivit acestui nou act legislativ statele membre vor trebui sa reducă în mod semnificativ
consumul de recipiente din plastic pentru alimente și pahare din plastic pentru băuturi
conform unui calendar pe 6 ani de la transpunerea noilor reglementari
În centrul atenției se afla și răspunderea extinsa a producătorilor. Potrivit acestor
reglementari sistemele existente vor trebui sa contribuie la finanțarea curățării deșeurilor
Aceste noi masuri vor contribui la tranzacția Europei spre o economie circulara și la
atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU, angajamentelor climatice asumate
de EU și a obiectivelor de politica industriala. Scopul principal al acestei directive este
acela de a sprijini modele mai sigure și mai sustenabile de consum și producție. De
asemenea directiva a adăugat materiale produse din plastice oxodegradabile și recipiente
pentru alimente sau băuturi din polistiren expandat pe aceasta lista de produse care urma
sa fie interzisa pana în 2021. Pe lângă articolele din plastic de unica folosință care urmau
a fi interzise parlamentul a propus ca statele membre sa fie obligate sa își reducă
consumul de aceste articole și altele cu cel puțin 25% pana în 2025
Aceste produse includ: recipiente de unica folosință pentru alimente cum sunt cutiile de
burgeri, cutiile de sandvișuri, cutii pentru alimente
Toate tarile UE vor trebui sa elaboreze planuri naționale pentru a încuraja utilizarea de
produse adecvate utilizării multiple

Se presupune ca aceasta directiva va reduce costurile generate de pagubele de mediu

atribuite poluării cu materiale plastice în EU care sunt estimate de către comisie la 22 de
miliarde de euro pana în 2030
Parlamentul european a adoptat o rezoluție cu privire la strategia privind materiale
plastice în economia circulara unde recomanda comisiei sa ia în calcul introducerea unor
cerințe privind conținutul minim reciclat pentru anumite produse din plastic introduse pe
piața UE. Acea rezoluție pledează pentru crearea unei veritabile piețe unice pentru
materialele plastice reciclate, propune masuri pentru combaterea deșeurilor marine și
solicita interzicerea folosirii microplasticului în produsele cosmetice și de curățat pana în
2020

Problematica gestionarii deșeurilor

Cu privire la gestionarea deșeurilor, avem la nivelul UE un program de acțiune pentru
mediu cu privire la gestionarea deșeurilor , o foaie de parcurs către o Europa eficienta
dpdv energetic și o inițiativa privind materiile prime. Programul de acțiune pentru mediu
stabileste obiectivele prioritare iccp politica UE în sectorul gestionarii deșeurilor:
-reducerea cantității de deșeuri generate
-maximinizarea reutilizarii și reciclării
-limitarea incinerarii la materialele care nu sunt reciclabile
-limitarea progresiva a depozitarii la deșeuri care nu pot fi reciclate sau valorificate
-asigurarea implementării depline a obiectivelor politicii privind deșeurile în toate statele
membre
Oug 195/2005 cuprinde o serie de norme cu caracter general cu privire la deșeuri și
deșeuri periculoase care se refera pe de o parte la obligațiile ce revin autoritatiilor pentru
protecția mediului și a altor autorități abilitate prin lege de a supraveghea și controla
respectarea reglementarilor în domeniu și de a lua masuri de prevenire și limitare a
impactului deșeurilor asupra sănătății populației și a mediului iar pe de alta parte la
obligațiile persoanelor fizice și juridice care gestionează sau efectuează operațiuni de
import, export, tranzit, transport intern și internațional de deșeuri. În prezent regimul
juridic al deșeurilor este reglementat prin ordonanță 92/2021 care a suportat ultima
completare și modificare prin legea 17 din 2023. Aceasta are ca obiectiv crearea
cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenite din
ambalaje. Stabileste de asemenea masuri destinate refolosirii sau a reciclării ambalajelor,
normeaza cerințele necesare introducerii pe piața a ambalajelor, introduce cerințe de
standardizare care trebuie respectate și obligații care trebuie indeplinite de către operatorii
economici care produc ambalaje, le gestionează și le comercializează

