0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări25 pagini

Curs RCC

Documentul prezintă trei tipuri de structuri rutiere: suple, semirigide și rigide. Sunt descrise materialele și stratificarea acestora, precum și avantajele și dezavantajele fiecărui tip de structură rutieră.

Încărcat de

x98f6s8678
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări25 pagini

Curs RCC

Documentul prezintă trei tipuri de structuri rutiere: suple, semirigide și rigide. Sunt descrise materialele și stratificarea acestora, precum și avantajele și dezavantajele fiecărui tip de structură rutieră.

Încărcat de

x98f6s8678
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

STRUCTURI RUTIERE PERFORMANTE

NOTITE DE CURS
Tipuri de structuri rutiere

• Structuri rutiere suple : ansamblu de straturi realizate din


materiale necoezive stabilizate mecanic sau/şi cu lianţi
hidrocarbonaţi, cu îmbrăcămintea realizată de regulă din
mixturi asfaltice (excepţie macadam bituminos);

• Structuri rutiere rigide: ansamblu de straturi stabilizate


sau nu cu lianţi, peste care se realizează o îmbrăcăminte
din beton de ciment rutier;

• Structuri rutiere mixte (semirigide): straturi de agregate


naturale stabilizate mecanic şi cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, iar îmbrăcămintea şi eventual stratul de bază
fiind din straturi bituminoase. Stratul stabilizat poate fi
strat de fundaţie sau/şi strat de bază.
Structuri
Rutiere
SUPLE

IMBRACAMINTE
•Betoane asfaltice
•Macadam

BAZA
•Piatra sparta
•Balast
•Anrobate bituminoase

FUNDATIE
•Pietruiri existente
•Blocaj din piatra bruta
•Structuri rutiere vechi (fara straturi
stabilizate cu lianti)
Strat de protectie: anticapilar/antigel/drenant/anticontaminant
Structuri
Rutiere
SEMIRIGIDE

IMBRACAMINTE
•Betoane asfaltice

BAZA
•Materiale pietroase
stabilizate cu lianti
•Anrobate bituminoase
FUNDATIE
•Materiale pietroase stabilizate cu lianti
•Blocaj din piatra bruta sau dale BcR degradate
•Structuri rutiere vechi
•Macadamuri cimentate sau pavaje

Strat de protectie: anticapilar/antigel/drenant/anticontaminant


1 2

3 4
Realizarea unei îmbrăcăminţi bituminoase
Structuri
Rutiere
RIGIDE

IMBRACAMINTE
•Beton de ciment rutier
BcR (dala minim 18cm)
Sau RCC

FUNDATIE
•Materiale pietroase stabilizate cu lianti
•Blocaj din piatra bruta
•Structuri rutiere vechi
•Pietruiri existente
•Balast
•Macadam

Strat de protectie: anticapilar/antigel/drenant/anticontaminant


1 2

Realizarea unor
îmbrăcăminţi din beton
de ciment rutier
BcR
3
RCC- Roller compacted concrete
• Beton de ciment rutier
• Material economic
• Rapid si usor de pus in opera
• Durabil
• Pretabil in zone cu supra incarcari (drumuri,
porturi, aeroporturi) ex. Port of Tacoma-
Washington
• Poate fi dat in exploatare (pt trafic usor) in
max.24h de la turnare iar dupa max.72h pot
circula masini de mare tonaj fara probleme.
RCC
• Materialul nu necesita cofraje
• Nu necesita armare
• Utilizeaza procente reduse de ciment (max.15%).
Consecinta imediata este o diminuare a problemelor din
hidratarea cimentului (micro fisurare).
• Chiar daca rezistenta sa depinde de raportul A/C prin
compactare densitatea poate fi mult imbunatatita la fel si
capacitatea sa portanta.
• Doar printr-o foarte buna compactare se obtine o masa
compacta- fara goluri de aer, unde scheletul mineral
functioneaza dand rezistenta si durabilitate.
• Nu este foarte utilizat datorita unor lipsuri in ceea ce
priveste experienta din laborator/in situ.
Caracteristici
Rezistenta la incovoiere- 650-800PSI (pounds per
square inch) se traduce printr-o rezistenta
cuprinsa intre 4-5.5 Mpa.
Rezistenta la compresiune- 4500-5000PSI- se
traduce printr-o rezistenta de 31-35 Mpa.
Are viteza de punere in opera de la mixturile
asfaltice dar durabilitatea unui BcR!- solutie foarte
avantajoasa pt trafic intens si greu;
Se compacteaza cu cilindrii compactori usori/grei
intre 3-5/10tone greutate.
Rezistenta adecvata-densitate-durabilitate
Rezistenta-Durabilitate

