DECEMBRIE 2004 3

editorial

despre Anul Nou ^n Calendar

Ilie Mih\escu

Evolu]ia societ\]ii se face ^n timp sub implacabilul Fugit irreparabile

tempus (“timpul nu se mai ^ntoarce”) - dup\ cum constata Virgiliu, timp
pe care omul, ^n limitata sa existen]\ biologic\, ^l delimiteaz\ strict ^n
perioade destul de bine comensurabile, ^ntre repere cu coresponden]\
astral\, cunoscute sub cuvântul “calendar”.
La romani, prima zi din lun\ se numea “calenda”, cu ^n]elesul de a
convoca. Expresia “calare comitia” ^nsemna convocarea adun\rii
poporului. Filozoful Seneca men]iona “calendarium”, ca un registru al
^nregistr\rilor veniturilor [i cheltuielilor ^ntr-o familie.
~n perioada ^n care religia cre[tin\ era interzis\ [i pedepsit\ cu
moartea, Biserica lui Hristos a ^nfiin]at “calendarii”, ^n care se ^nscriau
numele martirilor.
~ntemeietorul Romei - Romulus - a ^ntocmit [i primul calendar
roman [i a statuat anul la 300 de zile ^mp\r]it ^n 10 luni a câte 30 de
zile fiecare.
Unele luni au primit numele unor zei, iar altele ale nemeralelor
corespunz\toare. Astfel, prima lun\ era Ianuarius mensis - dup\
numele lui Ianus, fostul rege al ]inutului Latium; Februarius mensis -
luna purific\rii; Martius mensis - luna zeului r\zboiului. Apar ^ns\
Septembris, Octobris, Novembris [i Decembris care corespund lui
[apte, opt, nou\ [i zece.
Al doilea rege al Romei - Numa Pompilius, a orânduit religia [i a
modificat calendarul. A trecut anul la 365 de zile ^mp\r]it ^n 12 luni ^n
care 7 luni a câte 30 de zile [i 5 luni a câte 31 de zile.
O alt\ subdiviziune era s\pt\mâna cu 7 zile [i denumirile zilelor pe
care le folosim [i ast\zi.
~n anul 46 ^nainte de era noastr\ sau 708 de la ^ntemeierea Romei,
Iulius Cezar a cerut astronomului Sosigenes o corec]ie a calendarului,
^n acord cu mersul soarelui. Astfel a ap\rut din 4 ^n 4 ani anul de 366
de zile care s-a numit bisect, fiindc\ are ^n componen]a sa doi de [ase.
Totu[i, ^n 1582 calendarul Iulian avea o ^ntârziere de 10 zile fa]\ de
mi[carea p\mântului ^n raport cu soarele [i atunci Papa Gregorie XIII
a dispus ca, dup\ joi 4 octombrie 1582 s\ urmeze 15 octombrie 1582
[i a stabilit unele corec]ii seculare.
Acest nou calendar a fost adoptat imediat de ]\rile Europei cu
excep]ia Rusiei, }\rilor Române, Bulgariei, Serbiei [i Greciei.
Dup\ f\urirea României Mari, ^n ]ara noastr\ operau dou\
calendare: unul ^n Transilvania (gregorian) [i cel\lalt, ^n restul ]\rii
(iulian).
Prin lege, la 1 aprilie 1919 s-a adoptat cel unic, calendarul
gregorian pe care ^l folosim [i ^n prezent atât ^n administra]ie, cât [i ^n
biseric\.
Istoria jalon\rii timpului este fascinant\ prin toate str\daniile de a fi
corect\, repetibil\ [i a avea nume reprezentative, dar m\surarea
acestui nectar unilateral - timpul - a ^nsemnat eforturi umane [i
materiale fantastice. Clepsidra cu nisip sau ap\, pendulul, ceasul
mecanic, electric, electronic [i acum, atomic, constituie o istorie a
ingineriei, a creativit\]ii [i crea]iei; puse una peste alta, formeaz\
marea piramid\ a progresului [i dezvolt\rii societ\]ii umane.
Un fior de mândrie [i bucurie pentru to]i electroni[tii, contribu]ia lor
la m\surarea timpului [i la delimitarea exact\ a evenimentelor ^n
calendar sunt remarcabile.
Trecerea prin reperul dintre ani, stima]i cititori, s\ fie cu veselie, cu
s\n\tate [i bucurie, iar ^n 2005 s\ ave]i satisfac]ii ale ^mplinirilor pe
toate planurile [i nu uita]i: electronica [i timpul sunt corelate [i au un
singur sens, ad vitam aeternam (“pentru totdeauna”).

La mul]i ani!

