FCSB

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte sensuri, vedeți Steaua (dezambiguizare).

FCSB este un club profesionist de fotbal din
București, România, care evoluează în prezent în
FCSB
SuperLiga României. Clubul a purtat denumirea de
FC Steaua București în majoritatea existenței sale,
până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a
fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și
internațional. Palmaresul este superior partenerelor
din competiția internă, cuprinzând: 27 de titluri în
Campionatul Național, 23 de Cupe, 6 Supercupe ale
României și 2 Cupe ale Ligii.[2][4] De asemenea, a
fost prima echipă din blocul comunist și singura din
România care a câștigat Cupa Campionilor Informații generale
Europeni,[2][5] precum și a doua echipă est- Nume complet SC Fotbal Club FCSB SA[1]
europeană și singura din România care are în Poreclă Roș-albaștrii[2]
palmares Supercupa Europei.[6] Data fondării 7 iunie 1947
Culori
Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA București” Stadion Arena Națională
(Asociația Sportivă a Armatei București)[7] de (55.560 de locuri)
Campionat SuperLiga României
Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori
Proprietar George Becali[3]
numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în
Președinte Valeriu Argăseală
1961.[8]
Antrenor Elias Charalambous
Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca Prezență online
site web oficial ([Link]
și clubul sportiv al Armatei Române.[9] Cu toate pagină Facebook ([Link]
acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul BOfficial)
sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături canal YouTube ([Link]
l/UCQqC64lZEaa2zJ9XTEl_FEQ)
ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția
Palmares
istorică și stadionul Ghencea, proprietatea Național Campionatul României (27)
Ministerului Apărării Naționale, stadion pe care a Cupa României (24)
jucat ultima dată în 2015.[10] Din 2011 a început să Supercupa României (6)
Cupa Ligii (România) (2)
joace pe Național Arena, stadionul devenind gazda Internațional Liga Campionilor (1)
permanentă a echipei din 2015. Supercupa Europei (1)
Echipament
De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme,
datorită diferitelor schimbări de proprietari și de
regimuri.[11][12][13] Logotipul actual datează din
2015,[14] iar denumirea oficială din 2017.[1]
Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă
cu Dinamo București (meci intitulat Eternul derby
sau Clasicul României), întâlnirile dintre cele două Acasă Deplasare Alternativ
echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai Pentru sezonul în curs vedeți:
importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru SuperLiga României 2023-2024

câștigarea campionatului. Modifică date / text ([Link]

e=FCSB&action=edit&section=0)

Istoric
Steaua București a luat ființă pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-
un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a
primit inițial denumirea de „Asociația Sportivă a Armatei” (ASA).[15] Primul meci a avut loc la data de 24
august 1947, împotriva echipei clujene Dermata și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.[16][17]

Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin
excluderea unei echipe de tradiție, Carmen București.[18]

Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-
Bogdan.[19] A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948,[15] și CCA (Casa
Centrală a Armatei) în 1950.[19] În 1949, CSCA a câștigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu
2-1 în finală pe CSU Cluj.[8]

Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de
aur”[20], care uneori era aceeași cu Echipa națională de fotbal a României. Steaua de astăzi a câștigat primul
său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, Gheorghe
Popescu I.[21] Din acel an și până în ediția 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.[22] Cu
numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României
de trei ori la rând, în 1951, 1952 și 1953, precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în
1951.[4] 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului,
echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reușit rezultate notabile în
fața unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau
Wolverhampton Wanderers FC.[23]

La sfârșitul anului 1961 CCA și-a schimbat numele în

„CSA Steaua București”.[8] Motivul a fost prezența pe
stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru
cluburile militare din statele comuniste din Estul
Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă,
simbolizând tricolorul românesc.[24] În anii '60 și '70,
Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962
și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă
renumele de „specialistă a Cupei”.[25] De asemenea în
Echipa Steaua cu Cupa Campionilor Europeni în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al
1986. Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci
amical cu OFK Belgrad.[26] Până la acea dată, Steaua
își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și
pe „23 august”.[27]
Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei și Anghel Iordănescu (antrenor
secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câștigându-l după o Duckadam

pauză de șase ani.[24] A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din Belodedici Bumbescu
fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Iovan (C) Bărbulescu
Kuusysi FC și pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din
România care a jucat o finală europeană.[28] Pe 7 mai 1986, pe stadionul Bălan Bölöni
Balint Majearu
Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era
cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0,
legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând[29], Lăcătuș Pițurcă

contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima

echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat
trofeul continental suprem.[24] Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a
Europei, câștigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de
Gheorghe Hagi.[30]
Echipa de start în finala Cupei
Campionilor Europeni 1986.
Contrazicându-i pe cei care
considerau câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către
Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în
fotbalul european de la sfârșitul anilor '80, ajungând în
semifinala CCE în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași
competiții în 1989, pierzând însă cu 4-0 în fața lui AC Milan.[24]
Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale
(1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale
Lotul echipei Steaua în 1989, an în care
României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De
a jucat finala Cupei Campionilor
Europeni
asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a
stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul
intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan
european.[31]

Revoluția română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una
liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din
Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc,
câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 și 1997-1998, egalând astfel
performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.[32] A câștigat de asemenea trei Cupe ale României,
în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în
Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima
echipă din România care a participat în această competiție.[24]

În 1998, secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe

20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București[33], Lung

clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea

Ungureanu Bumbescu
perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[34] Lui George Becali, alt afacerist, i-a Petrescu Stoica (C)
fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de
mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină Minea Rotariu
Iovan Hagi
majoritatea acțiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una

Lăcătuș Pițurcă
publică în 2003.[35] Deși contestat de către o parte a suporterilor,[36] Becali a
introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de
fostul președinte executiv Mihai Stoica.

Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în
grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă
românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot
Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a și câștigat
titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea
succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și Cosmin Olăroiu
(ianuarie-mai). În sezonul 2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei
UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de
Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”.[37] Steaua a câștigat
Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 52 din istoria Echipa de start în finala Cupei
Campionilor Europeni 1989.
clubului.[38] De asemenea, în sezonul 2006–2007, Steaua s-a calificat în
grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane
următoare.[39]

În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de

€.[40]

În 2013, Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea
titlu din istorie și s-a calificat în faza grupelor Ligii Campionilor
2013-2014. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.[4]

Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte

denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse
Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua
Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua,
club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de Gigi
Becali a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se
anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii
contradictorii, cea finală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ)
a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,[41] și, ca urmare, Logo-ul anterior, disputat cu armata
echipa patronată de Gigi Becali a pierdut în favoarea clubului
armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea
stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum
din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua
București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în secțiunea
„Stemă”), precum și schimbarea numelui clubului în FCSB, denumire înregistrată oficial începând cu luna
aprilie 2017.[1]

Palmares
Notă: palmaresul FCSB a fost revendicat de CSA Steaua București. În
acestă privință nu există un verdict definitiv[42], iar temporar
palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.[4][22]

Intern
SuperLiga României:

Campioni (27): 1951, 1952, 1953, 1956, 1959-60,

1960-61, 1967-68, 1975-76, 1977-78, 1984-85, 1985-86,
1986-87, 1987-88, 1988-89, 1992-93, 1993-94, 1994-95,
1995-96, 1996-97, 1997-98, 2000-01, 2004-05, 2005-06, Coregrafie pentru titlul 24
2012-13, 2013-14, 2014-15, 2023-24
Vicecampioni (17): 1954, 1957-58, 1962-63, 1976-77,
1979-80, 1983-84, 1989-90, 1990-91, 1991-92, 2002-03, 2003-04, 2006-07, 2007-08,
2015-16, 2016-17, 2017-18, 2018-19

Cupa României:

Câștigători (23): 1948–49, 1950, 1951, 1952, 1955, 1961–62, 1965–66, 1966–67,
1968-69, 1969-70, 1970-71, 1975-76, 1978-79, 1984-85, 1986-87, 1987-88[43], 1988-89,
1991-92, 1995-96, 1996-97, 1998-99, 2010-11, 2014-15, 2019-20
Finaliști (8): 1953, 1963-64, 1976-77, 1979-80, 1983-84, 1985-86, 1989-90, 2013-14

Supercupa României:

Câștigători (6): 1994; 1995; 1998; 2001; 2006; 2013

Finaliști (4): 1999, 2005, 2011, 2014, 2015

Cupa Ligii:

Câștigători (2): 2014-15, 2015-16

European
Cupa Campionilor Europeni

Câștigători (1): 1985-86 - 7 mai 1986 - Steaua București vs. FC Barcelona - 2-0 -
Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán, Sevilla[44]
Finaliști (1): 1988-89 - AC Milan vs. Steaua București - 4-0 - Stadionul Camp Nou,
Barcelona

Semifinaliști (1): 1987-88 - Steaua București vs. S.L. Benfica - 0-0, 0-2
Supercupa Europei

Câștigători (1): 1986 - Steaua București vs. Dinamo Kiev - 1-0 - Stadionul Stade Louis
II, Monaco

Cupei UEFA

Semifinaliști (1): 2005-06 - Steaua București vs. Middlesbrough - 1-0, 2-4

 UEFA Europa League

Optimi de finală (1) : 2013

Internațional
Cupa Intercontinentală

Finaliști (1): 1986 - Steaua București vs. River Plate - 0-1 - Stadionul Stadionul
Național, Tokyo[22]

FCSB în competițiile internaționale

Actualizat pe 28 iulie 2022[45]

Competiție S M V E Î GM GP DG
Cupa Intercontinentală 1 1 0 0 1 0 1 –1
Liga Campionilor / Cupa Campionilor Europeni 28 144 52 40 52 203 204 –1
Cupa Cupelor UEFA 11 40 14 12 14 51 54 –3
UEFA Europa League / Cupa UEFA 21 143 59 38 46 194 163 +31
UEFA Europa Conference League 2 4 2 0 2 6 5 +1
Supercupa Europei 1 1 1 0 0 1 0 +1
Total 64 333 128 90 115 455 427 +28

Coeficientul UEFA
Coeficientul UEFA este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de Uniunea
Asociațiilor Europene de Fotbal. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane,
acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai
2022:[46]

Clasament UEFA 2021-2022

Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în
Rang Club Coeficient clasamentul UEFA al cluburilor
89 Zarea Luhansk 18,000 din anul 2000 și până în prezent
90 Racing Genk 18,000
Graficele sunt indisponibile din
APOEL cauza unor probleme tehnice. Mai
91 18,000
Nicosia
multe informații se găsesc la
92 FCSB 17,500 Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
93 BATE Borisov 17,500
94 FK Bodø/Glimt 17,000
95 Schalke 04 17,000

