TOPOGRAFIE

Curs 10
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor cu teodolitul

Operatii principale
Asezarea in statie (centrarea si calarea) Vizarea punctelor Vizarea aproximativa Punerea la punct a lunetei Punctarea

Metode de masurare a unghiurilor

Metoda simpla masurarea unghiurilor izolate Metoda reiteratiei masurarea mai precisa a unghiurilor Metoda seriilor se foloseste la masurarea mai multor unghiuri din acelasi punct de statie

O'

B II 1 A I
2

A 2

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor cu teodolitul

Vizarea este operaia de aducere a interseciei firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic al punctului. Se realizeaz claritatea firelor reticulare n funcie de dioptriile ochiului operatorului (punerea la punct a lunetei); se ndreapt luneta spre un fond deschis i privindu-se prin ocular, se rotete manonul acestuia pn cnd firele reticulare se vd distinct i clar. Se ndreapt luneta n direcia punctului vizat, i cu ajutorul dispozitivului de ctare, fixat pe lunet, se aduce luneta pe direcia semnalului; se blocheaz micrile lunetei n plan orizontal i n plan vertical; privind prin ocularul lunetei se acioneaz de urubul de focusare; se realizeaz claritatea imaginii semnalului; folosind ctarea se aduce imaginea semnalului n cmpul lunetei.

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul diferentei citirilor Metoda simpl const n msurarea unghiurilor orizontale o singur dat, cu o poziie sau cu ambele poziii ale lunetei. Un unghi se obine din diferena citirilor efectuate fa de cele dou direcii. Concomitent are loc i msurarea valorilor unghiulare ale direciilor verticale. Se aeaz teodolitul n punctul de staie, S, se centreaz, se caleaz i se aduce luneta n poziia I; Se executa vizarea punctelor A si B la BAZA MIREI

I I CB CA

72.11
I med II

II

II II CB C A

72.08

2
Anul univ. 2007 - 2008

72.095
4

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul cu zerourile in coincidenta Metoda const n msurarea unghiurilor orizontale cu o poziie sau cu ambele poziii ale lunetei prin aducerea limbului in pozitia 0 sau initializarea la 0 a teodolitelor emlectronice.

I I CB C A

I CB 0.00 72.11

II

II CB

0.00 72.08

I med

II

2
Anul univ. 2007 - 2008

72.095
5

Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul

Principiul de masurare consta in vizarea la inaltimea aparatului.
Se aseaza teodolitul in punctul de statie A si se masoara cu mira centimetrica INALTIMEA APARATULUI (care este variabila in functie de operator) sau se marcheaza pe mira sau pe un jalon cu un semn inaltimea acestuia fara a sti valoarea in cm. Se instaleaza MIRA sau JALONUL in punctul B Se vizeaza punctul B la INALTIMEA APARATULUI marcata anterior pe MIRA sau pe JALON Se citeste unghiul vertical pe ECRANUL aparatului Valoarea unghiului Zenital ZAB poate fi citita direct Valoarea unghiului vertical sau a unghiului de panta va fi data de relatia:

AB

100 g

Z AB

Inaltimea Aparatului

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor se poate face prin doua procedee:
Direct
Panglicilor, ruletelor, firelor de invar sau otel etc. INVAR (de la cuvntul invariabil) aliaj 64% otel si 36% nichel, practic invariabil la actiunea temperaturii Prin acest procedeu NU SE POT MASURA DECAT DISTANTELE INCLINATE

Indirect
Cu ajutorul diferitelor instrumente optice sau prin unde electromagnetice completate. Aceste instrumente sunt completate cu MIRE sau REFLECTOARE speciale. Prin acest proedeu SE POT MASURA ATAT DISTANTE ORIZONTALE D0 CAT DISTANTELE INCLINATE Di.
Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor cu luneta dreapta DISTANTA ORIZONTALA
Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Precizie scazuta Eroarea de 10-15 cm/100m Controlul citirilor se face cu relatia

DAB

K ( L2 L1 ) K ( LSUS LJOS )
K este constanta aparatului K = 100 (aparatele moderne)

LMijloc

( LSUS LJOS )