4 DECEMBRIE 2004
 soft

Target 3001!
Circuite imprimate

Lucian Bercian
[Link]@[Link]

download versiune gratuit\ la:

[Link]

4.2.2 Redenumirea unui semnal numai o parte a unui semnal, tra-

seele din PCB nu vor fi [terse. Func]ia
Sunt posibile dou\ metode pentru a "Check Project" sesizeaz\ [i mar-
redenumi un semnal. cheaz\ ca erori aceste trasee.
• Comanda M11 executat\ pe un segment 4.2.4 Modul de a duce un semnal
al semnalului, schimb\ complet o
"insul\" a semnalului respectiv. Se pe mai multe pagini de schem\
execut\ M11 pe un segment al Uneori este nevoie ca desenul
semnalului care se dore[te schimbat (de schemei electrice s\ se execute pe
Fig. 8
exemplu PB7). Apare fereastra de dialog mai multe pagini. Exemplul urm\tor
"Change Signal Wires" din figura 8. Se arat\ cum se execut\ conexiunea
introduce noul nume al semnalului, de logic\ pentru un semnal care se
exemplu TEST. Se confirm\ cu OK reg\se[te pe dou\ pagini ale unei
(tasta Return). Întreaga "insul\" a scheme electrice.
semnalului care a fost modificat a primit • Prin ac]ionarea tastei [r] se import\
noua denumire. În felul acesta, numele simbolul de leg\tur\ "SIGN-AUS" din
de semnal al pinilor, jonc]iunilor [i fereastra "Import Reference
traseelor au primit noua denumire unui semnal în schema electric\, progra- Symbol" - figura 10 [i apare fereastra
(TEST). Schimbarea a fost f\cut\ numai mul TARGET întreab\ dac\ se dore[te de "Insert Reference Symbol" - figura 11.
asupra "insulei" selectate, chiar dac\ asemenea [i [tergerea traseelor cores- • Dac\ se selecteaz\ numele semnalului
semnalul ini]ial are mai multe astfel de punz\toare din PCB. Dac\ se [terge ce urmeaz\ s\ se lege cu pagina a
"insule". doua, se pozi]ioneaz\
• Exist\ [i posibilitatea redenumirii simbolul de leg\tur\ pe desen
complete a unui semnal. Se selecteaz\ (figura 12) [i se execut\
"Rename Signal" în meniul "Edit", tasta conectarea (figura 13).
[v] - figura 9. • Dac\ nu se selecteaz\ un alt
În partea stâng\ a ferestrei de dialog se nume pentru semnal în
selecteaz\ semnalul care va fi înlocuit. În fereastra "Insert Reference
partea dreapt\, în caseta corespunz\- Symbol" (figura 11) [i el
toare, se introduce noul nume al r\mâne "SIGN-AUS", se
semnalului. pozi]ioneaz\ simbolul de
4.2.3 {tergerea unui semnal leg\tur\ pe desen (figura 12)
Fig. 9 [i la executarea conect\rii
Se caut\ [i se "ilumineaz\ intens" un (figura 13) numele simbolului
semnal cu func]ia de c\utare "Find and de leg\tur\ se schimb\ în
Select a Component or Signal" (binoclu). numele semnalului la care s-a
Dac\ se dore[te [tergerea complet\ a legat (aici DO), utilizând

DECEMBRIE 2004 5
 soft

[i se conecteaz\ cu precizie la magistral\.

În cazul în care se dore[te conectarea unui
semnal existent din magistral\ la un pin
se porne[te traseul cu "Draw Signal" sau
cu [2] [i M1. Programul TARGET va cere
numele semnalului care iese din
magistral\ afi[ând fereastra "Choose
signal from bus" - figura 21. Programul
alege automat ie[irea la 45° din
magistral\. Desigur c\ se poate alege, cu
M2, alt\ înclina]ie.
4.4 Rutarea traseelor
Fig. 10
Un traseu (track) în PCB reprezint\ o
conexiune între pinii componentelor
fereastra "Concatenate corespunz\toare leg\turii existente în
Signals" - figura 14. schema electric\. Încerca]i totdeauna s\
Fig. 11 • Se trece în pagina a doua de atinge]i centrul pastilei atunci când
schem\ utilizând comanda : desena]i un traseu, astfel încât TARGET
s\ accepte conectarea. Pentru începerea
unui nou traseu în modul de lucru PCB se
• Se import\ simbolul de
leg\tur\ "SIGN-EIN" prin ac]ioneaz\ tasta [2] sau butonul .
ac]ionarea tastei [r] - figura 15. Numele semnalului care se traseaz\ apare
• Se poate alege orice simbol înscris în "bara de stare" situat\ în partea
de leg\tur\ - figura 16. de jos a ecranului. Atunci când se ruteaz\
• Se selecteaz\ cu M11 textul un traseu caracteristicile lui se pot modifica
"SIGN-EIN" [i apare fereastra activând cu M11 sau cu [o] (fereastra din
de dialog "Change Texts" - figura 22).
figura 17. • L\]ime traseu (track width): se introduce
• Se înlocuie[te textul "SIGN- l\]imea dorit\ pentru traseul care
EIN" cu textul (semnalul) "DO". urmeaz\ s\ fie plasat.
(Schimbarea numelui cu M11 • Aur\ traseu (track aura): se introduce
Fig. 12 pe "mâner" nu are efect). valoarea dorit\ pentru "aur\".
• Se selecteaz\ Dimensiunea acesteia va înso]i fiecare
OK (tasta Return). dimensiune de traseu [i va fi utilizat\ la
• Pentru plasarea calcularea izola]iilor din planurile de
semnalului se mas\.
apas\ tasta [2] cu • Rotunjit (rounded): aceast\ op]iune se
cursorul fixat pe selecteaz\ dac\ se dore[te ca traseul s\
pin - figura 18. aib\ col]urile rotunjite.
• Se deseneaz\ • Strat (layer): indic\ stratul pe care se
traseul semnalului plaseaz\ traseul în modul de lucru PCB.
- figura 19. În mod obi[nuit pentru plasarea
• În bara de stare traseelor se folosesc "copper layers".
apare textul din • Se salveaz\ setul de op]iuni pentru
figura 20. trasee cu butonul XX în partea dreapt\ a
Fig. 13 ecranului.
Atunci când se creeaz\ un proiect nou
[i se începe cu schema electric\, nu se
4.3 Plasarea unei magistrale poate duce în PCB nici un traseu care nu
Fig. 14 are coresponden]\ în schem\. Dac\ se
Pentru simplificarea modului de lucru, în lucreaz\ îns\ în modul "PCB without
TARGET se pot plasa magistrale. O schematic mode" [i se atinge cap\tul
magistral\ se începe cu tasta [b] sau cu unui traseu cu un altul, cu nume de semnal
diferit, TARGET întreab\ dac\ se dore[te
butonul . Se pot crea magistrale de conectarea celor dou\ semnale. Dac\
date, de adrese, de control, etc. Pentru a r\spunsul este afirmativ, TARGET întrea-
conecta un semnal nou, neconectat înc\ la b\ care va fi numele semnalului. Dac\ în
o magistral\, se începe semnalul din pin timpul tras\rii unui semnal se dore[te

