Reciclarea materialelor refolosibile reduce drastic consumul resurselor naturale (petrol,
apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer. Materialele reciclabile pot fi
utilizate la obţinerea altor produse care sunt folosite în circuitul public.
Faţă de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din
partea societăţii. Deşeurile menajere trebuie însă sortate înainte de a le arunca în
containere separate pe tipul de deşeu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc). Aproape 45%
din deşeurile casnice sunt ambalaje şi materiale reciclabile. Această cantitate a crescut
în ultimii ani şi va creşte în continuare.
Potrivit analizelor realizate de specialişti, 1 tonă de hârtie recuperată salvează 17 arbori
maturi care produc în fiecare oră oxigenul necesar pentru 900 de oameni iar 1 tonă
masa plastică recuperată economiseşte 8 tone petrol. Deşeurile biodegradabile pe
care le generează o gospodărie pot deveni pământ fertil pentru flori, gazon, spaţii
verzi, grădină de zarzavat sau pot acoperi rănile pământului făcute de construcţii –
demolări, de alunecări de teren sau de eroziune.
Reciclarea hârtiei
Hârtia este cel mai frecvent deşeu întâlnit în mai toate sferele de activitate şi constituie
o importanţă sursa de fibre de celoloza. Sub forme diferite (hârtie de scris, hârtie de
ambalaj, ziare, reviste, cataloage, deşeuri poştale, cutii sau alte ambalaje din carton
simplu şi ondulat de la produsele cosmetice, electrocasnice, pentru băuturi, inclusive
ambalajele de tip TetraPak, etc.), hârtia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului
menajer pe care îl producem astăzi. Hârtia reciclată permite economisirea a
aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din cantitatea de apă (300 l)
necesară pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea
deşeurilor de hârtie se elimină clorul toxic necesar producerii hârtiei albe.
Hârtia recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, realizarea unor
produse pentru construcţii, combustibili obţinuţi din deşeuri în amestec cu deşeurile
din plastic şi lemn sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea
hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se
predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie
tipărită.
Reciclarea materialelor plastice
Materialele plastice au o pondere de folosire foarte mare, datorită avantajelor pe care
acesta le prezintă: preţ de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte
mare, tehnologie de fabricaţie ieftină. Plasticul reprezintă însă o problemă foarte
complicată în România, datorită gradului redus de reciclare. Ambalajele din materiale
plastice nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10
ani, a adus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în
natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra
mediului înconjurător.
Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la rândul lor ca
materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textile, industria
auto, folie industrială, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare.
Avantajele produselor realizate din plasticul reciclat constau într-un cost de fabricaţie
mai ieftin faţă de cele realizate din materii prime.
Reciclarea sticlei
Spre deosebire de materialele plastice sau hârtie sticlă aruncată poate fi reciclată la
nesfârşit. Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% şi poluarea aerului cu
14-20%. De asemenea, reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1,2 tone de materii
prime (soda, nisip, feldspat) şi energie în proporţie de 25%. Sticla se produce folosind
următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant). Reciclarea
sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apă şi
electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvând un volum important
de resurse energeticePlayvolumeAd
Hârtia recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, realizarea unor
produse pentru construcţii, combustibili obţinuţi din deşeuri în amestec cu deşeurile
din plastic şi lemn sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea
hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se
predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie
tipărită.
Reciclarea materialelor plastice
Materialele plastice au o pondere de folosire foarte mare, datorită avantajelor pe care
acesta le prezintă: preţ de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte
mare, tehnologie de fabricaţie ieftină. Plasticul reprezintă însă o problemă foarte
complicată în România, datorită gradului redus de reciclare. Ambalajele din materiale
plastice nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10
ani, a adus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în
natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra
mediului înconjurător.
Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la rândul lor ca
materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textile, industria
auto, folie industrială, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare.
Avantajele produselor realizate din plasticul reciclat constau într-un cost de fabricaţie
mai ieftin faţă de cele realizate din materii prime.
Reciclarea sticlei
Spre deosebire de materialele plastice sau hârtie sticlă aruncată poate fi reciclată la
nesfârşit. Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% şi poluarea aerului cu
14-20%. De asemenea, reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1,2 tone de materii
prime (soda, nisip, feldspat) şi energie în proporţie de 25%. Sticla se produce folosind
următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant). Reciclarea
sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apă şi
electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvând un volum important
de resurse energetice.
Producătorii de recipiente din sticlă prefera să introducă cioburile în materialul brut
deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Praful de sticlă care nu mai
poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de
sticlă, material foarte utilizat în izolarea termică şi fonică. Sticlă ce trebuie folosită
pentru recipiente noi trebuie să fie în general sortata după culoare şi trebuie să nu
conţină contaminanţi cum ar fi murdărie, roci, ceramică, farfurii rezistente la
temperaturi mari sau alte produse din sticlă.