(1...2mm )

Fire stadimetrice

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor cu luneta inclinata DISTANTA INCLINATA Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Vizarea se face la INALTIMEA APARATULUI

LAB

KH '

KH cos

K (LSUS LJOS ) cos

DAB
hAB

LAB cos
Z AB LAB sin

K ( LSUS LJOS ) cos2

K ( LSUS LJOS ) cos sin

Anul univ. 2007 - 2008

10

Masurarea distantelor cu teodolitul

EXEMPLE DE CITIRI
CS

CM

CJ

CS 6,11 CJ 5,75 CM 5,93

Anul univ. 2007 - 2008

11

Masurarea distantelor cu teodolitul

EXEMPLE DE CITIRI

Anul univ. 2007 - 2008

12

Calculul cotei unui punct - NGM

NIVELEU

Nivel de referinta
13

Anul univ. 2007 - 2008

Calculul cotei unui punct - NGM

Anul univ. 2007 - 2008

14

Calculul cotei unui punct - NGM

Cu ajutorul diferentei de nivel
L L L
A 1 A 0 A 2

1497 m 1517 m 1536 m

NIVELEU

B L1

0857 m 0875 m 0893 m

LB 0 LB 2

CAZUL I

Z AB

A L0

LB 0

1517 0875

0642 mm

0,642

ZB =ZA + ZAB=100,000+0,642=100,642 m

ZB

Nivel de referinta
15

Anul univ. 2007 - 2008

Calculul cotei unui punct - NGM

A L1 A L0 A L2

Cu ajutorul cotei planului de viza

1497 m 1517 m 1536 m

NIVELEU

B L1

0857 m 0875 m 0893 m

L L

B 0 B 2

CAZUL I

ZPV =ZA+L0A =100,000+1,517=101,517 m

ZB =ZPV L0B =101,517-0,875=100,642 m

Nivel de referinta

ZB

Anul univ. 2007 - 2008

16

Calculul distantei intre doua puncte- NGM

NIVELEU

CAZUL I

DS-A=k(L2A L1A)=100(1,536-1,497)=3,9 m DS-A=k(L2B L1B) =100(0,893-0,857)=3,6 m

DAB = DS-A + DS-B = 3,9+3,6=7,5 m Nivel de referinta

17

Anul univ. 2007 - 2008

Controlul calculului cotei unui punct - NGM

Cu ajutorul diferentei de nivel
L L L
A 1 A 0 A 2

1657 m 1674 m 1691m

NIVELEU

B L1

1014 m 1034 m 1054 m

L L

B 0 B 2

CAZUL II
ZPV I ZPV - II

Z AB

A L0 LB 1674 1034 0

640 mm 0,640 m

ZB =ZA + ZAB=100,000+0,640 m=100,640 m

ZB

Nivel de referinta
18

Anul univ. 2007 - 2008

Controlul calculului cotei unui punct - NGM

Cu ajutorul cotei planului de viza
L L L
A 1 A 0 A 2

1657 m 1674 m 1691m

NIVELEU

B L1

1014 m 1034 m 1054 m

L L

B 0 B 2

CAZUL II
ZPV I ZPV - II

ZPV =ZA+L0A = 100,000+1,674=101,674 m

ZB =ZPV L0B = 101,674-1,034=100,640 m

Nivel de referinta

ZB

Anul univ. 2007 - 2008

19

Controlul calculului cotei unui punct - NGM

CAZUL I CAZUL II

ZB -I =ZPV L0B =101,517-0,875=100,642 m ZB - II =ZPV L0B = 101,674-1,034=100,640 m

Z I-II = ZB -I - ZB - II = 100,642 - 100,640 = 0.002 m

Diferenta dintre cota punctului B, obtinuta cu primul orizont si cota aceluiasi punct, obtinuta cu al doilea orizont, este de 2 mm. Deoarece se admit diferente de 1..3 mm, inseamna ca masuratorile facute se incadreaza in prescriptiile instructiunilor tehnice.
20