Stadion
Vezi și: Stadionul Steaua și Arena Națională.
Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul stadion
Venus.[47] Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea
Venus București, un club desființat în 1949.[48] După demolarea
stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile
de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din
București, Republicii (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a
face loc ridicării unui elicodrom în apropierea Casei Poporului[49])
și 23 august (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost Arena Națională
folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau
programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din
competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.[50]

FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe Arena Națională, un stadion de fotbal situat în estul
Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe Stadionul Steaua, parte a Complexului Sportiv al
Armatei Steaua, care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu OFK
Belgrad,[26] la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă,
fără pistă de atletism.[50]

Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare

generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care
a scăzut capacitatea la 27.063.[50]

După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului,

Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună
cu Stadionul Dr. Constantin Rădulescu[51]) care putea găzdui meciuri
din Liga Campionilor, fiind o arenă de categoria a treia conform
Intrare în Stadionul Ghencea. clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de
locuri.[52] În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea
capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.[53]

Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva Turciei.[50] Cincizeci și
nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva Bielorusiei.[54] De
asemenea, mai multe meciuri de la Campionatul European de Fotbal sub 21 1998 și finala au fost găzduite
de această arenă.[55]

Stadionul construit prin ordinul Ministerului Apărării Naționale în interiorul unei foste baze militare a fost
folosit mult timp de CSA Steaua. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București,
stadionul este încă în proprietatea Armatei Române, dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani
din 2006.[56] Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion
în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).[57] După acea data, meciurile disputate pe
teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională.

Suporteri
Înființat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi.
Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”,
„Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.[58] La
începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în
Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști
Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South
Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si
Shadows).[59] În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a
rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.[60] În prezent
echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza
„Roș-Albastră”.[61]

În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr Peluza Nord în 2005
de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an
ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la
ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și
de aportul diasporei românești din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în
noiembrie 2006, peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago
Bernabeu".[62] Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.[63] Printre scandările cele mai
populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”[64] și
„Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.[65]

Tradiție
Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al
secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.[66] Prima perioadă de glorie a Stelei au
fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, și care a
câștigat de cinci ori Divizia A, și de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor
'80, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt
nivel în Europa, jucând încă o semifinală și o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al
zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv Divizia A și a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.

După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și
reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în
Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, și a atins optimile de finală ale Cupei
UEFA în 2005 și semifinala aceleiași cupe în 2006.[15]

În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind
prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3,
sub Olympique Lyon și Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1
cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost
eliminată de deținătoarea trofeului, FC Sevilla, după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele
Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.[67]

Simboluri

Stemă
ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, și pe atunci echipa nu avea nicio
stemă oficială.
Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe 30
decembrie 1947[69], Armata Regală a fost transformată în
Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de
Armata Roșie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o
stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată
„A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și
să schimbe numele în „CSCA”.[68]

Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea

și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, Stemele de-a lungul istoriei[68]
inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri. [68]

Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în

schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961.[24] S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design,
rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc,
reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul
Ghencea.[68]

În urma Revoluției române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,[68]
astfel încât, în 1991, CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și
pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.[68] Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat
două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de
echipă.[68]

În 2003 stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de
George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente
deasupra.[11]

Ministerul Apărării Naționale a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că Armata Română era
deținătoarea de drept a stemei Stelei.[70] Decizia Curții Supreme a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3
decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.[70] Echipa a fost
obligată să joace următorul meci, cu CSM Studențesc Iași, fără stemă pe echipamente și pe tabela de
joc.[70][71] În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.[72] Deși ulterior s-a
ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,[73] clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul
sezonului 2014–2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o
stea în 8 colțuri în centrul crucii.[74]

Culori
În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a
simboliza culorile steagului tricolor.[75] Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității
Armatei Române, s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi,
roșu și albastru.[2]

Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a
lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet,
albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte
rar. Excepții au fost finala Cupei Campionilor Europeni din
1986, în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un
echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în
deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia
opțiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben și
negru).

Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu

cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi
verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce
Autocarul oficial al clubului FC Steaua
echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent.
București
Echipamentul de rezervă este roșu-complet.

În prezent echipamentul FCSB este produs de Nike, cu care

Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cu Adidas.[76] Cu toate acestea, în 1988,
Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii
occidentale, anume Ford.[77] După aceea au urmat alți sponsori:[78] Castrol, Philips, CBS, BRCE,
Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.[79] În sezonul
2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro[80], dar sigla sponsorului
nu a apărut pe echipament.[78]

Lotul actual
La 12 mai 2024.