Reciclarea aluminiului
Ce se poate obţine din materialele
reciclabile. Scopurile în care pot fi utilizate
plasticul, hârtia, sticla şi aluminiu
Reciclarea materialelor refolosibile reduce drastic consumul resurselor naturale (petrol,
apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer. Materialele reciclabile pot fi
utilizate la obţinerea altor produse care sunt folosite în circuitul public.
Faţă de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din
partea societăţii. Deşeurile menajere trebuie însă sortate înainte de a le arunca în
containere separate pe tipul de deşeu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc). Aproape 45%
din deşeurile casnice sunt ambalaje şi materiale reciclabile. Această cantitate a crescut
în ultimii ani şi va creşte în continuare.
Potrivit analizelor realizate de specialişti, 1 tonă de hârtie recuperată salvează 17 arbori
maturi care produc în fiecare oră oxigenul necesar pentru 900 de oameni iar 1 tonă
masa plastică recuperată economiseşte 8 tone petrol. Deşeurile biodegradabile pe
care le generează o gospodărie pot deveni pământ fertil pentru flori, gazon, spaţii
verzi, grădină de zarzavat sau pot acoperi rănile pământului făcute de construcţii –
demolări, de alunecări de teren sau de eroziune.
Reciclarea hârtiei
Hârtia este cel mai frecvent deşeu întâlnit în mai toate sferele de activitate şi constituie
o importanţă sursa de fibre de celoloza. Sub forme diferite (hârtie de scris, hârtie de
ambalaj, ziare, reviste, cataloage, deşeuri poştale, cutii sau alte ambalaje din carton
simplu şi ondulat de la produsele cosmetice, electrocasnice, pentru băuturi, inclusive
ambalajele de tip TetraPak, etc.), hârtia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului
menajer pe care îl producem astăzi. Hârtia reciclată permite economisirea a
aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din cantitatea de apă (300 l)
necesară pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea
deşeurilor de hârtie se elimină clorul toxic necesar producerii hârtiei albe.
Playvolume00:00/01:00adevarulTruvidfullScreen
Hârtia recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, realizarea unor
produse pentru construcţii, combustibili obţinuţi din deşeuri în amestec cu deşeurile
din plastic şi lemn sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea
hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se
predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie
tipărită.
Reciclarea materialelor plastice
Materialele plastice au o pondere de folosire foarte mare, datorită avantajelor pe care
acesta le prezintă: preţ de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte
mare, tehnologie de fabricaţie ieftină. Plasticul reprezintă însă o problemă foarte
complicată în România, datorită gradului redus de reciclare. Ambalajele din materiale
plastice nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10
ani, a adus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în
natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra
mediului înconjurător.
Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la rândul lor ca
materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textile, industria
auto, folie industrială, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare.
Avantajele produselor realizate din plasticul reciclat constau într-un cost de fabricaţie
mai ieftin faţă de cele realizate din materii prime.
Reciclarea sticlei
Spre deosebire de materialele plastice sau hârtie sticlă aruncată poate fi reciclată la
nesfârşit. Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% şi poluarea aerului cu
14-20%. De asemenea, reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1,2 tone de materii
prime (soda, nisip, feldspat) şi energie în proporţie de 25%. Sticla se produce folosind
următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant). Reciclarea
sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apă şi
electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvând un volum important
de resurse energetice
Producătorii de recipiente din sticlă prefera să introducă cioburile în materialul brut
deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Praful de sticlă care nu mai
poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de
sticlă, material foarte utilizat în izolarea termică şi fonică. Sticlă ce trebuie folosită
pentru recipiente noi trebuie să fie în general sortata după culoare şi trebuie să nu
conţină contaminanţi cum ar fi murdărie, roci, ceramică, farfurii rezistente la
temperaturi mari sau alte produse din sticlă.
Reciclarea aluminiului
Multe bunuri şi ambalaje sunt fabricate din metale - tablă, oţel şi în special aluminiu.
Reciclarea aluminiului salvează 95% din energia necesară producerii lui. Aluminiul este
cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de băuturi din
aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic
incomparabil mai mic. Pentru fabricarea unui produs nou din metal reciclat se
economiseşte între 74% şi 95% din energia necesară realizării aceluiaşi produs din
resurse primare. Dacă reciclam o doză de aluminiu vom economisi energie suficientă
pentru producerea altor 20 de doze reciclate.
Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate şi transportate la
unităţile centrale de procesare. La instalaţiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt
încălzite iniţial pentru îndepărtarea umidităţii şi apoi sunt încărcate într-un cuptor de
retopire. Metalul care rezultă este transformat în lingouri care apoi sunt transferate în
altă unitate de procesare şi trase în foi subţiri. Aceste foi pot fi refolosite pentru
diferite utilităţi, în funcţie de necesităţile pieţei. În aceste etape de obţinere a
lingourilor, respectiv foilor metalice, se va reduce semnificativ utilizarea resurselor
naturale.