La nivelul ministerului mediului avem o strategie națională de gestionare a deșeurilor

care a apărut din necesitatea identificării obiectivelor și politicilor de acțiune pe care
România trebuie sa le urmeze în domeniul gestionarii deșeurilor în vederea atingerii
statutului de societate a reciclării
Prioritati:
-prioritatea eforturilor în domeniul gestionarii deșeurilor în linie cu ierarhia deșeurilor
-dezvoltarea de masuri care sa încurajeze prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea
promovând utilizarea durabila a resurselor
-creșterea ratei de reciclare și îmbunătățirea calității materialelor reciclate lucrând
aproape cu sectorul de afaceri și cu unitățile și întreprinderile care valorifica deșeuri
-reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri
-încurajarea producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate
-organizarea bazei de date la nivel național și eficientizarea procesului de monitorizare
-implementarea conceptului de analiza a ciclului de viata în politica de gestionare a
deșeurilor

Se dorește îmbunătățirea serviciilor carte populație și sectorul de afaceri prin:

-încurajarea investițiilor verzi
-susținerea inițiativelor care premiază și recompensează populația care reduce,
reutilizarea și reciclează deșeurile din gospodarii
-colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru creșterea eficientei și
calității deșeurilor colectate facandu le mai ușor de reciclat
-colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și sectorul de afaceri pentru
îmbunătățirea sistemelor de colectare a deșeurilor
Instrumentele actuale de politica a deșeurilor sunt aplicate și ajuta în gestionarea
corespunzătoare a deșeurilor. Aceste instrumente se împart în mai multe categorii
-economice
-de reglementare
-administrative
-de informare
Instrumentele economice
Obiectivul acestora este acela de a încuraja schimbarea comportamentului în scopul unei
gestionarii corespunzătoare a deșeurilor prietenoasa cu mediul
Aceasta se realizează fie prin stimularea comportamentului sau a activității, fie prin
creșterea costurilor, comportamentului sau activității nedorite
În România cele mai multe instrumente economice implementate sunt din cea de a doua
categorie :
-ecotaxa aplicata pungilor și sacoselor pentru cumpărături
-taxa aplicata uleiurilor
-taxa de depozitare

Fata se Aceste instrumente apare acest sistem de depozit pentru ambalajele reutilizabile
Operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalajele reutilizabile
sunt obligați sa primească ambalajele reutilizabile la schimb sau sa ramburseze la
solicitarea cumpărătorului valoarea depozitului
În prezent încă nu avem adoptata vreo procedura de implementare, control și
monitorizare a sistemului de control

Principiile generale care stau la baza activității care implica substanțe și preparate
periculoase
-Principiul precautiei în gestionarea substanțelor și preparatelor periculoase în vederea
prevenirii pagubelor fata de sănătatea populației și de mediu
-Principiul transparentei fata de consumatori asigurandu se accesul la informații privind
Efectele negative pe care le pot genera substanțele și preparatele periculoase
-Principiul securității operatiunilor de gestionare a substanțelor și preparatelor
periculoase

Legea cadru a protecției mediului instituie anumite obligații pentru pf și pj care

gestionează substanțe și preparate periculoase
-sa dețină autorizație specifica pt fiecare tip de activitate
-sa tina o evidenta stricta a substanțelor periculoase inclusiv a recipientelor și
ambalajelor acestora care intra în sfera lor de activitate și sa furnizeze informațiile și
datele cerute de autoritățile competente conform legislației specifice
-sa elimine în totalitate și în condiții de siguranță pentru sănătatea populației și
pentru mediu substanțele și preparatele periculoase care au devenit deșeuri
-sa identifice și sa prevină riscurile pe care substanțele și preparatele periculoase le
pot prezenta asupra sănătății populației și sa anunțe iminenta producerii unor descărcări
neprevazute sau a accidentelor

Una din problemele de mare risc este cea a neutralizarilor, statele mari producătoare de
deșeuri fiind tenate sa elimine deșeurile periculoase în afara teritoriului național prin asa
numitul "export de poluare". Comunitatea internațională a luat atitudine împotriva acestui
gen de activitate recurgând inclusiv la incriminarea exportului de poluare prin deșeuri atat
ca delict international cât și ca delict național. La nivel european a fost adoptata
conventia de la Bruxelles privind controlul transportului peste frontiere a deșeurilor
periculoase și al eliminării acestora, România ratificand aceasta convenție
În prezent avem legea 17/2023 privind regimul deșeurilor unde avem definite substanțele
periculoase
Prin prezenta substanțelor periculoase se înțelege existenta efectiva și anticipata a
acestor substanțe pe amplasament sau a acelora care se considera ca pot fi generate
dacă se pierde controlul asupra unui proces chimic industrial în cantități egale sau
mai mari decât valorile limita prevazute în legislație