Nr. Poziție Jucător Nr. Poziție Jucător

M Baba Alhassan⁠(d) F Denis Haruț
10 M Octavian-George Popescu 8 M Adrian Șut
Dorin Rotariu F Joyskim Dawa
M Eduard Rădăslăvescu F Siyabonga Ngezana⁠(d)
Alexandru Băluță 32 P Ștefan Târnovanu
F Vlad Chiricheș M Luis Phelipe⁠(d)
23 M Ovidiu Popescu M Romeo Adrian Niță
7 A Florinel Coman A Andrei-Iulian Tănasă⁠(d)
27 Darius Olaru A David Raul Miculescu
3 F Ionuț Panțîru 28 F Alexandru Pantea
99 P Andrei Vlad
M Andrei Pandele⁠(d)
33 F Risto Radunović
33 P Mihai Udrea⁠(d)

Jucători împrumutați
Nr. Poziție Jucător Nr. Poziție Jucător
Cătălin Gogor⁠(d) (la Unirea Ianis Stoica (la FC
Constanța) Universitatea Cluj)
Alexandru Musi (la FC Petrolul Laurențiu Ardelean⁠(d) (la
Ploiești) Unirea Constanța)
 Mihai Lixandru (la CS Mioveni) Ovidiu Perianu (la Gloria
Buzău)
Andrei Istrate (la Viitorul-
Pandurii Târgu Jiu)

Oficialii clubului

Consiliu de Administrație Staff tehnic actual

Rol Nume Rol Nume
Proprietar George Becali Antrenor principal Ilias Charalampous
Valeriu Delegat Mihai Pintilii
Președinte
Argăseală Antrenor de portari Marius Popa
Manager general Mihai Stoica Thomas Neubert
Iulian Antrenori de fitness Horea Codorean
Director Economic
Ghiorghișor Lucian Filip
Manager de echipă Marius Ianuli Analist de date Marius Francisc
Delegat Mihai Pintilii Analist video Ovidiu Petre
Coordonator al Academiei Ilie Alexe Doctor Flavian Arămitu
Secretar Sorin Pitu Asistent medical Costică Moroiu
Responsabil de ordine și Fizioterapeut Adrian Neacșu
Adrian Ianuli
siguranță Kinetoterapeut Ovidiu Kurti
Ofițer de presă Cătălin Făiniși Cătălin Făndel
Maseuri
Sorin Cristof
Ultima actualizare: 30 iunie 2021
Sursă:[81] Ultima actualizare: 29 June 2022
Sursă:[82]

Foste persoane notabile

Jucători
Vezi și: Lista jucătorilor de la FC Steaua București.
De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai României, iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au
jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuș sau Gheorghe Hagi sunt
printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.[83] În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a
semnat cu echipa.

Portari Fundași Mijlocași Atacanți

Ilie Savu ('47) Alexandru Ștefan Onisie ('48) Francisc Zavoda ('50)
Ion Voinescu ('50) Apolzan ('49) Tiberiu Bone ('49) Ion Alecsandrescu
Costică Toma ('51) Vasile Zavoda ('51) Iosif Petschovschi ('50)
Emeric Jenei ('57) ('52) Nicolae Tătaru ('53)
 Vasile Iordache Lajos Sătmăreanu Cornel Cacoveanu Gheorghe
('71) ('64) ('55) Constantin ('54)
Dumitru Moraru Iosif Vigu ('66) Sorin Avram ('62) Florea Voinea ('61)
('74) Ștefan Sameș ('73) Anghel Iordănescu Gheorghe Tătaru ('67)
Helmuth Teodor Anghelini ('68) Marcel Răducanu
Duckadam ('82) ('74) Liță Dumitru ('72) ('72)
Dumitru Stângaciu Ștefan Iovan ('81) Tudorel Stoica ('74) Victor Pițurcă ('78)
('84)
Ilie Bărbulescu ('83) Gabi Balint ('80) Marius Lăcătuș ('83)
Silviu Lung ('88) Miodrag Mihail Majearu ('81) Adrian Ilie ('93)
Bogdan Stelea ('95) Belodedici ('83) Ladislau Bölöni ('84) Bogdan Stancu ('08)
Vasili Hamutovski Adrian Bumbescu Iosif Rotariu ('86) Raul Rusescu ('11)
('03) ('85)
Gheorghe Hagi ('87) Claudiu Keșerü ('14)
Ciprian Dan Petrescu ('85)
Tătărușanu ('08) Ilie Dumitrescu ('87)
Nicolae Mirel Rădoi ('00)
Florin Niță ('13) Ungureanu ('87)
Giedrius Arlauskis Dorinel Munteanu
Gheorghe ('03)
('14) Popescu ('88)
Nicolae Dică ('04)
Anton Doboș ('91)
Cristian Tănase
Daniel Prodan ('93)
('09)
Dorin Goian ('04)
Nicolae Stanciu
Iasmin Latovlevici ('13)
('10)
Lucian Sânmărtean
Vlad Chiricheș ('12) ('14)
Florin Tănase ('16)
Constantin
Budescu ('17)