6 DECEMBRIE 2004
 soft

semnalul direct cu M1. Func]ia solder

pad-catch ajut\ cu o "caset\ de captare a
Fig. 15 pinului" la prinderea mai u[oar\ a pastilei
la trasarea semnalului. Aceast\ func]ie
poate fi dezactivat\ cu tasta [Shift].
Un traseu deja plasat se poate edita
prin deplasarea segmentelor sale cu [d]
sau prin "încovoierea" lui cu [g].
4.5 Realizarea conexiunilor
(ratsnest)
Acest lucru se poate executa în PCB
numai în modul de lucru "PCB f\r\

schem\" (PCB without schematic)!

Cu func]ia "Draw Air Wires" se pot
face conexiuni logice între diferi]i pini ai
capsulelor componentelor. Conexiunile se
pot desena încruci[ate, pin la pin.
Conexiunile plasate nu se pot [terge
Fig. 16
direct. Se pot doar deconecta în mod
individual pastilele de la semnal.
Fig. 17 • Se execut\ M11 pe pastila semnalului
conectat.
• Cu M1 pe câmpul "Signal" din fereastra
de dialog "Change Solder Pads" se
schimbarea stratului se ac]ioneaz\ tasta selecteaz\ numele semnalului de [ters
[.]. Ca urmare, în acel loc, se va plasa o [i se apas\ tasta [Delete].
gaur\ de trecere [i se va schimba stratul • Se confirm\ cu OK.
pe care se continu\ semnalul. Dac\ se
lucra pe stratul "FA}|" (copper layer top)
Fig. 21

TARGET îl va schimba cu stratul "SPATE"

(copper layer bottom) [i viceversa. Dac\
se ac]ioneaz\ tasta [:], se schimb\ stratul
pe care se execut\ trasarea f\r\
introducerea unei g\uri de trecere. Dac\ conexiunea r\mâne vizibil\, dup\
Fig. 18 Se poate alege stratul pe care se deconectarea semnalului, se d\ mai întâi
comanda "Reorganisation" [i apoi se
execut\ trasarea, ac]ionând butonul selecteaz\ "Compute Air Wires" în
sau introducând cu M1 o meniul "Actions". ♦
mic\ s\geat\ în bara cu
butoane în dreptul stratu-
lui dorit.

Fig. 22
.
În timpul tras\rii se
poate introduce o cone-
Fig. 19 xiune "punte". Se apas\
tasta [b] (de la bridge).
Ultimul segment de traseu va fi plasat [i va
urma o conexiune punte (se traseaz\
cu M1). Dup\ aceea, se poate conti-
Fig. 20 nua cu plasarea traseelor.
Atunci când se selecteaz\ o pastil\,
cu ajutorul cursorului se poate plasa

DECEMBRIE 2004 7
 electronic\ PC

Interfa]\ RS232 -
One-Wire
Compatibil\ DS9097U
Croif V. Constantin
croif@[Link] pentru iButton