Procedura, prelucrarea, utilizarea si/sau comercializarea substanțelor și preparatelor

chimice considerate periculoase au un regim juridic special la baza căruia stau
următoarele Principii
-Principiul asigurării unui nivel de protecție adecvat pentru om și mediu
-Principiul liberei circulații a bunurilor
-Principiul progresului tehnic

Sunt considerate substanțe și preparate periculoase cele explosive, oxidante extrem

de inflamabile și foarte inflamabile, substanțele și preparatele toxice și foarte toxice,
substanțele și preparatele nocive, corozive, iritante, sensibilitate, cancerigene,
substanțele și preparatele toxice pentru reproducere precum și cele periculoase pt
mediu
La baza clasificării substanțelor intr una din categoriile menționate stau proprietăților iar
Clasificarea are la baza gradul de pericol și natura specifica a riscurilor pe care le implica
Substanțele și preparatele periculoase pot fi comercializate numai dacă sunt strict
respectate cerințele prevazute de lege cu privire la ambalarea și etichetarea lor

Producătorii și importatorii au obligații

-sa efectueze testări ale proprietăților substanțelor și preparatelor în vederea
încadrării în clasele de pericol
-sa clasifice, sa eticheteze și sa ambaleze substanțele chimice periculoase conform
prevederii legale
-sa furnizeze după caz gărzii naționale de mediu toate informațiile despre
Proprietățile substanțelor care pot pune în pericol sănătatea sau mediul

Regimul juridic al deșeurilor

Legea protecției mediului definește deșeurile ca fiind substanțe rezultate în urma unor
procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care
unele sunt refolosite
În legislația noastră este definit deseul ca fiind orice substanță preparata sau orice
obiect din categoriile stabilite de legislația specifica privind regimul deșeurilor pe
care deținătorul îl arunca, are intenția sau are obligația de a l arunca
În conventia de la basso prin deșeuri se înțelege substanțe sau obiecte care sunt eliminate
sau urmează a fi eliminate sau este necesar sa fie eliminate în conformitate cu legislația
națională
Condițiile generale privind gestionarea deșeurilor
Gestionarea deșeurilor are în vedere utilizarea proceselor și a metodelor care nu pun în
pericol sănătatea populației și a mediului înconjurător iar autoritățile competente
autorizează și controlează activitățile de valorificare și eliminare a deșeurilor urmărind ca
acestea:
-sa nu prezinte riscuri pentru sănătatea populației, apa, aer, sol fauna sau vegetație
-sa nu producă poluare fonica sau miros neplăcut
-sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate

Persoanelor fizice li se interzice sa desfășoare activități independente iar persoanelor

juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolata a deșeurilor precum și orice
alte operațiuni neautorizate efectuate cu deșeurile

La elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor se are în vedere ca acestea sa conțină

A-în mod obligatoriu informații referitoare la tipurile, cantitățile și originea deșeurilor

care urmează sa fie valorificate sau eliminate
-masuri specifice pentru categorii speciale de deșeuri
-zone și instalații de valorificare sau de .. a deșeurilor

B DUPA caz informații ch privire la

-pf autorizate sa desfășoare activitati independente sau persoane juridice împuternicite cu
gestionarea deșeurilor
-costurile estimative ale operatiunilor de valorificare și eliminare a deșeurilor
-masuri pentru încurajarea rationalizarii colectării sortarii și tratării deșeurilor
Producătorii de deseuri precum și unitățile specializate în conceperea și proiectarea
activităților care pot genera deșeuri au următoarele obligații
-sa adopte încă de la faza de concepție și proiectare a unui produs soluțiile și tehnologiile
de eliminare sau de diminuare la minim posibil a producerii deșeurilor
-sa nu pună în circulație produse dacă nu exista posibilitatea eliminării acestora ca deșeuri
-sa ambalaje produsele în mod corespunzător pentru a preveni deteriorarea și
transformarea acestora în deșeuri
-sa evite Formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse și sub
produse care se pot deteriora ori pot deveni deșeuri ca urmare a depășirii termenului de
valabilitate
Sa valorifice în totalitate dacă este posibil dpdv economic și tehnic sub produsele
rezultate din procesele tehnologice
-sa nu amestece diferitele categorii de deșeuri periculoase sau deșeuri nepericuloase cu
deșeuri periculoase în condițiile stabilite de lege
-sa nu abandoneze deșeurile și sa nu le depozitze în locuri neautorizate
-sa separe deșeurile înainte de colectare în vederea valorificării și eliminării acestora