Istoricul antrenorilor
Trofee
Nume Perioadă Național Internațional Total
LI CR SR CL UCL CCU UEL SE
Coloman Braun-Bogdan 02.1948–05.1948 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Colea Vâlcov 08.1948–07.1949 0 1 0 0 0 0 0 0 1
03.1950–11.1950
Francisc Rónay 09.1953–11.1953 0 1 0 0 0 0 0 0 1
03.1954–06.1954
03.1951–08.1953
Gheorghe Popescu 08.1958–07.1960 4 3 0 0 0 0 0 0 7
03.1962–07.1962
09.1954–11.1955
Ilie Savu 1958 0 3 0 0 0 0 0 0 3
08.1964–06.1967
Ștefan Dobay 03.1956–11.1956 1 0 0 0 0 0 0 0 1
Angelo Niculescu 03.1958–06.1958 0 0 0 0 0 0 0 0 0
09.1960–06.1961
Ștefan Onisie 08.1962–11.1963 1 1 0 0 0 0 0 0 2
08.1970–06.1971
Eugen Mladin 08.1961–11.1961 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Gheorghe Ola 03.1963–07.1964 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Ștefan Covaci 08.1967–07.1970 1 2 0 0 0 0 0 0 3
Valentin Stănescu 08.1971–12.1972 0 0 0 0 0 0 0 0 0
03.1973–12.1973
Gheorghe Constantin 0 1 0 0 0 0 0 0 1
08.1978–06.1981
Constantin Teașcă 03.1974–06.1975 0 0 0 0 0 0 0 0 0
08.1975–06.1978
08.1983–05.1984
10.1984–10.1986
Emerich Jenei 5 3 0 0 1 0 0 0 9
04.1991–12.1991
08.1993–04.1994
10.1998–04.2000
Traian Ionescu 08.1981–12.1981 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Constantin Cernăianu 11.1981–07.1983 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Florin Halagian 09.1984–10.1984 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10.1986–06.1990
Anghel Iordănescu 4 2 0 0 0 0 0 1 7
08.1992–06.1993
Costică Ștefănescu 08.1990–12.1990 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bujor Hălmăgeanu 03.1991–04.1991 0 0 0 0 0 0 0 0 0
03.1992–06.1992
08.2000–06.2002
Victor Pițurcă 1 1 0 1 0 0 0 0 3
10.2002–06.2004
07.2010–08.2010
08.1994–06.1997
Dumitru Dumitriu 05.2005–06.2005 4 2 0 2 0 0 0 0 8
09.2015–12.2015
08.1997–10.1998
Mihai Stoichiță 09.2009–05.2010 1 0 0 1 0 0 0 0 2
03.2012–05.2012
08.2002–10.2002
Cosmin Olăroiu 1 0 0 1 0 0 0 0 2
03.2006–05.2007
Walter Zenga 08.2004–05.2005 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Oleh Protasov 08.2005–12.2005 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Gheorghe Hagi 07.2007–09.2007 0 0 0 0 0 0 0 0 0
09.2007–10.2007
Massimo Pedrazzini 0 0 0 0 0 0 0 0 0
06.2015–09.2015
10.2007–10.2008
Marius Lăcătuș 01.2009–05.2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0
09.2010–03.2011
Dorinel Munteanu 10.2008–12.2008 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cristiano Bergodi 06.2009–09.2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Ilie Dumitrescu 08.2010–09.2010 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sorin Cârțu 03.2011–05.2011 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Gabriel Caramarin (interimar) 05.2011 0 1 0 0 0 0 0 0 1
Ronny Levy 06.2011–09.2011 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Ilie Stan 09.2011–03.2012 0 0 0 0 0 0 0 0 0
05.2012–05.2014
Laurențiu Reghecampf 2 0 1 1 0 0 0 0 4
12.2015–05.2017
Constantin Gâlcă 06.2014–05.2015 1 1 1 0 0 0 0 0 3
Mirel Rădoi (director tehnic) 06.2015–11.2015 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Nicolae Dică 06.2017–12.2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0
 Mihai Teja 12.2018-05.2019 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bogdan Andone 06.2018-08.2019 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bogdan Vintilă 08.2019-07.2020 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Anton Petrea 07.2020-05.2021 0 1 0 0 0 0 0 0 1
Dinu Todoran 05.2021-08.2021 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Edward Iordănescu 08.2021- 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 1947– 26 23 2 6 1 0 0 1 59

Sursă:[84]

Președinți

Nume Perioadă Nume Perioadă

Oreste Alecsandrescu 1947–1948 1983–
Cornel Oțelea
1984
Nicolae Petre Draga 1948
1984–
Vasile Mesaroș 1948–1949 Ioan Popescu
1985
Policarp Dovăcescu 1949 1985–
Nicolae Gavrilă
Alexandru Florescu 1949–1951 1989
Edgar Gâță 1952–1953 1989–
Constantin Tănase
1990
Alexandru Florescu 1953–1954
1990–
Ilie Savu 1954 Nicolae Gavrilă
1991
Ștefan Alexiu 1954–1958 1991–
Cornel Oțelea
Ioan Teodorescu 1958–1961 1997
Aurelian Budeanu 1961–1964 1997–
Cristian Gațu
1998
Maximilian Pandele 1964–1975
1998–
Gheorghe Drăgănescu 1975–1980 Gheorghe Cernat
2000
Aurel Ion 1980–1983 1998–
Viorel Păunescu
2003
2002–
Mihai Stoica
2007
2003–
George Becali
2007
2005–
Marius Lăcătuș
2007
Valeriu Argăseală 2007–
Helmuth Duckadam (de 2010–
imagine) 2020

Sursă:[85][86]

Recorduri
Vezi și: Statisticile Stelei.
Cu 65 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima
ligă română, alături de FC Dinamo București (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea
recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii
(2). Între 1993 și 1998, cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timișoara în
anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din România care a câștigat o cupă europeană (Cupa
Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA
(Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).

