Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India Britanică – d.

18
ianuarie 1936, Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost un poet și prozator britanic, laureat
al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii
"Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) și
"If— " (1895), numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler
Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții a fost considerat un remarcabil poet și i
s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

"...pentru puterea de observație, originalitatea imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilul talent
narativ care caracterizează creația acestui autor de reputație mondială"[18].

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Copilăria lui Kipling[modificare | modificare sursă]
Kipling s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, bun profesor la
Școala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa Alice Macdonald. Se spune că părinții săi s-au cunoscut
la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. În
copilărie a fost trimis în Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se
presupune că lipsurile și proasta îngrijire de care a avut parte până la vârsta de cinci ani, când a
fost „salvat”, i-au influențat scrierile, îndeosebi simpatia pentru copii. Mătușa din partea mamei s-
a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tânărul Kipling și sora sa au petrecut, de la vârsta
de șase ani până la 12, mult timp în Anglia, cu familia mătușii, în vreme ce părinții săi au rămas
India. Kipling a fost verișor cu Stanley Baldwin, prim-ministru în trei mandate.
După o perioadă petrecută ca intern la United Services College, în 1881 Kipling se întoarce în
India, la Lahore (în Pakistanul de azi) unde lucrau părinții săi. A început să lucreze ca redactor la
un ziar local, în paralel cu pași în poezie; debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut
în 1883 când a făcut primele vânzări.
Călătoriile sale[modificare | modificare sursă]
Pe la mijlocul anilor 1880 a călătorit în jurul subcontinentului, în calitate de corespondent al
publicației Allahabad Pioneer. Lucrările sale literare încep să se vândă și în 1888 publică șase
cărticele de povestiri. Una dintre nuvelele acestei perioade este Omul care ar putea fi rege (The
Man Who Would Be King).
În anul următor, Kipling a început o lungă călătorie spre Anglia – trecând
prin Burma, China, Japonia și California, traversând Statele Unite și Oceanul Atlantic și
stabilindu-se la Londra. Din acel moment, faima sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară
din Regatul Unit cea mai apropiată de tendința imperialistă a vremii. Primul său roman, The Light
that Failed, a fost publicat în 1890. Probabil, cea mai celebră poezie a sa din această perioadă
este "The Ballad of East and West" (Balada Orientului și a Occidentului) (care începe astfel "Oh,
Orientul este Orient și Occidentul este Occident, și cele două nu se vor întâlni niciodată").
Kipling scriitorul[modificare | modificare sursă]
 Cartea Junglei
În 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a fost prietenul lui
Kipling, dar murise de febră tifoidă cu un an înaintea căsătoriei acestuia. În timp ce cuplul se afla
în luna de miere, banca lui Kipling a dat faliment și banii au ajuns pentru biletele de călătorie
numai pentru întoarcerea în Vermont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie). În
următorii patru ani, Rudyard și soția sa au locuit în Statele Unite. În această perioadă își dedică
scrisul copiilor și publică operele care îl fac cunoscut în zilele de azi, Cartea junglei și urmarea A
doua carte a junglei, în 1894 și 1895.
După o ceartă cu socrii săi, se întoarce în Anglia împreună cu soția sa și, în 1897,
publică Captains Courageous. În anul următor începe să călătorească în sudul Africii, aproape în
fiecare vacanță de iarnă. Acolo îl cunoaște și se împrietenește cu Cecil Rhodes și începe să
adune material pentru o altă operă clasică - Povestiri pentru copiii mici, publicată în 1902. Kim –
o altă operă memorabilă, văzuse lumina tiparului în anul precedent.
Poezia lui Kipling din această perioadă include "Gunga Din" (1892) și "Povara omului alb” (The
White Man's Burden) (1899); în domeniul non-ficțiunii se implică în dezbaterea despre răspunsul
britanic în privința creșterii puterii navale a Germaniei, publicînd o serie de articole intitulate 'O
flotă în devenire.
Prima decadă a secolului al XX-lea este martorul culmii popularității lui Kipling. În 1907 i se
decernează Premiul Nobel pentru Literatură; epilogul acestei realizări este publicarea a două
volume de poezie și povestiri alese - "Puck of Pook's Hill" (1906) și "Rewards and Fairies"
(1910). Ultimul volum conține poemul "If—". În 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că
acesta este poemul favorit în Marea Britanie. Acest îndemn la autocontrol și stoicism este, fără
îndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.