Lucrare de laborator nr.
5
Studierea circuitelor redresoare.
Scopul:
Familiarizarea cu principiul de construire a redresoarelor monofazate , ridicarea parametrilor
de baza pentru redresoarele monoalternanta si bialternanta, studierea filtrelor de diferite tipuri.
Consideraţii teoretice:
de alimentare cu tensiune continuă prezentate sunt o aplicație a redresării curentului alternativ. Scopul lor
este de a furniza o tensiune continuă care să prezinte variații cât mai mici. Aceasta deoarece circuitele care
utilizează dispozitive semiconductoare necesită o tensiune de alimentare care să rămână relativ constantă și
cu pulsație minimă. Din această cauză redresoarele fără filtraj sunt, în general, rar utilizate.
Redresorul cu filtru
La ieșirea redresorului dublă alternanță, fig. 1.1., se montează condensatorul de filtraj. În funcție de
cerințele impuse, valoarea acestuia este relativ mare (500-5000 µF) sau chiar mai mare.
Fig. 1.1.
Pe durata intervalelor de timp în care tensiunea furnizată de redresor este mai mare decât tensiunea între
armăturile condensatorului, acesta înmagazinează energie (se încarcă). În intervalele de timp în care
tensiunea furnizată de redresor este mai mică decât tensiunea între armăturile condensatorului acesta
debitează energie (curent) pe sarcina R 1. În acest interval în care se extrage curent din condensatorul de filtraj,
tensiunea începe să scadă. Ea scade până când tensiunea de intrare de la redresor atinge o valoare mai mare
decât tensiunea între armăturile condensatorului, pe durata pulsului următor, când începe să crească din nou
și procesul se repetă. Valoarea (amplitudinea) acestei modificări se numește riplu (pulsație), fig. 1.2., și el
este cu atât mai mic cu cât valoarea condensatorului de filtraj este mai mare. Trebuie avut însă în vedere că la
pornirea instalației când condensatorul este complet descărcat, curentul de încărcare în primul sfert al ciclului
tensiunii este foarte mare. Acest fapt limitează valoarea maximă a capacității condensatorului de filtraj în
concordanță cu curentul maxim ce poate fi debitat de puntea redresoare, pentru a preîntâmpina distrugerea
punții.
300×I
C=
Valoarea capacității condensatorului de filtraj se poate obține din relația: U ×r , în care C este
capacitatea în µF, I este intensitatea curentului în mA, U este tensiunea în V și r valoarea permisă a riplului în
procente din valoarea tensiunii.
În fig. 1.2. sunt prezentate formele de undă la intrarea și ieșirea redresorului.
Fig. 1.2.
În cazul în care pentru a obține filtrajul necesar (o valoare impusă a riplului) este necesară utilizarea unui
condensator de o capacitate prea mare care ar distruge puntea de redresare, se poate utiliza un filtru Π, fig.
1.3.
Fig. 1.3.
Acesta va permite obținerea unui riplu mai mic (un filtraj mai bun) prin utilizarea unor capacități mai
mici în concordanță cu curentul suportat de puntea redresoare. În acest caz mărimea condensatorului se alege
1
astfel încât reactanța lui capacitivă Cω la 100 Hz să fie aproximativ 1/10 din valoarea rezistenței R 1. Mai
1500 r
RC 2=
1
r 2 , în care r1 este riplul obținut numai cu C1, iar r2 este cel
1
concret, se poate utiliza formula
dorit (final). R1 este în Ω, iar C2 în µF.
Trebuie menționat că în cazul în care avem un consum variabil de curent (sarcină variabilă), tensiunea de
ieșire (la bornele lui C2) va varia datorită căderii de tensiune variabile pe R 1, filtrul Π fiind indicat la un
consumator care prezintă variații mici ale consumului de curent, ceea ce îi limitează utilizarea.
Mersul lucrării
Redresorul monoalternanță
1. Se montează schema.
2. Voltmetrul de ieșire se setează în regimul AC:
3. La intrare se aplică un semnal sinusoidal cu valoarea tensiunii Uin=5V și frecvența de 60Hz, în
calitate de sarcină se utilizeazăo rezistență de 500Ω, valoarea capacității a condensatorului de filtrare
se alege conform tabelului de mai jos.
4. Se măsoară tensiunea de ieșire și se obține pe ecranul osciloscopului o imagine stabilă a semnalului
de intrare și ieșire, date cu se completează tabelul de mai jos.
Uies, C1, Forma semnalului de intrare/ieșire
Nr
V µF (Screen ecran osciloscop)
1 0
2 5
3 20
4 50
5 150
Redresorul cu punte de diode (dublă-alternanță)
5. Se montează schema.
6. Voltmetrul de ieșire se setează în regimul AC:
7. La intrare se aplică un semnal sinusoidal cu valoarea tensiunii Uin= Uin(oglinda) =6V și frecvența de
60Hz, în calitate de sarcină se utilizeazăo rezistență de 500Ω, valoarea capacității a condensatorului
de filtrare se alege conform tabelului de mai jos. Oglinda Uin(oglinda) se servește numai pentru a obține
o imgine corectă pe ecranul osciloscopului, nu are caracter funcțional (în schema reala e nu-i).
8. Se măsoară tensiunea de ieșire și se obține pe ecranul osciloscopului o imagine stabilă a semnalului
de intrare și ieșire, date cu se completează tabelul de mai jos.
Uies, C1, Forma semnalului de intrare/ieșire
Nr
V µF (Screen ecran osciloscop)
1 0
2 5
3 20
4 50
5 150
Dublor de tensiune monoalternanță
9. Se montează schema.
10. Voltmetrele de intrare și ieșire se setează în regimul DC:
11. La intrare se aplică un semnal sinusoidal cu valoarea tensiunii Uin indicată în tabelul de mai jos și
frecvența de 60Hz.
12. Se măsoară tensiunea de intrare Uinm și tensiunea de ieșire Uies, pe ecranul osciloscopului se obține o
imagine stabilă a semnalului de intrare și ieșire (cursorul osciloscopului se poziționează în poziția
inițială, pentru a analiza creșterea semnalului de ieșire), cu date obținute cu se completează tabelul de
mai jos.
Uin, Uinm, Uies, Forma semnalului de intrare/ieșire
Nr
V V V (Screen ecran osciloscop)
1 10
2 15
3 30
4 50
5 120
13. Se verifică relația Uies=2Uinm
Schema de cuadruplare a tensiunii
14. Se montează schema.
15. Voltmetrele de intrare și ieșire se setează în regimul DC:
16. La intrare se aplică un semnal sinusoidal cu valoarea tensiunii Uin indicată în tabelul de mai jos și
frecvența de 60Hz.
17. Se măsoară tensiunea de intrare Uinm și tensiunea de ieșire Uies, pe ecranul osciloscopului se obține o
imagine stabilă a semnalului de intrare și ieșire (cursorul osciloscopului se poziționează în poziția
inițială, pentru a analiza creșterea semnalului de ieșire), cu date obținute cu se completează tabelul de
mai jos.
Uin, Uinm, Uies, Forma semnalului de intrare/ieșire
Nr
V V V (Screen ecran osciloscop)
1 10
2 15
3 30
4 50
5 120
18. Se verifică relația Uies=4Uinm
19. Se fac concluziile necesare.
Bibliografie
1. G. Vasilescu, Ş. Lungu, „Electronică", Chişinău, 1990.
2. D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman, „Circuite electronice", E.D.P., Bucureşti, 1981.