F
\r\ a intra în detalii, privind func]io- economii importante privind cablarea, iar
Exerci]iu de imagina]ie! Renova]i propriul narea componentelor denumite Maxim-Dallas ofer\ software gratuit (un
generic iButton (dintre care cel mai aspect foarte important, de altfel) pentru
apartament (cas\). Sunte]i la opera]ia de cunoscut este senzorul de temperatur\ diverse aplica]ii generale. Programe proprii
DS1820, prezentat în revist\ anul trecut), pot fi dezvoltate foarte u[or în diverse
(re)cablare. Sfat practic: mai introduce]i medii de programare.
Componentele iButton se pot interfa]a
un cablu format din dou\ conductoare pentru citirea, interpretarea datelor [i
luarea unor decizii de comand\, cu micro-
(bifilar, poate chiar o pereche torsadat\) controlere de uz general sau cu PC-ul.
Trecând peste aceast\ introducere
care s\ traverseze fiecare înc\pere. Poate general\, absolut necesar\ pentru a
con[tientiza un fenomen, se va prezenta o
cândva ve]i dori s\ cunoa[te]i (m\sura]i), Fig. 1 interfa]\ cu PC-ul, a bus-ului One-Wire. Cu
Asignarea pinilor la capsula SO-8 a alte cuvinte, începutul sau "primii pa[i" în
de la distan]\, temperatura într-o anumit\ circuitului DS2480B tem\.

înc\pere, s\ o utiliza]i pentru generarea

trebuie specificat c\ acest standard a fost
unei alarme (de foc!) sau s\ cunoa[te]i dezvoltat de Dallas (actualmente Maxim-
Dallas Semiconductor) [i tinde s\ se
starea unui consumator (on/off) ori s\ impun\ datorit\ flexibilit\]ii. O component\
iButton se caracterizeaz\, pe lâng\ func]ia
comanda]i, tot la distan]\, adresabil!, un îndeplinit\ (senzor digital de temperatur\,
umiditate, comutator, memorie, etc.), de un
anume consumator din mai mul]i posibili. num\r popriu UNIC de identificare. Datele
sunt transmise serial, pe un singur fir (pe
Totul de la propriul PC [i este perfect care se [i poate alimenta la distan]\), pe
9...12bi]i. Aceasta face posibil\ identifica- De subliniat c\ Maxim-Dallas ofer\ în
realizabil cu ajutorul componentelor rea [i citirea mai multor senzori, cu diferite kit o astfel de interfa]\ la un pre] de cca. 30
func]ii, to]i conecta]i (în paralel) pe acela[i Euro sub denumirea de DS9097U (pentru
iButton! bus de un fir (dou\ fire, cu masa!). Se fac portul serial, COM, al PC-ului). Aplica]ia

DECEMBRIE 2004 9
 electronic\ PC

Fig. 2
Schema electric\ a interfe]ei One-Wire,
compatibil\ 100% cu kit-ul DS9707U
de la Maxim-Dallas

viitoare ale revistei, dac\ va remarca un µC. Pentru PC, POL se conecteaz\ la
oarecare interes asupra problemei din mas\. VPP este pin pentru programarea
partea cititorilor. memoriilor EEPROM [i trebuie alimentat la
12V. Dac\ op]iunea nu se utilizeaz\, POL
Circuitul specializat DS2480B se conecteaz\ la 5V. Pe pinii 7 [i 8 se
Scurt\ prezentare vehiculeaz\ date în standard RS232.
Dispune de baz\ de timp calibrat\ pentru
Acest circuit integrat este o interfa]\ comunica]ia cu alte componente One-
universal\ între bus-ul One-Wire [i portul Wire, cu o precizie de ± 0,5%.
Fig. 3 serial (RS232) al PC-ului. Bus-ul pe un fir Schema electric\ a interfe]ei
Cablajul imprimat mai poart\ denumirea de MicroLAN.
Realizare practic\
prezentat\ este perfect compatibil\ cu Schema electric\ a unei
DS9097U, ambele fiind bazate pe circuitul interfe]e, 100% compatibil\
integrat specializat DS2480B. De ase- DS9097U, este prezentat\
menea, este perfect compatibil\ cu toate în figura 2. Diodele D6 [i D7
soft-urile gratuite oferite de Maxim-Dallas. realizeaz\ protec]ia liniei de
date, RXD. D5 protejeaz\ !

Fig. 5
Selectarea interfe]ei [i a
portului de comunica]ie (din
Start\Programs\1_Wire
Drivers\Default 1 Wire Net)

Fig. 4
Amplasarea componentelor pe cablaj.
Circuitul integrat DS2480B (în capsul\ Circuitul se g\se[te în mod curent, de ceva
timp, [i în România.
SMD, SO-8) se monteaz\ pe partea cu
Comunica]ia se realizeaz\ cu o vitez\ de
trasee (layer-ul Bottom).
9600 (default), 19200, 57600 [i 115200 bps.
DS2480B se prezint\ în capsul\ SO-8
Autorul testeaz\ la aceast\ or\ aplica]ii (SMD), iar semnifica]ia pinilor este oferit\
domestice pe bus One-Wire cu DS1820 în figura 1. Aspectul fizic, în fotografii.
(senzor de temperatur\ adresabil) [i Alimentarea se face cu 4,5...5,5V la
DS2405 (comutator electronic adresabil). pinul VDD. Pinul POL selecteaz\ polarita-
Rezultatele vor fi prezentate în numerele tea semnalelor TXD [i RXD pentru PC sau

