SUBCARPATII
Caracteristici generale
- Reprezinta o treapta de tranzitie intre munti si regiunile extracarpatice
- Se desfasoara la exteriorul Carpatilor Orientali si Meridionali intre Valea
Moldovei la nord si Valea Motrului la vest.
- Reprezinta o unitate de orogen – s-au format prin cutarea si inaltarea
stratelor sedimentare in ultimele faze de cutare ale Carpatilor la safrsitul
orogenezei alpine
- Sunt alcatuiti din roci sedimentare friabile : marne, argile, gresii, nisipuri,
pietrisuri, uneori calcare sau conglomerate inaltate pe verticala formand cute
diapire in Subcarpatii de Curbura
- Rocile sunt dispuse cutat sub forma de anticlinale – dealuri si sinclinale –
depresiuni
- Pe substratul argilos se produc alunecari de teren si procese torentiale
- Altitudinea maxima in dealul Chiciora- 1218 si minima in Dealul Bran- 333
si depresiuni
- Soluri predominante : din clasa argiluvisoluri si cambisoluri
SUBCARPATII MOLDOVEI
Asezare- la exteriorul Carpatilor Moldo-Transilvani
Limite : N- V Moldovei; S- V Trotusului; E- Culoarul Siretului, V- Carpatii M.T
Caracteristici generale:
Cuprind un singur sir de depresiunimari , joase situate la contactul cu muntii :
- Depresiunea Neamtului drenata de raul Neamt/Ozana cu orasul Targu
Neamt, cu manastirile Varatec, Secu, Agapia. Este marginita la N-E de
Culmea Plesului.
- Depresiunea Cracau-Bistrita marginita de Dealurile Bistritei traversata de
Bistrita si afluentul Cracau
- Depresiunea Tazlau-Casin traversata de Trotus cu afluentii Tazlau si Casin
si inchisa la est de Culmea Pietricica ; oras – Onesti
Altitudinea maxima : 911 m in Culmea Plesului; Medie – 300 m
Resurse naturale
- Petrol si gaze naturale exploatate la Tazlau, Moinesti, Casin
- Sare gema la Tg Ocna
Orase : Onesti, Moinesti, Tg Neamt, Buhusi, Tg Ocna, Roznov
SUBCARPATII CURBURII
Asezare : La exteriorul Carpatilor de Curbura
Limite : N- Valea Trotusului, S-V – Valea Dambovitei. V interior – Carpatii
Curburii, E si S exterior C Romana
Caracteristici generale
- Este treapta de tranzitie intre munti si campie, singurul sector subcarpatic
care intra in contact direct cu campia
- Cel mai complex sector subcarpatic prin : structura foarte cutata cu cute
diapire, forma curbata, prezenta a doua siruri de depresiuni si de dealuri
- Ca altitudine este cel mai inalt sector subcarpatic cu altitudinea maxima in
Magura Odobesti – 996 m
- Complexitatea creste prin patrunderea spre S-V a unor pinteni ( Pintenul
Ivatetu, Pintenul Valeni) , care determina pe alocuri chiar si 3-4 siruri de
depresiuni in Subcarpatii Buzaului
- Usoara inaltare manifestata si in prezent
- Relief carstic pe sare – Slanic, alunecari de teren, vulcani noroiosi in
Depresiunea Policiori
Subdiviziuni mari :
- Subcarpatii Vrancei
- Subcarpatii Buzaului
- Subcarpatii Prahovei
Depresiuni interne : Soveja pe Susita, Vrancei – cea mai mare traversata de
Putna cu Zabala si inchisa de Dealurile Ousoru, Rachitas, Raiut ; Neculele,
Lopatari pe Slanic ; Patarlagele pe Buzau ; Chiojd, Valenii de Munte pe
Teleajen ; Campina pe Prahova ; Pucioasa pe Ialomita, etc.
Depresiuni externe intracolinare : Vidra, Dumitresti, Policiori, Niscov,
Podeni, etc., sunt inchise de dealuri subcarpatice externe : Magura Odobesti,
Deleanu, Istrita.
Resurse naturale :
-Este una din primele mari zone petrolifere din lume, se exploateaza in S.
Prahovei si Vrancei, avand centre la Campina, Boldesti, Ocnita, Berca, etc
-Exploatari de sare la Slanic Prahova , una dintre cele mai mari din tara
Ca resurse de suprafata in acest sector se gaseste cea mai importanta zona
viticola din Romania cu cele mai mari podgorii : Panciu, Odobesti, Jaristea,
Cotesti, Dealu Mare- Istrita , etc.
Orase : Campina, Moreni, Baicoi, Breaza, Pucioasa, Comarnic
SUBCARPATII GETICI
Asezare: la exteriorul Carpatilor Meridionali
Limite: E- Dambovita, V-Motru, N-Carpatii Meridionali, S-Podisul Getic
Caracteristici generale
- Cuprind o succesiune de delauri si depresiuni paralele cu muntii
- Prezinta si delauri cu structura monoclinala
- Depresiunile interne s-au format prin eroziune
- Ca si altitudine medie este cel mai mic sector subcarpatic desi prezinta in
cadrul sau altitudinea maxima dintre delaurile subcarpatice – Dl Chiciora-
1218 m si Magura Matau
Diviziuni mari : Muscelele Argesului intre Dambovita si Olt si
Subcarpatii Olteniei intre Olt si Motru cu subdiviziunile Subcarpatii
Gorjului si Subcarpatii Oltului
Depresiuni interne de contact : Depr. Campulung( cea mai tipica,
strajuita la sud de Magura Matau cu orasul Campulung) , Bradet pe Valsan,
Arefu pe Arges, Jiblea pe Olt. Aceste depresiuni sunt marginite la sud de
delauri numite muscele (argesene sau valcene). Horezu marginita la sud de
Magura Slatioara, Polovragi pe Oltet, Tismana pe Tismana etc.
Depresiuni externe intracolinare : mai extinse la vest de Olt – Depr. Tg-Jiu
pe Jiu, Campu Mare inchisa la sud de Dealul Bran
Resurse naturale
-In bazinele Rovinari si Tismana se exploateaza importante zacaminte de
lignit pe baza caruia functioneaza marea termocentrala de la Rovinari
- sare – la Ocnele Mari cu istorie foarte veche , aici pe langa exploatarea
sarii, s-a amenajat in subteran un punct turistic cu spatii de agrement, un
muzeu si o biserica
O importanta zona pomicola – indeosebi in Muscelele Argesului si
Subcarpatii Valcii cu plantatii de prun si mar.
Primele capitale ale Tarii Romanesti au fost la Campulung si Curtea de
Arges in anii 1300-1400
Orase : Ramnicu-Valcea, Tg-jiu, Campulung, Curtea de Arges, Rovinari,
Horezu, Targu Carbunesti