Timp de 3 ani și 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în
campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a
fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între
noiembrie 1989 și august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de
Dinamo.[87]

Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în Liga 1, 368.[88] Golgheterul „all-
time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite
de foști jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecții în echipa națională - 131) sau de
Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe
ale unui jucător român în cupele europene - 93).[89] La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit
recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de Real
Madrid CF Stelei în 1990.[90]

Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015
contra echipei daneze Aalborg BK, Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, Claudiu
Keșerü, a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid
hat-trick din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui Aalborg BK, Steaua a realizat cel mai
mare scor din istoria UEFA Europa League, de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6
goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de PAOK Salonic
într-un meci simultan cu Dinamo Minsk câștigat cu 6–1.[91][92]

FCSB în cultura populară

Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,[93] mai mulți muzicieni precum și
regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului.
Filmul românesc Furia din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și Dinamo se luptă pe
străzi după un meci direct.[94] Filmul Visul lui Adalbert începe cu loviturile de departajare de la finala CCE
din 1986.[95] Emisiunile de comedie Mondenii de pe Prima TV și În puii mei! au mai multe scheciuri în
care este parodiat conducătorul Stelei, George Becali, interpretat deobicei de Mihai Bendeac,[96] jucători și
alți reprezentanți ai clubului.[97] Filmul Al doilea joc al lui Corneliu Porumboiu rememorează meciul
Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său Adrian Porumboiu.[98]

Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de Bere Gratis, Gaz pe Foc, Mircea Vintilă
(Trup și suflet), Chicanos, Bogdan Dima și alții.[99] De asemenea, Voltaj, în piesa MSD2, face referire la
fani în versul Poți să fii câine sau poți fi stelist.[100] Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani
este Maria al celor de la Scooter, cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea
unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a
pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.[101]