10 DECEMBRIE 2004
 electronic\ PC

Fig. 6 apare nici un mesaj de avertizare, opera]ia

Fereastra general\ a iButton fiind reu[it\. Dac\ interfa]a nu este intro-
Wiewer (TMEX) dus\ în portul PC-ului (corect setat) sau nu
este alimentat\ cu 12V (op]ional) apare un
mesaj de "lips\ interfa]\".
Se copiaz\ [i instaleaz\ "1-w One Wire
Wiewer tm321b3_32", urmând acelea[i
instruc]iuni, dup\ care aplica]ia (figurile 6 [i
7) se lanseaz\ din Start\Programs\
i-Button-TMEX.
Cine are instalat Java pe PC dispune de
mult mai multe aplica]ii. Interfa]a poate fi
utilizat\ [i pentru programarea/citirea unor
memorii Dallas, de tip DS1982 (DS2505),
DS2432, de exemplu. Utilitare gratuite la:
" circuitul integrat la supratensiunile care pot unui senzor de temperatur\ DS18(S)20, [Link]
ap\rea pe bus-ul One-Wire. D3 [i D4 care se g\se[te mai u[or (la Conex [Link];
asigur\ alimentarea montajului din portul Electronic cost\ în jur de 5 Euro). Pinul din [Link]
serial. Toate diodele trebuie s\ fie mijloc al acestuia (la capsula TO92) se [Link] sau
redresoare rapide (diode de comuta]ie conecteaz\ la bus. Pinii laterali (alimentare [Link]
rapide, tip BAT85 sau BAR28). Op]ional, [i mas\) se leag\ împreun\ la masa [Link].
montajul se poate alimenta extern cu bus-ului!
9...12V la conectorul J1. Conectorul DB9 Ca software, se utilizeaz\ produsul
trebuie s\ fie de tip mam\. Bus-ul 1-Wire (gratuit oferit) TMEX pe 32 de bi]i, care se
se conecteaz\ la conectorul JP1. To]i descarc\ de pe site-ul [Link].
senzorii de pe bus se alimenteaz\ pe Pe aceast\ pagin\ se selecteaz\ rubrica
acea[i linie de date, de la pinul 2, al "Software Developper's Tools", dup\ care

Fig. 7
Fereastra de afi[are a
temperaturii de la senzorul
DS1820

circuitului integrat, prin R2. Acest rezistor "1_wire for Windows". Aici se va alege o
poate s\ aib\ o rezisten]\ între 4,7 [i versiune de program (cât mai recent\!), de
100Ω, valoare invers propor]ional\ cu lun- exemplu "Download version 3.21", care se
gimea bus-ului. salveaz\ pe propriul disc al PC-ului. Dup\ Bibliografie:
Ideal, în locul regulatorului LM78L05, decompresare, se conecteaz\ interfa]a la 1. Internet, [Link];
se recomand\ utilizarea lui LM2936Z5. Nu portul COM disponibil [i se instaleaz\ 2. Colec]ia revistei Electronique Pratique;
se vor înlocui diodele Schottky, BAT85, cu programul, urmând pa[ii indica]i (Aten]ie! 3. Colec]ia revistei Interfaces PC. ♦
diode obi[nuite tip 1N4148! Se ignor\ mesajele privitoare la portul
În figurile 3 [i 4 sunt prezentate detaliile USB).
constructive. Se va selecta interfa]\ DS9097U.
Info ...
Testare Dup\ instalare, din Start\Programs\ Cod Tip Pre] (lei)
1_Wire Drivers\Default 1 Wire Net se lan- 11543 DS 18 S 20 170.000
Aplica]ie: termometru pentru PC seaz\ driverul de port COM, la care se 9488 BAT85 4.000
seteaz\ DS9097U [i portul COM cores- 7797 Z4V7 1.000
Software gratuit la [Link]
punz\tor (figura 5).
Pentru teste se recomand\ utilizarea Dac\ interfa]a este recunoscut\, nu ... la

12 DECEMBRIE 2004
 tehnologii

Elemente de management termic

al produselor electronice (IV)
Dezvoltarea unui echipament de monitorizare a
temperaturii ^n procesele tehnologice

Bogdan RO{U
bogdanrosualex@[Link]
Norocel - Drago[ CODREANU
Facultatea Electronic\ [i Tc., UPB-CETTI
norocel_codreanu@[Link]