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul geometric de capat

mira portee = niveleu
altitudinea planului de vizare

b i

B
sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"

hAB
HB

HA

Nivelmentul geometric de capt se bazeaz pe faptul c

altitudinea punctului B din teren este egal cu altitudinea punctului A, n care am fcut staie cu nivela, plus hAB. hAB este diferena de nivel dintre punctele B i A, i se calculeaz scznd din valoarea nlimii pe trepied a nivelei i valoarea citit pe mir n punctul B.

hAB HB

Z AB HA

i L1 hAB

i b
21

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul geometric de capat

L1
Ha

Ha L2

Nivelmentul geometric de capt se bazeaz pe faptul c

altitudinea punctului B din teren este egal cu altitudinea punctului A, n care am fcut staie cu nivela, plus H. H este diferena de nivel dintre punctele B i A, i se calculeaz scznd din valoarea nlimii pe trepied a nivelei valoarea citit pe mir n punctul B.

H' H ''

Z1 Z2

a1 a2

1 Ha 1 Ha

L1 L2

a1 a2

s1 s2
22

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul geometric de capat

Hv Cota planului de viza
L1

hAB HV HB

Z AB HA

L1 i b i 1682 1500 182 mm 95.867 0.182

Anul univ. 2007 - 2008

0.182 m

H A i 95.867 1.5 97.367 m hAB 95.665 m

23

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un teodolit in punctul A. i Instrumentul are inaltimea i si vizeaza un semnal HA instalat in punctul B cu inaltimea s. Considerand cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in functie de (marimi cunoscute):
i , s, DAB.
Dtg B hAB HB A
sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"

H A i Dtg HB hAB hAB s

s HB s

H A i Dtg i Dtg s i Dtg

Anul univ. 2007 - 2008

24

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric cu vize descendente Dtg Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un s teodolit in punctul A. Instrumentul are inaltimea i si vizeaza un semnal HB instalat in punctul B cu inaltimea s. Considerand cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in functie de (marimi cunoscute):
i , s, DAB.
i A hAB HA B
sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"

HA i HB hAB hAB i

HB

s Dtg s

H A i Dtg s Dtg s i Dtg

Anul univ. 2007 - 2008

25

Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta inclinata Marimi cunoscute:
Cota punctului A

Marimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB

100 Z d0 K ( L 2 L1 ) cos 2 d 0tg ZA Z AB

26

Z AB ZB

tg cos

K ( L 2 L1 ) cos 2

K ( L 2 L1 ) sin

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta la inaltimea unui semnal cunoscut Marimi cunoscute:
Cota punctului A Inaltimea semnalului S

h d0

d 0tg K ( L2 L1 )

100 Z h I S Z AB Z AB ZB d 0tg ZA Z AB

Marimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB

h d0

d 0tg K ( L2 100 Z L1 )

h I Z AB ZB
Anul univ. 2007 - 2008

S ZA

Z AB L1 )tg I S Z AB
27

K ( L2

Drumuirea de nivelment geometric

Prin aceasta metoda se urmareste determinarea cotelor unor puncte intermediare situate intre doua puncte de cota cunoscuta.
Daca masuratorile se efectueaza cu determinarea numai o singura data a diferentelor de nivel, drumuirea va fi una simpla de nivelment; daca diferentele de nivel se determina de doua ori (fie prin schimbarea altitudinii planului de vizare fie prin efectuarea masuratorilor "dus-intors".

a4 a2 b2 2 h1 h2 a3 b3 3 h3

b4 B h4 hAB

a1 A

b1 1

Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

Anul univ. 2007 - 2008

28

Drumuirea de nivelment geometric

a4 a2 b2 2 h1 h2 a3 b3 3 h3 b4 B h4 hAB

a1 A

b1 1

Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

Marimi cunoscute:
Cota punctului A Cota punctului B

Verificare Z B Z 3 h4

hi h2 Zi Z1

ai bi a2 b2 Zi ZA
1

Marimi necunoscute Cotele punctelor intermediare

hi h1
29

Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea de nivelment inchisa pe punctul de plecare.
Daca vom considera ca intr-o drumuire de nivelment geometric punctul initial coincide cu punctul final, intre ele determinandu-se cotele unor puncte intermediare, atunci drumuirea este inchisa pe punctul de plecare. In acest caz, conditia matematica este ca suma diferentelor de nivel sa fie nula. Acest fapt conduce la determinarea valorii reale a diferentei de nivel care trebuie sa fie nula, in timp ce suma diferentelor de nivel calculata reprezinta valoarea eronata.
Anul univ. 2007 - 2008