Note
1. ^ a b c „SC Fotbal Club FCSB SA” ([Link] FRF. 19
ianuarie 2019. Accesat în 19 ianuarie 2019.
2. ^ a b c d „Club facts: FCSB” ([Link]
ml#club+facts+steaua). [Link]. 27 august 2010. Accesat în 1 octombrie 2010.
3. ^ Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a
”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi ([Link]
ctionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697),
Telekomsport
4. ^ a b c d „Trofeele câștigate de Steaua” ([Link] [Link].
Accesat în 2 august 2013.
5. ^ Mihai Țenea (7 mai 2017). „Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa
Campionilor Europeni” ([Link]
eaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43). Agerpres. Accesat în 6
martie 2018.
6. ^ Marius Doroftei (7 mai 2009). „Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa”
([Link]
erit-europa-743261). [Link]. Accesat în 3 august 2010.
7. ^ Dida, Alexandru (21–12–2001), Steaua fotbalului românesc, Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.
62–63
8. ^ a b c „Steaua, în 63 de ani de existență” ([Link]
-63-de-ani-de-existenta-6280791). [Link]. 5 iunie 2010. Accesat în 3 august 2010.
9. ^ „Clubul Sportiv al Armatei - Steaua” ([Link] [Link].
Accesat în 23 ianuarie 2011.
10. ^ „Gigi Becali, în război cu CSA Steaua” ([Link]
zboi-cu-csa-steaua-1021455). [Link]. 11 noiembrie 2010. Accesat în 23 ianuarie 2011.
11. ^ a b „Stema clubului Steaua București” ([Link]
[Link]/club/stema-clubului-steaua-bucuresti). [Link]. Accesat în 23 ianuarie
2011.
12. ^ „În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?” (htt
p://[Link]/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juc
a-acolo-ciulinii-baraganului-6138582). [Link]. Accesat în 26 mai 2011.
13. ^ „ "Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe
National Arena?” ([Link]
[Link]). [Link]. Accesat în 26 mai 2011.
14. ^ „Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4” ([Link]
atii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf) (PDF). [Link]. 9
ianuarie 2015. Accesat în 6 martie 2018.
15. ^ a b c „62 de ani de istorie!” ([Link]
[Link]. 7 iunie 2009. Accesat în 4 iunie 2011.
16. ^ „63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri” ([Link]
p?id=83529&c=726). [Link]. 7 iunie 2010. Accesat în 18 iulie 2010.
17. ^ „Divizia A Etapa 1 1947-1948” ([Link] [Link]. Accesat
în 18 iulie 2010.
18. ^ 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în
Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei" ([Link]
fiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-
1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/[Link]), 8 iunie 2013, Alex Stefan, Adevărul, accesat la 7
aprilie 2014
19. ^ a b Dida, Alexandru (21–12–2001), Steaua fotbalului românesc, Pro TV Magazin, nr.51/IV,
pp.62–63
20. ^ Brancu, Constantin (1994), Din culisele supercampioanei, Tempus, p.5–8, ISBN 973-
95993-1-1
21. ^ augustin Roman (26 septembrie 2010), „Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică
Popescu I” ([Link]
[Link]), [Link], accesat în 15 septembrie 2016
22. ^ a b c Steaua București pe [Link] ([Link]
eaua_bucuresti.shtml)
23. ^ „Steaua Anglicană” ([Link]
[Link].
24. ^ a b c d e f „Istoria clubului Steaua București” ([Link]
-clubului-steaua-bucuresti-298442), [Link], 27 aprilie 2008, accesat în 15 septembrie
2016
25. ^ „Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati” ([Link]
cle/3562). [Link].
26. ^ a b „Ghencea Stadion” ([Link] [Link].
27. ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 50–64
28. ^ „Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare” ([Link]
[Link]/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoa
[Link]). [Link].
29. ^ „Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate” ([Link]
[Link]/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_7442
[Link]). [Link].
30. ^ „FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti” ([Link]
si_supercupa/), [Link], 24 februarie 2010, accesat în 15 septembrie 2016
31. ^ „Unbeaten in the Domestic League” ([Link]
ag). [Link]. Accesat în 10 iunie 2007.
32. ^ „Romania - List of Champions” ([Link]
[Link]. Accesat în 7 iulie 2007.
33. ^ Besutiu, Andrei. „Politica mineaza sportul românesc” ([Link]
54&data=1998-05-29). Ziua. Accesat în 10 iunie 2007.
34. ^ Petrache, Bogdan & Predan, Cristian. „Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor”
([Link]
cluburilor). [Link]. Accesat în 7 iulie 2007.
35. ^ „Planurile lui Becali” ([Link]
[Link]). Evenimentul. 27 ianuarie 2003. Accesat în 11 septembrie 2017.
36. ^ Necula, Simona. „Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului” (htt
p://[Link]/[Link]?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&
p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului).
Realitatea Românească. Accesat în 7 iulie 2007.
37. ^ Bogdan Fechită (30 martie 2015), „9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la
Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006” ([Link]
ague/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-car
[Link]), [Link], accesat în 30 august 2016
38. ^ „Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului” ([Link]
6529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm). [Link]. Accesat în 7 iulie
2007.
39. ^ „Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor” ([Link]
[Link]/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilo
r_338576.html). [Link]. Accesat în 23 ianuarie 2011.
40. ^ „Transferuri Steaua București” ([Link]
e/verein_301.html). [Link]. Accesat în 23 decembrie 2011.
41. ^ Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca
Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume ([Link]
e-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-pu
[Link]), [Link]
42. ^ Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul
echipei Steaua va fi rejudecat ([Link]
[Link]), 17 mai 2022,
[Link], accesat la 18 mai 2022
43. ^ Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A ([Link]
s/[Link]), [Link]
44. ^ Palmaresul european al FCSB ([Link]
profile/[Link]) la [Link]
45. ^ Meciurile FCSB-ului în Europa ([Link]
[Link]/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/[Link]) la [Link]
46. ^ „UEFA Team Ranking 2022” ([Link]
[Link]). [Link]. Accesat în 16 iunie 2021.
47. ^ „Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul” ([Link]
[Link]/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-b
[Link]). [Link]. 25 mai 2010. Accesat în 4 iunie 2011.
48. ^ „Venus București” ([Link]
[Link]). [Link]. Accesat în 27 august 2007.
49. ^ Marius Popeangă (2 mai 2007). „Stadioanele dispărute ale vechilor București” ([Link]
[Link]/[Link]). Adevărul. Accesat în 28 martie
2010.
50. ^ a b c d Irina Andreea Cristea (9 aprilie 2014). „DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea
stadionului din Ghencea” ([Link]
ar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16). Agerpres. Accesat în 6
martie 2018.
51. ^ „Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA” ([Link]
tbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uef
[Link]). [Link]. Accesat în 4 septembrie 2007.
52. ^ Stadionul echipei ([Link] [Link]
53. ^ Stan, Sebastian. „60.000 de locuri?” ([Link]
[Link]/[Link]?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0). [Link].
Arhivat din original ([Link]
914&pagina=0) la 28 septembrie 2007. Accesat în 11 iunie 2007.
54. ^ „Istoric - PALMARES ALL-TIME” ([Link]
een=index&id=24914&pagina=0). [Link]. Accesat în 7 iulie 2007.
55. ^ „Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998” ([Link]