3.2 Blocul de comand\ pentru Fig. 19

multiplexarea termocuplurilor Blocul de
multiplexare a
Blocul de comand\ pentru multiple-
xarea termocuplurilor este format dintr-un termocuplurilor
circuit 74HCT273 [i un buffer de putere
ULN2803 pentru comanda direct\ a
bobinelor releelor. Circuitul 74HCT273
este un latch cu 8 canale, resetabil [i
“triggerat” pe front pozitiv. Este utilizat
pentru memorarea st\rii releelor de
multiplexare pentru termocupluri.
Tabela de adev\r a circuitului
74HCT273 este detaliat\ în tabelul 6.
Schema bloc intern\ a circuitului
74HCT273 este dat\ în figura 20.
Secven]a de schimbare a st\rii releelor
de multiplexare este prezentat\ în tabe-
lul 7.
Harta porturilor pentru multiplexarea
termocuplurilor este prezentat\ în tabe-
lul 8.
3.2.1 Blocul de multiplexare
frecven]\ de t\iere la 3dB de numai 12Hz. electromagnetice provocate de instala]ii [i
Blocul de multiplexare este format din 8 Acest filtru este necesar pentru reducerea echipamente electrice, zgomot de
relee [i 8 filtre. Unul din dezavantajele la minim a zgomotelor de înalt\ frecven]\ radiofrecven]\, etc.), dar [i pentru
termocuplurilor este nivelul ridicat al pe care le pot culege termocuplurile din reducerea zgomotului cauzat de re]eaua
zgomoului fa]\ de un semnal util de ordinul mediul înconjur\tor (perturba]ii electrice [i de alimentare de 220Vca. Filtrul a fost
milivol]ilor. Din aceast\ cauz\ este
necesar\ filtrarea semnalelor ob]inute de
la termocupluri cu filtre "trece jos". Fiecare
TABELUL 6 - Func]ionarea circuitului 74HCT273
intrare de termocuplu în blocul de
multiplexare este prev\zut\ cu un filtru
"dublu π".
Schema echivalent\ a unei ramuri de
filtrare este prezentat\ în figura 22.
Filtrul este de tip "trece jos" [i are o

DECEMBRIE 2004 13
 tehnologii

Fig. 20
Schema intern\
a circuitului 74HCT273

TABELUL 7 - Secven]a de schimbare a st\rilor realizat astfel încât frecven]a de t\iere s\

fie sub frecven]a re]elei, atenuarea la 50Hz
fiind de 19dB dup\ cum se poate vedea pe
func]ia de transfer ob]inut\ prin simulare
PSpice, în figura 23.

3.3 Canalul analogic

de prelucrare

TABELUL 8 - Harta porturilor pentru multiplexarea termocuplurilor

Semnalele preluate de la termocupluri

[i trecute prin filtrul "trece jos" diferen]ial,
trebuie amplificate pentru a fi posibil\
conversia A/D [i prelucrarea digital\ a
acestora. Pentru termocuplurile uzuale
coeficientul Seebeck este cuprins între 30
[i 60 µV/°C.
Pentru un convertor de 10 bi]i unipolar
cu referin]\ de tensiune la 2,499V, cuanta
de conversie (1 LSB) este de 2,44 mV, în
timp ce termocuplul tip K la temperatura
Fig. 21 maxim\ de 500°C ofer\ un semnal de
Blocul de multiplexare cu relee 20,44mV. Pentru o rezolu]ie optim\ de
conversie în cazul termocuplurilor K
amplificarea este:

Fig. 22
Schema echivalent\ Blocul de amplificare este realizat cu un
circuit opera]ional de instrumenta]ie
a filtrului diferen]ial
INA114, produs de Burr Brown, specializat
în aplica]iile de achizi]ie de semnale de la
termocupluri [i în cele "low-power".
Principalele caracteristici care fac acest

14 DECEMBRIE 2004
 tehnologii

circuit s\ fie potrivit pentru achizi]ia de

semnale de la termocupluri sunt curentul
de polarizare foarte mic (2nA), rejec]ia
foarte bun\ a modului comun (115dB la
amplificare 1000), plaja mare a tensiunilor
de alimentare (±2.25V…±18V) [i protec]ie
la supratensiuni pe intr\ri pân\ la 40V.
Schema electric\ a canalului de
prelucrare este prezentat\ în figura 24.
Amplificatorul continu\ calea de
prelucrare a semnalului, de la ie[irea
filtrelor "trece jos" [i pân\ la intrarea în
Fig. 23 convertorul A/D integrat în microcontroler.
Func]ia de transfer a filtrului diferen]ial Datorit\ prezen]ei multiplex\rii cu relee,
trebuie ca în momentul comuta]iei intr\rile
în amplificatorul de instrumenta]ie s\ nu
r\mân\ neconectate. Pentru aceasta s-au
TABELUL 9 - Coeficien]ii Seebeck pentru termocuplurile introdus rezistoarele R9 [i R13 care nu
uzuale permit apari]ia fenomenului de "latch-up",
aducând intr\rile la poten]ial zero pe
perioada cât comut\ releele. O alt\ func]ie
a acestor dou\ rezistoare este de a
asigura o cale de curgere pentru curentul
de polarizare a intr\rilor.
Diodele D2, D4, D5, D6 realizeaz\
protec]ia amplificatorului în cazul în care
apare un mod comun periculos pe unul din
termocupluri [i contribuie la plasarea
semnalului diferen]ial de intrare în plaja -
3,9 … +3,9V.
Structura intern\ a circuitului INA114
este detaliat\ ^n figura 25.
Câ[tigul amplificatorului se stabile[te
prin valoarea rezistorului RG din schema
bloc, dup\ formula:

Fig. 24
Schema electric\ a canalului Calculul amplific\rii
analogic de prelucrare pentru termocuplul K

La o diferen]\ de temperatur\ de
500°C între jonc]iunea rece [i jonc]iunea
cald\, un termocuplu de tip K va oferi la
ie[ire o tensiune de 20,44mV. Pentru a
acoperi întreaga gam\ a convertorului,
amplificarea ar trebui s\ fie 120,052.

