0% au considerat acest document util (0 voturi)
6 vizualizări7 pagini

Document 3

Documentul prezintă cele două tipuri de predicat: predicatul verbal și predicatul nominal. Sunt enumerate exemple de moduri în care fiecare tip de predicat poate fi exprimat în propoziție.

Încărcat de

Denisa Cristina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
6 vizualizări7 pagini

Document 3

Documentul prezintă cele două tipuri de predicat: predicatul verbal și predicatul nominal. Sunt enumerate exemple de moduri în care fiecare tip de predicat poate fi exprimat în propoziție.

Încărcat de

Denisa Cristina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

PREDICATUL

Predicatul este partea de propoziție cea mai importantă într-un


enunț.
Cele două tipuri de predicat sunt:
1. PREDICAT VERBAL
2. PREDICAT NOMINAL

1. Predicatul verbal poate fi exprimat prin:


a) Verb predicativ – la indicativ, conjunctiv, condițional-optativ
sau imperativ
- poate să apară în construcții active, pasive,
reflexive sau impersonale
Ex: Sătenii culeg struguri din vie. ([Link].)
[Link]., mod indic.

Recomandarea a fost scrisă de doamna dirigintă. ([Link].)


[Link]., mod indic.,timp perfect compus

Notele bune se obțin cu multă muncă. ([Link].)


[Link]., mod indic.,timp prezent cu [Link].

Ne trebuie concentrare foarte bună.


[Link]., imp.

b) Locuțiune verbală - ce are în componența ei un verb predicativ


la indicativ, conjunctiv, condițional-optativ sau imperativ
Ex: - Ia-o la fugă mai repede!
[Link] [Link]. la modul imperativ

Și-a dat seama de greșeala făcută.


Să iei loc în băncile din față.
[Link] [Link]. la modul conjunctiv, timp prezent

c) Interjecție predicativă
Ex: Uite norii de zăpadă! (privește)
[Link].

Vrabia zbâr! pe creanga vișinului. (zbură)


[Link].

2. Predicatul nominal este format dintr-un verb copulativ și un


nume predicativ.
Verbele copulative sunt:
 a fi -> când nu are sensurile lui primare: a exista, a se
afla, a se găsi etc. (a se produce, a data, a măsura, a
proveni, a se întâmpla, a trăi, a dura, a costa)
 a deveni -> mereu copulativ
 a ieși
 a ajunge -> când au sensul ,,a deveni”
 a se face
 a rămâne -> când sunt verbe personale,
 a părea urmate de o însușire
 a însemna -> când nu are sensul lui primar ,,a scrie”, ,,a
nota”, ,,a face un semn”
NUMELE PREDICATIV poate fi exprimat prin:
- Adj. propriu-zis/participial sau gerunzial
- Loc. adjectivală
- Substantiv în nominativ/acuzativ/genitiv cu prepoziții
- Loc. substantivală
- Pron. În N/Ac/G cu prep.
- Numeral cu valoare pronominala
- Verb la infinitiv/supin
- Adverb
- Loc. adverbială
- interjecție
Numele predicativ poate fi:
 Simplu (dintr-un singur termen)
 Multiplu (din doi sau mai mulți termeni)
Numele predicativ poate fi exprimat prin:
 adj. propriu-zis/participial sau gerunzial
Ex: Băiatul era foarte înalt.
[Link]., mod indic., timp imperfect, conj.a IV-a + NP/[Link]-zis, grad de comparație superlativ
absolut de superioritate, caz N

Copiii nu sunt supărați.


[Link]., mod indic., timp prezent, conj.a IV-a, formă negativă + NP/[Link] [Link] part., grad de
comparație pozitiv, caz N

Coșurile caselor erau fumegânde.