30

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea de nivelment inchisa pe punctul de plecare.

hi h2 Zi Z1

ai bi a2 b2 Zi
1

hi h1
Verificare Z RN Z RN
Anul univ. 2007 - 2008

Z RN

hi
31

Drumuirea de nivelment geometric Drumuirea cu punct nodal.

Considerand situatia in care se dau trei puncte de cota cunoscuta, intre care se efectueaza drumuiri, iar acestea se intalnesc intr-un punct, acest punct este considerat un nod al celor trei drumuiri efectuate. Cota sa va putea fi determinata cu o precizie mai mare datorita faptului ca pentru el este posibil sa se determine cota din fiecare drumuire. Considerand ca cele trei valori sunt apropiate intre ele, incadrandu-se in toleranta, atunci valoarea cea mai probabila a cotei punctului nodal va fi de forma :

HN

H 1 p1 N

2 3 H N p2 H N p3 p1 p2 p3
32

Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea cu punct nodal.
in care pi reprezinta ponderile sau gradul de incredere ce se acorda masuratorilor din fiecare drumuire. Aceste ponderi sunt invers proportionale cu lungimile drumuirilor, astfel :

p1

1 ; p2 D1

1 ; p3 D2

1 ; D3

Dupa ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile intre punctele de cota cunoscuta si punctul nodal se calculeaza si se compenseaza ca drumuiri sprijinite la capete.

Anul univ. 2007 - 2008

33

Radieri de nivelment
1002 101 Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeasi statie de nivelment. (Dmax = 300 m) Se considera date cunoscute cota a punctelor 101 si 102 Acestea provin fie dintr-o drumuire de nivelment ce se executa simultan cu radierile dar se 101 prelucreaza fiecare separat, fie sunt H puncte de nivelment de cota cunoscuta. Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din statia de nivelment, se executa si citirile ci catre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv cu relatia:
i

1003 1001

102

Hv

c1

c2

c3

bi 102

1003
1001

1002 H1001 H1002

101

Radieri de nivelment.

Hv = H101 + ai
34

Anul univ. 2007 - 2008

Radieri de nivelment
1002 101 1003 1001 102

Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu relatiile: Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si calculand distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea in coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.
101

ai

Hv

c1

c2

c3

bi 102

1003
1001

1002 H1001 H1002

H101

Radieri de nivelment.

H1001 = Hv - c1 H1002 = Hv - c2

Anul univ. 2007 - 2008

35

Nivelmentul hidrostatic
Principiul de lucru este cel al vaselor comunicante, iar cel h b mai cunoscut si folosit mod de A lucru cu nivelul hidrostatic a este cel al furtunului cu apa (FURTUN DE NIVEL) folosit pe santiere pentru transmiterea unei cote in mai multe puncte. In figura alaturata se observa de pe zidul pe care se afla punctul A se transmite pe zidul H AB b a punctului B cota lui A. Pentru determinarea diferentei HB H A H AB H A b a de nivel intre punctele A si B, se vor masura cu o rigla sau ruleta segmentele a si b, Pentru determinarile efectuate cu FURTUNUL DE NIVEL, rezultand :
precizia determinarilor se inscrie in limita a 0,5...1cm pentru distante de sub 50m.
Anul univ. 2007 - 2008

36

Metode de ridicare n nivelment

Lucrarea cuprinde: 1. Calculul diferenelor de nivel provizorii dintre punctele drumuirii. 2. Calculul erorii de nchidere pe diferena de nivel cunoscut i compensarea diferenelor de nivel. 3. Calculul cotelor punctelor drumuirii. 4. Calculul cotelor punctelor de pe profilele transversale. 5. ntocmirea profilului longitudinal al axei drumuirii, lundu-se scara lungimilor 1:1.000 i scara nlimilor 1:100. 6. ntocmirea profilului transversal pentru punctul RNC, folosindu-se aceleai scri.
Anul univ. 2007 - 2008