Valoarea exact\ nu exist\ în nici o serie

de valori normalizate de rezistoare [i s-a
folosit o grupare paralel format\ dintr-un
rezistor cu valoare fix\ de 470Ω [i un
Fig. 25 rezistor semireglabil de 4,7kΩ. Reglajul
Schema intern\ a circuitului amplific\rii se realizeaz\ indirect prin
m\surarea valorii rezisten]ei grup\rii
INA114

DECEMBRIE 2004 15
 tehnologii

Fig. 26
Sursa de alimentare
a etajului
de prelucrare
analogic\

Fig. 28a
Curbe de rejec]ie a tensiunii de alimentare
pozitiv\
paralel [i ajustarea semireglabilului
pân\ la ob]inerea valorii dorite.

3.4 Blocul de alimentare

pentru amplificatorul

de instrumenta]ie
Amplificatorul de instrumenta]ie
INA114 se alimenteaz\, pentru o
func]ionare corespunz\toare, la o
surs\ dubl\ de tensiune. În
proiectul prezentat acesta este
alimentat la tensiunile de ±8,5V,
tensiuni generate de un circuit
Fig. 28b
MAX232 ce func]ioneaz\ numai ca
surs\ de tensiune. Curbe de rejec]ie a tensiunii de alimentare
MAX232 este un circuit standard negativ\
de adaptare de niveluri de tensiune
între semnalele standardului
RS232 [i semnalele TTL. Circuitul
con]ine dou\ buffere inversoare situeaz\ în gama 60...100kHz. La aceste
duble, câte unul în fiecare direc]ie: frecven]e filtrele ce trebuie plasate pe
Functiile logice [i nivelurile de alimentarea corespunz\toare a
tensiune la intr\rile [i ie[irile amplificatorului opera]ional nu mai sunt de
circuitului MAX232 sunt prezentate volum mare, o grupare paralel realizat\
în tabelul 10. dintr-un condensator de 10µF cu tantal [i
Bufferul care face adaptarea de unul ceramic de 100nF, fiind suficient\
Fig. 27 la nivel TTL la nivel RS232 este pentru asigurarea unei bune filtr\ri. În plaja
Structura intern\ a circuitului MAX 232
alimentat la o tensiune dubl\ de specificat\ mai sus circuitul amplificator
±10V generat\ intern de un dublor ofer\ o buna rejec]ie a tensiunii de
[i un inversor de tensiune, ambele alimentare, dup\ cum se poate observa pe
func]ionând cu capacit\]i comutate. curbele caracteristice din figura 28 (a [i b).
Frecven]a de func]ionare a La o amplificare de 121 [i o frecven]\
acestor convertoare de tensiune se de riplu pe ramura pozitiv\ a aliment\rii de
100 kHz, rejec]ia este de peste 70dB. Pe
ramura negativ\ a aliment\rii de 100 kHz,
rejec]ia este de peste 90dB. Aceste
TABELUL 10 - Conversia de nivel de tensiune [i func]ia propriet\]i de rejec]ie a riplului contribuie
logic\ de inversor eficient la reducerea influen]ei riplului
prezent pe cele dou\ tensiuni de alimen-
tare asupra semnalului prelucrat. ♦

16 DECEMBRIE 2004
 internet

Electronic\ On-line
Plac\ pentru experimente
cu AT89C2051, AT90S1200, AT90S2313

Build Your Own Microcontroller Projects

[Link]

U
n site de Web deosebit de interesant, dedicat electronicii de
hobby, de tip "construie[te [i înva]\" se poate g\si la adresa
[Link]. Este dedicat cu predilec]ie aplica]iilor cu
µC produse de ATMEL, cu exemplific\ri complete de cod surs\ scris
în C [i fi[iere compilate, gata de înscriere (.hex), pentru fiecare
aplica]ie. Site-ul este periodic între]inut, motiv de a-l vizita
permanent.
Dintre aplica]iile mai interesante enumer\m: timer cu 4 canale,
ceas cu ie[ire pe releu de putere, economizor de energie electric\,
termometre [i multe pl\ci de dezvoltare, programatoare [i adaptoare
hardware ISP la kit-urile (programele înso]ite de) STK200, 300, etc.
În plus, câteva aplica]ii cu µC PIC [i Motorola seria 68HC. Am
remarcat un modul de m\surare a distan]ei cu 68HC11.
S-a ales pentru prezentare un modul pentru dezvoltarea de
experimente cu µC ATMEL uzuale, respectiv AT89C2051,
AT90S1200 [i AT902313 (µC cu 20 de pini). Schema este simpl\ [i
nu necesit\ comentarii. Pentru comunica]ia serial\ s-a utilizat un
MAX232. Montajul este util celor care urm\resc cu interes serialul
despre programarea µC AVR. Se are la dispozi]ie [i un fi[ier în
format electronic pentru cablaje.
Lista componentelor este urm\toarea:
B1-punte 100V/1A (DIP); C1,C9-100nF; C2, C3, C4, C5, C6,
C11-10uF/16V; C7, C8-33pF; C10-470uF/25V; D1-LED verde
3mm; K1-conector SIP 3 c\i; R1-100; R-10k; R3-560; S1-push-
button; X1-cuar] sau rezonator ceramic pe frecven]a de lucru
dorit\. ♦

