Inspectoratul Școlar Județean Neamț
Numele:…………………………………………...
Prezenta lucrare conține pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
mai 2024
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Limba și literatura română Nume şi prenume asistent Semnătura
NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
1
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
A fost odată ca niciodată etc.
A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea
d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deșert.
Când tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș,
de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și
Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se
chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră.
Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul ajunse
la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise:
– Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. [...] Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele
mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu
iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele cela de colo, să nu te ducă
păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-
de-iepure-șchiop; și cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit. [...]
Aleodor, după ce urcă în scaunul tătână-său, deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur. Toată
lumea era mulțumită de domnirea sa, și oamenii se făleau că le-a fost dat de sus ca să trăiască în zilele lui.
Adesea ieșea Aleodor la vânătoare ca să-și petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile împărăției. El
ținea minte ce-i spusese tătână-său și se silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie.
Într-o zi, nu știu cum făcu, dus fiind pe gânduri, și alunecă de călcă pe pământul pocitului de om. N-apucă
să facă zece, douăzeci de pași, și iată că se pomeni cu dânsul dinaintea lui.
Acum nu-i era lui pentru că trecuse pe pământul omului celui slut și scârbos, ci îi era ciudă cum de să
calce vorba tatălui său ce-i spusese cu grai de moarte.
Pocitania pămânului îi zise:
– Toți nelegiuiții ce-mi calcă hotarul cad în robia mea.
– Mai întâi trebuie să știi, îi răpunse Aleodor, că din nebăgare de seamă și fără de voia mea am călcat pe
cuprinsul tău, și n-am niciun gând rău asupră-ți.
– Eu te socoteam mai altfel; dar văz că ai de gând să-ți ceri iertăciune de la mine ca toți fricoșii.
– Ba să mă ferească Dumnezeu! Eu ți-am spus curatul adevăr, și dacă vrei luptă, alege-ți: în săbii să ne
tăiem, în buzdugane să ne lovim, ori în luptă să ne luptăm.
– Nici una, nici alta. Ci, ca să scapi de pedeapsă alt chip nu e, decât să te duci să-mi aduci pe fata lui
Verdeș împărat.
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
2
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
Aleodor voi să se codească oarecum, ba că trebile împărăției nu-l iartă să facă o călătorie așa de lungă,
ba că n-are călăuz, ba că una, ba că alta; dar aș! unde vrea pocitul să știe de toate astea! El o ținea una, să-i
aducă pe fata lui Verdeș împărat [...]
Aleodor se știa vinovat. Deși fără voia lui, dară știa că a făcut un păcat de a călcat pe moșia slutului. Mai
știa iară că de omul dracului, să dai și să scapi, să n-ai nici în clin, nici în mânecă cu dânsul. Făgădui în cele din
urmă să-i facă slujba cu care-l însărcina.
Jumătate-de-om-pe-jumătate-de-iepure-șchiop știa că, deoarece Aleodor i-a făgăduit, apoi are să-și ție
cuvântul, ca unul ce era om de omenie, și-i zise:
– Pasă cu Dumnezeu, și să-ți ajute să vii cu izbândă bună!
Aleodor împărat (fragmente), basm popular cules de Petre Ispirescu
• în deșert - degeaba, fără rost
• pocit - urât, slut
• pasă - mergi, du-te
Textul 2
Când oare am auzit primul basm? Greu de spus cu exactitate. Dar pe cel pe care l-am reţinut? Cu un
minim efort, că asta, ca mersul pe bicicletă, nu se uită niciodată, cred că mi-aş aduce aminte că, ascultând un
basm, am fost impresionat de un personaj, care mi se părea absolut de neînchipuit – Jumătate-de-om-călare-pe-
jumătate-de-iepure-şchiop. Bunica de la Vamă ne spunea povestea. Ea, pentru că până la vârsta de cinci ani am
locuit cu toţii – tata, mama, fratele mai mare, sora, fratele mai mic, bunica, rămasă văduvă de război, fiul ei,
Constantin, şi fiicele Zamfira şi Eleonora, în casa ei –, acolo, pe malul unui pârâiaş, Putrida, care se vărsa în râul
Miletin, ce trecea pe sub zidurile Mănăstirii Coşula. Ca să ne liniştească, dacă nu ne trăgea de perciuni sau de
urechi, ori punea jordia pe noi, ne spunea basme. Stăteam cu gura căscată să ascult povestea despre Aleodor
Împărat, de zeci şi zeci de ori. Din acel basm, cules de Petre Ispirescu, cum am aflat mai târziu, am reţinut acel
personaj, care-şi avea ţinutul pe un munte pe care, dacă păşeai, îţi pierdeai sufletul. Era acolo şi un descântec, pe
care bunica Maria îl prefăcuse într-un leac, pe care-l folosea la vindecarea reumatismului sau durerilor de şale,
trecând peste picioarele, braţele sau spatele celui bolnav nişte iadeşuri salvate de la găinile pe care le tăia şi le
făcea zeamă cu frecăţei, de ne trecea foamea după ce le goleam de carnea dulce şi gustoasă. Dar foamea de basme
nu ne trecea niciodată.
Însă nu acesta a fost basmul care mi-a rămas mult timp în minte, ci altul. Aveam de unde alege. Când
mergeam la cealaltă bunică, Zamfira, care locuia sub Dealul Mănăstirii, în centrul satului, de acolo de unde
începea Valea Velniţei, ascultam alte basme. Însă basmele bunicii Zamfira erau cu totul şi cu totul de altă natură.