37

Metode de ridicare n nivelment

Pct. staie 1 Pct. vizat 2 Dist. ntre puncte 3 Citiri pe mir napoi 4 Interm. 5 nainte 6 Dif. de nivel Proviz. 7 Comp. 8 Cota plan viz 9 Cota 10 Nr. pct. 11 Schia 12

RNC 107 a b S1 c d e f 107 S2 108 108 S3 109 109 S4 110 110 S5 111 111 S6 RND

81,6 41,33 32,38 13,61 14,80 30,41 38,27 61,9 98,5 113,2 80,9 95,6

1761 1864 1541 1778 1462 1693 -

1202 1378 1448 1454 1373 1170 -

2147 1667 1093 1239 1745 1047 197 +1 448 +2 539 +2 -283 +1 646 +2
Anul univ. 2007 - 2008

67,028 66,643 67,587 -386 +1 67,411 -385 68,789 67,341 67,335 67,416 67,619 198 68,507 66,841 450 68,383 67,291 541 69,070 67,832 -282 69,294 67,550 648 69,244 68,198

RNC 107 a b c d e f 108 109 110 111 RND

38

Controlul calculului cotei unui punct - NGM

Profil longitudinal RNC - RND
69 68 67 66 65 Nr. pct. Cota pct. Dist. Part. Cumul. RNC 67,028 81,6 0
-0,47%

107 66,643 61,9 81,6

0,32%

108 66,841 98,5 143,5

0,46%

109 67,291 113,2 242

0,48%

110 67,832 80,9 355,2

-0,35%

111 67,550 95,6 436,1

0,68%

RND 68,198 531,7

Panta

Profil transversal RNC

69 68 67 66 65 Nr. pct. Cota pct. Dist. Part. Cumul. a b c RNC d e f

Panta

Anul univ. 2007 - 2008

39

Calculul coordonatelor punctelor retelei

Drumuirea este un procedeu de determinare a poziiei punctelor topografice prin determinarea distanelor i unghiurilor dintre acestea n timpul parcurgerii unui aliniament (drum). METODA DRUMUIRII
Are ca scop indesirea retelei de sprijin in vederea ridicarii in plan a detaliilor din teren. Din punct de vedere geometric reprezinta o linie poligonala franta legata/raportata de/la puncte de sprijin cunoscute.

Ca procedee mai importante ale drumuirii se disting: drumuirea sprijinit i drumuirea nchis.
Anul univ. 2007 - 2008

40

Metoda drumuirii
Clasificarea drumuirilor se mai poate face astfel:
Drumuiri principale
Se sprijina pe punctele de triangulatie

Drumuiri secundare
Se dezvolta intre un punct de triangulatie si un punct de drumuire principal

Drumuiri cu laturi masurate direct

Laturile sunt masurate cu rulete sau panglici de otel

Drumuiri cu laturi masurate indirect

Laturile sunt masurate statimetric
Anul univ. 2007 - 2008

41

Drumuirea sprijinita

Drumuirea sprijinit pe un punct (Drumuire in vant nu sunt posibilitati de control Precizie mica) sau pe doua puncte cunoscute (Precizie mare).
n acest procedeu calculm distanele i unghiurile dintre acestea pentru punctele 101, 102, 103, 104, 105 i N. n efectuarea drumuirii ne sprijinim pe punctele 2 i 6, cunoscute, i pe aliniamentul 101-N, msurat n prealabil.
Anul univ. 2007 - 2008

42

Drumuirea in circuit inchis

Drumuirea nchis
prin acest procedeu putem determina poziia punctelor, prin msurarea distanelor i a unghiurilor dintre ele, de la un punct la altul. n final drumuirea trebuie nchis, adic ne ntoarcem n punctul de plecare.