Colectarea colectiva a deșeurilor de ambalaje

Se face prin
-sisteme de colectare selectiva pe tipuri de materiale a deșeurilor reciclabile din deșeurile
municipale de către operatorii prevăzuți în legea serviciului de salubrizare a localităților
-sisteme de colectare distincta a deșeurilor de ambalaje înființate de operatorii economici
care dețin autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități
Se interzice amestecarea deșeurilor de ambalaje colectate selectiv precum și încredințarea
respectiv primirea în vederea eliminării prin depozitare finala a deșeurilor de ambalaje
care nu sunt valorificabile sau care nu pot fi incinerare în instalații de incinerare cu
recuperare de energie

Transportul peste frontiera al deșeurilor periculoase

Neutralizarea deșeurilor periculoase este sarcina statelor pe teritoriul cărora au fost
externalizare deșeurile

Practica în aceasta materie este aceea a opțiunii întreprinzătorilor pentru deplasarea

deșeurilor pe cale ilicita în alte state. Se poate vorbi despre existenta unei infracționalității
ecologice reale. Prin conventia de la Basel privind controlul transferului.. Statele se
obliga sa adopte masurile necesare pentru ca gospodărirea, reziduurilor și a deșeurilor
inclusiv transportul și eliminarea lor sa fie în concordanta cu cerințele de protecție a
sănătății oamenilor și a mediului
Partile nu vor autoriza exportul de deșeuri periculoase sau de alte reziduri către un stat
care nu este parte la conventie sau importul acestora intr un stat care nu e parte la
convenție

Fiecare atat trebuie sa interzica tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția sa sa transporte
sau sa elimine deșeuri periculoase fără autorizație sau fără sa fie abilitate pentru o astfel
de operațiune

Statul va cere ca toate deșeurile care urmează a fi transportate peste frontiera sa fie
ambalate, etichetate și transportate conform regulilor internationale
Transportul peste frontiera va fi autorizate de parti numai dacă
-statul exportator nu are capacitate tehnica și instalații necesare pentru eliminarea
deșeurilor respective intr un mod eficient și rational dpdv ecologic
-deșeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare sau recuperare în industria
statului importator
- Transportul se conformează și altor criterii convenite de parti cu condiția de a nu
contraveni obiectivelor Convenției de la varna. Pentru ca transportul peste frontiera sa
aibă loc trebuie ca starul exportator sa informeze sau sa ceara ca producătorul sau firma
exportatoare sa informeze în scris prin intermediul autorității competente a statului
exportator autoritățile competente ale tuturor statelor prin care deșeurile periculoase
urmează sa fie transportate
Statul importator este obligat sa răspundă în scris acceptând transportul cu sau fără
condiții cerând informații suplimentare sau refuzând permisiunea pentru transport.
O copie a răspunsului final a statului importator se trimite autoritatiilor competente din
Statele interesate care sunt parti la convenție
Statul exportator nu va autoriza începerea transportului peste frontiera pana când nu a
primit confirmarea scrisa din partea statului importator precum și confirmarea existentei
unui contract între exportator și eliminator cade sa specifice eliminarea ecologica și
rațională a deșeurilor

Obligatoriu trebuie sa fie primit și consintamantul scris al statelor de tranzit

Atunci când un transport de deșeuri periculoase asupra cărora Statele au căzut de acord
nu se poate realiza in condițiile prevazute în contract Statul importator va asigura
întoarcerea deșeurilor în statul exportator de către acesta dacă nu se pot găsi soluții
alternative pentru evacuarea lor intr un mod care sa respecte cerințele de protecție a
mediului în termen de 90 zile de la data cand în statul importator a informat statul
exportator sau momentul când Statele cad de acord

Este considerat practic ilicit orice deplasare a deșeurilor periculoase sau a altor reziduri
dacă s a efectuat
-fără hotararea expresa a tuturor statelor interesate
-fără consintamantul unui anume stat interesat sau cu consintamantul obținut prin
declarație falsa sau frauda
-prin eliminarea deliberata a deșeurilor periculoase sau a altor reziduri cu încălcarea
prevederilor Convenției și a principiilor generale ale dreptului internațional

În toate situațiile de trafic ilicit statul exportator va trebui sa asigure ca deșeurile

periculoase în cauza sa fie reimportate de către exportator sau producător ori dacă este
necesar de către el însuși în propriul Teritoriu sau dacă acest lucru nu e posibil deșeurile
sa fie eliminate ecologic intr un termen de 30 zile din momentul în care statul exportator
a fost informat cu privire la traficul ilicit sau intr un alt termen convenit de către state.

Instituții doar rezervația deltei dunarii