• Rezistenta la compresiune devine prea putin sensibila la


apa (A/C) atunci cand procentul de ciment creste. Practic
efectul nefast al unui aport de apa in exces poate fi tratat
prin aditia suplimentara de ciment- in aceste fel
rezistenta nefiind alterata.
• Durabilitatea poate fi atinsa doar la un anumit nivel al
volumului de goluri in mixtura- astfel ca din cercetari
intreprinse reiese ca se impune un min.2-3% volum de
goluri pt ca structura sa fie una performanta si durabila;
• Tragem de aici concluzia potrivit careia- la un grad de
compactare de min.98% este asigurata o durabilitate
sporita a materialului- lucru confirmat in practica curenta
de la noi.
Studiu experimental 1- Korea
• 5 sectoare experimentale de diferite lungimi: 30-100-125-145-180m
cu o latime de 5.0m si o grosime a stratului de 20cm.
• S-a analizat posiblitatea utilizarii unor granulozitati max.13-19mm ;
• Metoda de alegere a procentelor optime a fost Metoda Proctor alaturi
de o metoda asa zis VebeTime (o metoda americana ce impune ca timp
min. De Vibrare 30sec a probelor de RCC). Timpul optim este cuprins
intre 30/75sec.
• Materiale:
– Agregate max.13-19mm
– Raportul nisip agregate 50%
– Ciment portland -15%
– Antrenor de aer + superplatifiant pt imbunatatirea lucrabilitatii si
durabilitatii materialului;
rezultate
rezultate
• Strategia cercetarii s-a orientat asupra performantelor
obtinute pe materiale compactate prin vibrare, din
perspectiva utilizarii fractiunilor fine asa incat suprafata
finita sa fie una rugoasa (SRT) dar si compacta/durabila.
• A fost observata o durata ideala de vibrare de 55sec. Insa ca
recomandare generala o durata cuprinsa intre 47-65sec.
Vibrare se impune pt un min.95% grad de compactare.
• Timpul de vibrare este mult influentat de continutul de apa!
• Cu toate acestea s-a constatat ca o virbare indelungata va
reduce continutul de apa in timp ce o vibrare redusa va pastra
umiditatea amestecului ridicata.
• Cruba PROCTOR este cea care indica umiditatea optima de
compactare
recomandari
• se impune realizare rosturilor de dilatatie
transversala din 3-5m care se colmateaza cu
mastic bituminos
• Pot fi realizate straturi de 20cm la un randament
de 1000tone/zi- cu darea in trafic dupa 24ore.
Grafice-valori
Skid resistance sau rugozitatea suprafetei de rulare
• in termeni de rugozitate si calitate a suprafetei finite s-a observat ca
exista o relatie importanta intre timpul de vibrare a RCCului si
aspectul-calitatea suprafetei finite.
• Cu cat se vibreaza mai mult- tendinta este de a genera fisuri pe
suprafata betonului proaspat;
• Astfel ca- asa cum reiese din grafice- in functie de diamentrul max. a
granulelor puse in opera (13/19mm) rezistenta maxima este atinsa la
un timp de vibrare de aprox.55sec.
Rigiditate vs rugozitate/calitatea suprafetei finite

Concluzii:
- Testul Vebe de vibrare a mixturii asfaltice este cel mai recomandat in proiectarea
retetei de rcc;
- Timpul de vibrare este cuprins intre 47-65sec.
- min.3% [Link]
- un aspect foarte bun al suprafetei de rulare NU este cel mai relevant in ceea ce
priveste rigiditatea si durabilitatea stratului
Caz studiu 2- Romania,

• Studiu pe carote rcc cu o vechime in situ de


>10ani pe- DN17/E576
• Rcc+rsf (roller compacted concret+recycled steel fibers)
• Materiale: CEM I 42.5R Ciment portland cu intarire rapida +
cribluri+agregate naturale max.16mm
• Otel recuperat din pneuri uzate- lungime 15mm intr-un procent de 3%
din masa betonului
Filmulete

• [Link]
BXRg
• [Link]
1mM
• [Link]
dMk

S-ar putea să vă placă și