Ea s-a născut într-o casă cu mulţi copii, în Şupitca, un cătun ce ţinea de comuna Coşula, în apropierea pădurii
Gavrileştilor, loc pentru multă imaginaţie în jocurile noastre de-a haiducii şi boierii. Părinţii ei, sau bunicii, nu
ştiu exact, au venit de undeva, de peste Prut. De acolo au adus o poveste despre o prinţesă, Milizanda.[...] Povestea
aceasta, a prinţesei imaginare, o forţă a binelui şi frumosului, am preluat-o şi eu în noul meu roman, Să lupţi
împotriva morţii, în curs de apariţie la Editura Junimea din Iaşi. Plecam de acolo cu imaginea acelei prinţese şi
mă amuzam când bunica Zamfira lu’ Dumitru a Savetei, cum îi plăcea să-şi spună, se considera a fi fost în altă
viaţă a ei chiar acea prinţesă foarte frumoasă, mult mai frumoasă decât Ileana Cosânzeana, decât Albă ca Zăpada,
decât toate zânele din basmele bunicii Maria.
Gellu Dorian, "A fost odată ca niciodată", în România literară nr. 29–30/2023
• iadeș - os de la pieptul păsărilor, în formă de furcă
• frecăței - aluat nedospit, care se fierbe în supă
A.
1. Notează, din textul 2, numele celor două fiice ale bunicii Maria, de la Vamă. 2 puncte
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
3
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Împăratul îi interzice fiului său:
a) să vâneze.
b) să se căsătorească.
c) să calce pe moșia pocitaniei.
d) să-i urmeze la tron.
Răspunsul corect:
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Bunica Maria folosește descântecul din basm pentru:
a) a vindeca reumatismul și durerile de șale.
b) a calma nepoții obraznici.
c) a stimula creativitatea copiilor.
d) a deveni mai frumoasă.
Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Aleodor a fost supărat, atunci când a intrat pe moșia omului slut:
a) pentru că a fost neatent.
b) pentru că va fi pedepsit.
c) pentru că trebuie să i-o aducă pe fata lui Verdeș împărat.
d) pentru că nu a respectat ultima dorință a tatălui său.
Răspunsul corect:
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Împăratul are un fiu la bătrânețe.
Lumea era nemulțumită de tânărul împărat Aleodor.
Aleodor nu se simte vinovat pentru că a intrat pe moșia pocitaniei.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Bunica Maria de la Vamă locuia singură.
Copiilor le plăceau basmele povestite de ambele bunici.
Ajuns adult, nepotul scrie un roman în care valorifică un basm auzit în copilărie.
6. Prezintă, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a lui Aleodor, din textul 1, identificată în fragmentele de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: 6 puncte
"Aleodor, după ce urcă în scaunul tătână-său, deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur. [...] Adesea
ieșea Aleodor la vânătoare ca să-și petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile împărăției. El ținea minte ce-i
spusese tătână-său și se silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie."
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
4
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
8. Crezi că basmele sunt texte literare interesante pentru oameni de orice vârstă? Motivează-ți răspunsul, în
50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
5
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
9. Asociază fragmentele din basmul popular „Aleodor împărat" cules de Petre Ispirescu cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire
la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
_______________________________________________________________________________ _____
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________ _____
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
6
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele „ceasul" și „chefuiră" au, în ordine:
a) 5 litere, 5 sunete; 8 litere, 7 sunete.
b) 6 litere, 6 sunete; 7 litere, 7 sunete.
c) 6 litere, 6 sunete; 8 litere, 8 sunete.
d) 6 litere, 5 sunete; 8 litere, 7 sunete.
Răspunsul corect:
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix diminutival este:
a) „împărăției", „păcatele".
b) „bătrânețe", „personaj".
c) „copilaș", „pârâiaș".
d) „ moșia"; „sufletul".
Răspunsul corect:
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sinonimele cuvintelor subliniate în enunțul: „- Eu te socoteam mai altfel; dar văz că ai de gând să-ți ceri
iertăciune de la mine ca toți fricoșii." sunt, în ordine:
a) număram, gândești.
b) credeam, plănuiești.
c) vedeam, visezi.
d) adunam, cugeți.
Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în secvența „Din acel basm, cules de Petre Ispirescu, cum am aflat mai târziu, am
reţinut acel personaj, care-şi avea ţinutul pe un munte pe care, dacă păşeai, îţi pierdeai sufletul." sunt
utilizate, în ordine, cu:
a) sens propriu, sens propriu.
b) sens propriu, sens figurat.
c) sens figurat, sens figurat.
d) sens figurat, sens propriu.
Răspunsul corect:
5. Selectează, din secvența următoare, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, precizând cazul în
care se află fiecare: „Era acolo şi un descântec, pe care bunica Maria îl prefăcuse într-un leac, pe care-l
folosea la vindecarea reumatismului [...]" 6 puncte
Substantivul comun selectat Cazul substantivului selectat
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
7
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele nehotărât „alta" să fie complement direct (1) și un enunț
interogativ, în care verbul „a fi" să aibă valoare copulativă (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie propozițiile subordonate din secvența: „Făgădui în cele din urmă să-i facă slujba cu care-l
însărcina.", precizând felul acestora. 6 puncte
8. Transcrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând
impresii despre basme. 6 puncte
Idea / ideea (1) basmului ne place, fiindcă / fiind că (2) este moralizatoare. De fapt / defapt (3), prin povești
se crează / creează (4) impresia că orce / orice (5) om poate fi / fii (6) bun.
(1) basmului ne place, (2) este moralizatoare.
______________________(3), prin povești se (4 ) impresia că (5)
om poate (6) bun.
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
8
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Scrie, în 100 – 150 de cuvinte, rezumatul textului 1.
Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:
• conținutul rezumatului – 12 puncte;
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita de cuvinte – 1 punct).
Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
9
Inspectoratul Școlar Județean Neamț
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
10