Anul univ. 2007 - 2008

43

Radierea
Radierea
Este o metoda de ridicare planimetrica a detaliilor Cu ajutorul acestui procedeu determinm poziia mai multor puncte din teren bazndu-ne pe un punct cunoscut n care facem staie. De la acest punct spre cele care trebuiesc determinate se calculeaz distanele i unghiurile dintre vize i o direcie cunoscut Se aplica pentru distante de max 100 m.
Anul univ. 2007 - 2008

44

Drumuirea in circuit inchis + radirea

Anul univ. 2007 - 2008

45

Drumuirea in vant + radirea

Anul univ. 2007 - 2008

46

Procedeul Intersectiei
Intersecia se bazeaz n
determinarea poziiei unui punct pe calcularea a dou unghiuri orizontale i dou distane. La intersecia acestor direcii din teren se afl punctul pe care dorim s-l determinm. Intersecia poate fi: intersecie nainte i intersecie napoi.

Intersecia nainte ; pentru determinarea poziiei punctului N din figur

este necesar s msurm unghiurile 1, 2 i 1, 2, precum i distanele 2-N i 1-N. La intersecia acestor dou direcii se afl punctul N. Punctele 1, 2 i 6 sunt cunoscute, ele fcnd parte din reeaua de triangulaie. Pentru verificarea rezultatului ne putem folosi i de a treia viz, din punctul 6 spre punctul N. Procedeul poart numele de nainte deoarece, n timpul msurtorilor, facem staie n punctele cunoscute i vizm nainte, spre cele necunoscute.
Anul univ. 2007 - 2008

47

Procedeul Intersectiei
Intersecia napoi - Retrointersectia
Pentru a determina poziia punctului N este necesar s msurm cel puin dou distane i dou unghiuri orizontale. Se face staie n punctul N i se msoar distanele N-1, N-2, N-6 i N-4, i unghiurile , i . Pentru verificarea corectitudinii se msoar i unghiul de nchidere a cercului, care trebuie s aib valoare cumulat de 360 sau 400g. Procedeul poart numele de napoi deoarece se face staie n punctul necunoscut (N) i se vizeaz, napoi, spre punctele cunoscute din reeaua de triangulaie.

Anul univ. 2007 - 2008

48

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri

Metode numerice analitice
Se aplic atunci cnd se cunosc coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligonului. Asigur precizia cea mai mare i nu necesit existena planului topografic.
n

2 S
i 1
Pct. Real 43 201 202 203 204

xi

yi

yi

Coord. Rectangulare X Y 5803,62 5654,43 5654,64 5778,45 5887,74 7406,29 7496,35 7686,97 7744,72 7571,96
43

Schia i valorile obinute

203

202

+2S=104450,741; +S=52225,37m2 -2S=-104450,741; -S=52225,37m2

49

Anul univ. 2007 - 2008

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri

Metode numerice analitice
5

2S
i 1

xi yi 1 yi 1

x43 y204 y201

x201 y43 y202

x202 y 201 y 203

x203 y202 y204

x204 y 203 y 43

104450,7417m2

Pentru verificare se folosete relaia suprafeei negative

5

2S
i1

yi xi 1 xi 1

y43 x204 x201 y201 x43 x202

y202 x201 x203

y203 x202 x204

y204 x203 x43

Anul univ. 2007 - 2008

50

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri

Metode grafice
Pentru obinerea suprafeei n metri ptrai, se nmulete suprafaa 43 calculat pe plan cu numitorul scrii la ptrat, rezultnd:
S1 h1 b1 h2 S2 b2 S3 h3

S I ( m2 )

S I ( mm2 ) N 2

S II ( m2 )

S II ( mm2 ) N 2
S2 S1 S3

202

Se verific dac valoarea absolut a diferenei dintre mrimile celor dou determinri se ncadreaz n tolerana prescris de instruciunile tehnice.

SI

S II

1 400 S I

43

203

Se calculeaz media aritmetic a celor dou determinri:

SI

SII

2
Anul univ. 2007 - 2008

S4 202

51

Planimetrul polar electronic

METODA MECANICA Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe planuri topografice la scar foarte mare. Totui, planimetrele pot fi folosite i pentru determinarea ariilor pe hri la scar mare, nmulindu-se rezultatul obinut cu ptratul raportului dintre scri.
Anul univ. 2007 - 2008

52

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

53