oem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998). [Link]. Accesat în 23
ianuarie 2011.
56. ^ „Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal” ([Link]
[Link]/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali). [Link]. Accesat în 9 august
2007.
57. ^ Cristian Blanuta (22 martie 2015). „STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea!” ([Link]
[Link]/steaua-692-678119). Fanatik. Accesat în 6 martie 2018.
58. ^ „<<Trup și suflet pentru culori>>” ([Link]
cea_0_812318880.html). [Link]. 16 septembrie 2009. Accesat în 23 ianuarie 2011.
59. ^ „Cupa „Peluza Sud Steaua" editia I – [Link]” ([Link]
upasudsteaua/). [Link]. 22 iunie 2014. Accesat în 25 februarie 2018.
60. ^ „FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul
cu CSU Craiova” ([Link]
[Link]). [Link]. Accesat în
6 martie 2018.
61. ^ „O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră” ([Link]
si-infirmeria-noastra/). [Link]. 8 octombrie 2016. Accesat în 6 martie 2018.
62. ^ „20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu” ([Link]
0-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418). [Link]. Accesat în 23 ianuarie 2011.
63. ^ „Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani” ([Link]
1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in
-[Link]), Gazeta Sporturilor, 31 iulie 2015, accesat în 31 iulie 2015
64. ^ Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache (5 august 2016), „Cât toată România la un loc” ([Link]
[Link]/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-parti
cipare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-al
[Link]), Gazeta Sporturilor, accesat în 5 august 2015
65. ^ Cătălin Nastase (7 iunie 2006). „A fi sau a nu fi...CAMPIONI!” ([Link]
section/articles/article/2558/). [Link]. Accesat în 6 martie 2018.
66. ^ Felix Mihai Badea (22 noiembrie 2014), „Ei au fost „viteziștii". Amintiri despre Zamfir și Troi,
care au scris istorie în Ghencea” ([Link] Evenimentul zilei,
accesat în 15 septembrie 2016
67. ^ Adrian Ilincescu (27 august 2008). „Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în
Champions League” ([Link]
-[Link]). [Link]. Accesat în 28
august 2008.
68. ^ a b c d e f g Nicu Bădescu (22 aprilie 2011). „14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo
și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare” ([Link]
[Link]/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-ro
mania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071). [Link]. Accesat în
1 mai 2011.
69. ^ Mircea Ionnitiu (22 octombrie 2003). „Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" ” ([Link]
[Link]/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/[Link]). Kent State University.
Accesat în 7 iulie 2007.
70. ^ a b c Rosu, Emmanuel (27 decembrie 2014). „Where the team has no name: the fight over
Steaua Bucharest's identity” ([Link]
bucharest-romania-european-cup). The Guardian. Accesat în 8 ianuarie 2015.
71. ^ „FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament” (h
ttps://[Link]/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-ia
si-pe-tabela-si-echipament-143666). Digisport. 7 februarie 2014. Accesat în 6 martie 2018.
72. ^ „Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and
emblem” ([Link]
[Link]).
Eurosport. Yahoo!. 7 ianuarie 2015. Accesat în 8 ianuarie 2015.
73. ^ A.I. (8 decembrie 2014). „VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua
meciuri din 2014” ([Link]
[Link]). [Link]. Accesat în 6 martie 2018.
74. ^ „OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se
schimba la primul meci oficial” ([Link]
-[Link]), [Link], accesat
în 17 februarie 2015
75. ^ „Zbuciumata infiintare a Stelei” ([Link]
mata-infiintare-a-stelei/).
76. ^ „Steaua renunta la Adidas pentru Nike” ([Link]
didas-pentru-nike/7896). [Link]. Accesat în 12 august 2007.
77. ^ „Steaua ca brand” ([Link]
[Link]. Accesat în 12 august 2007.
78. ^ a b „Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu” ([Link]
[Link]/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-ro
mania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045). [Link]. 24 ianuarie 2011. Accesat în 4 iunie
2011.
79. ^ Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor! ([Link]
al-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823),
[Link]
80. ^ „Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș
- albaștrilor" și câți bani vor încasa” ([Link]
it-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-ba
ni-vor-incasa-8354683). [Link]. 18 iunie 2011. Accesat în 18 iunie 2011.
81. ^ „Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal” ([Link]
2/organizare). [Link].
82. ^ „FCSB - Official Site” ([Link] [Link].
83. ^ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial ([Link]
84. ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal
85. ^ Cătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 368–369
86. ^ Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua ([Link]
87. ^ „Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo” ([Link]
7/02/2007&id=18159). [Link]. Accesat în 3 septembrie 2007.
88. ^ „Recorduri FCSB” ([Link] [Link]. Accesat în 6
martie 2018.
89. ^ Alin Huiu. „Steaua Europeana” ([Link]
ua/22135/[Link]). [Link]. Accesat în 11 august 2006.
90. ^ Florin Marian (22 noiembrie 2014). „ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din
toate timpurile” ([Link]
s-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tric
olorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583). [Link]. Accesat în 6 martie 2018.
91. ^ Europa League matchday one facts and figures ([Link]
ws/newsid=[Link]), [Link], Saturday 20 septembrie 2014
92. ^ Steaua record double-first against AaB ([Link]
15/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/[Link]), [Link],
Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET
93. ^ „42% dintre români sunt stelisti” ([Link]
9). Ziarul. Accesat în 14 iulie 2007.
94. ^ „Intamplari de la filmari..” ([Link]
e&article_id=3286). [Link]. Accesat în 12 august 2007.
 95. ^ „Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert” (ht
tp://[Link]/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-
[Link]), [Link], accesat în 13 iunie 2015
96. ^ [Link] (24 octombrie 2010), „În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul
Bucureștiului” ([Link]
[Link]), Antena 3, accesat în 13 iunie 2015
97. ^ „Becali si televiziunea” ([Link]
ea). [Link]. Accesat în 12 august 2007.
98. ^ Justin Gafiuc (17 ianuarie 2014), „Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a
făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său” ([Link]
eniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-
[Link]), [Link], accesat în 13 iunie 2015
99. ^ „Compilatie, Forza Steaua (CD)” ([Link]
teaua_-_cantecele_galeriei-[Link]). [Link]. Accesat în 12 august 2007.
100. ^ „Versuri "Voltaj - Msd2" ” ([Link] [Link].
Accesat în 12 august 2007.
101. ^ „Despre Scooter” ([Link] [Link].
Accesat în 12 august 2007.

Lectură suplimentară
Marin Ciuperceanu, Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente, Editura Militară, 1972
Marin Ciuperceanu, Reporter pentru Steaua, Editura Militară, 1978
Horia Alexandrescu, Steaua Campioana Europei, Editura Militară, 1986
Constantin Brancu, Din culisele supercampioanei, Tempus SRL, 1994
Andrei Vochin, Super Steaua, ProSport, 2001
Cătălin Oprișan, Steaua - Legenda unei echipe de fotbal, Fotbal Club Steaua București,
2008, ISBN 978-973-0-06160-4

Legături externe
Site oficial ([Link] ro en de
Site-ul suporterilor ([Link]
FCSB ([Link] pe Facebook

Adus de la [Link]