[Link].,mod indic.,timp imperfect, conj.a IV-a,formă negativă + NP/[Link] [Link] gerunziu,caz N

 loc. adjectivală
Ex: Vecinii tăi par de treabă.
[Link], mod indic., timp prezent, conj. a II-a + NP/[Link].

 substantiv în nominativ/acuzativ/genitiv cu prepoziții


Ex: Vărul meu va deveni arhitect.
[Link]., mod indic., timp viitor simplu, conj. a IV-a + NP/[Link]., caz N

Mânecile sacoului sunt din catifea.


[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/[Link]. cu prep., caz Ac.

Ea este contra băieților nesimțiți.


[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/[Link]. cu prep., caz G.
 Loc. Substantivală
Fotografiile bunicului sunt aduceri-aminte din război.
[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/[Link].

 Pron. în N/Ac/G cu prep.


Ex: Florile au fost de la ei.
[Link]., mod indic., timp perfect compus, conj. a IV-a + NP/[Link]. cu prep., caz Ac.

Cel mai bun prieten al meu este acela.


[Link]., mod indic., timp perfect compus, conj. a IV-a + NP/[Link]. de depărtare, caz N.

Doar tu ești contra lui.


[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/[Link]. cu prep., caz G.

 Numeral cu valoare pronominala în cazurile N., Ac., ori G. cu


prep.
Ex: Colegii mei sunt cei doi de acolo.
[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/numeral cardinal cu [Link]., caz N.

Cărțile sunt pentru cele două din grupul mai mic.


[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/numeral cardinal cu [Link]., caz Ac.

Tu ești împotriva celor doi.


[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/numeral cardinal cu [Link]. cu prep., caz G.

 Verb la infinitiv/supin
Pasiunea mea este de a fotografia peisaje.
[Link]., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/vb. la inf. cu prep.

Realizările ei erau de admirat.


[Link]., mod indic., timp imperfect, conj. a IV-a + NP/vb. la supin

 Adv.în [Link]. sau impers.


El era altfel.
[Link]. pers., mod indic., timp imperfect, conj. a IV-a + NP/[Link] mod
E necesar a învăța la timp.
[Link]. impers., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/[Link] mod

 Loc. adverbială
E cu putință a reuși în acest concurs.
[Link]. impers., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/loc. adverbială

 Interjecție
E vai de noi!
[Link]. impers., mod indic., timp prezent, conj. a IV-a + NP/interjecție propriu-zisă

CONSTRUCȚII INCIDENTE
Ex: Bunicul, om cumsecade, nu s-a supărat pe mine.
[Link]ă

Construcția incidentă reprezintă o comunicare suplimentară


introdusă în comunicarea de bază de care nu este legată sintactic,
neafectând-o în niciun fel prin eliminarea ei.
De obicei, construcțiile incidente sunt delimitate de comunicarea
de bază prin virgule, linii de pauză sau paranteze.
a) Construcții incidente simple, care pot fi exprimate prin:
1. [Link]. sau propriu în cazul vocativ
Ex: Vino, fulgușorule, în palma mea.
2. Adverbe
Ex: Trebuie, bineînțeles, să rezolvi situația.
3. [Link]ă
Ex: Nu voi întârzia, fără îndoială, la prima oră.
4. Interjecții
Ex: -Vino, măi, mai aproape de noi!
5. Loc. interjecțională
Ex: S-a comportat, Doamne ferește!, ca un nesimțit.
6. Pron. în caz V.
Ex: - Ce ați făcut, voi, aici?
7. Verbe
Ex: - Ai stricat aparatul - recunoaște! - al bunicii.

b) Construcții incidente dezvoltate


1. Îmbinări de cuvinte sau structuri
Ex: Mama lui – de treabă femeie – nu l-a pedepsit.
2. Propoziții principale sau secundare
Ex: N-a putut să vină - auzi scuză? - din cauza autobuzului.
Ploaia asta – cum toarnă! - ne va uda de tot.
3. Frază
Ex: Plec, a spus băiatul ce terminase, că mă grăbesc.

S-ar putea să vă placă și