DECEMBRIE 2004 17
 µcontrolere AVR

Microcontrolere AVR (XIII)

Descriere [i utilizare

~n acest episod se prezint\ o aplica]ie Leonard Laz\r

lazarleo@[Link]
concret\, care utilizeaz\ portul serial

UART al microcontrolerului AT90S2313,

[i anume un modul dublu de transmisie/

recep]ie a unor comenzi, utilizabil în

cadrul unor sisteme de automatizare. În

circuitelor integrate A7805).
func]ie de lungimea liniei de transmisie, Elementele hardware ale unui modul
pot fi identificate cu u[urin]\: oscilatorul
sunt expuse dou\ configura]ii hardware: (cristalul de cuar] Q1 [i condensatoarele
Aplica]ie: Comunica]ia serial\ de înc\rcare C2 [i C3), circuitul de reset
una destinat\ comunica]iei pe distan]e (R3 [i C1), condensatorul de decuplare a
pe portul UART
tensiunii de alimentare a microcontrolerului
scurte (inter-aplica]ie), de pân\ la 50cm, Descrierea func]ion\rii (C4), LED-urile de avertizare (D1 [i D2) [i
push-butoanele de comand\ (K1 [i K2)
în medii f\r\ zgomot electromagnetic [i Schema electric\ este prezentat\ în montate la pinii de declan[are a întreru-
figura 67 [i const\ din dou\ module iden- perilor externe INT0 [i INT1. Dat\ fiind
alta la care comunica]ia poate fi realizat\ tice, dezvoltate în jurul unui microcontroler natura pur didactic\ a schemei, rezistoa-
AT90S2313 [i interconectate prin liniile de rele de polarizare ale acestor linii (R1 [i
sigur pe distan]e de minim 10m. recep]ie [i transmisie serial\ RxD [i TxD R2) pot fi omise din schem\, acestea fiind
(terminalul de transmisie al unui micro- suplinite de rezistoarele de polarizare
Deoarece sunt utilizate dou\ controler se conecteaz\ la terminalul de intern\ (pull-up), introduse prin software.
recep]ie al celuilalt). Pentru alimentare Montarea rezistoarelor externe este
microcontrolere în cadrul aceleia[i poate fi utilizat\ o singur\ surs\ de recomandat\ în cazul utiliz\rii montajului
tensiune de +5Vcc (sau dou\ surse în medii cu perturba]ii electromagnetice
scheme, aplica]ia face parte din categoria separate de +5Vcc, îns\ obligatoriu pronun]ate.
stabilizat\ cu bornele de mas\ conectate Principiul de func]ionare este urm\torul:
aplica]iilor multiprocesor. împreun\; se recomand\ utilizarea la ap\sarea unui push-buton (indiferent de

Fig. 67
Schema electric\ a
modulului de
comunica]ie serial\
(^ntre dou\ µC)

18 DECEMBRIE 2004
 µcontrolere AVR

PROGRAM 1
modul) este transmis serial c\tre piului de comunica]ie. Func]ionarea
cel\lalt modul un caracter montajului poate fi în acest caz u[or
prestabilit (spre exemplu "1" la instabil\, deoarece la ap\sarea unui push-
ap\sarea lui K1 [i "2" la buton se realizeaz\ mai multe contacte
ap\sarea lui K2); la nivelul succesive. ~n consecin]\, întreruperea
modulului de recep]ie, în func]ie respectiv\ se declan[eaz\ de mai multe
de caracterul primit ("1" sau "2") ori, de fiecare dat\ starea LED-ului fiind
se ia decizia de aprindere sau inversat\. Pentru o func]ionare stabil\, în
stingere a LED-ului procedurile asociate întreruperilor externe
corespunz\tor (LED1 pentru se introduc, la început, temporiz\ri de
caracterul "1", LED2 pentru 100...250ms (realizate prin software f\r\
caracterul "2"). Comanda de ajutorul Timer-elor, dup\ metoda
aprindere sau stingere se d\ în prezentat\ în num\rul 9 al revistei), se
func]ie de starea curent\ a LED- cite[te linia de port asociat\ întreruperii, [i
ului: dac\ LED-ul este stins, la dac\ starea logic\ citit\ este corespun-
primirea comenzii se aprinde, iar z\toare declan[\rii întreruperii (0 logic), se
dac\ este aprins, la primirea execut\ instruc]iunile de comand\ pentru
comenzii se stinge. LED-uri, iar în caz contrar se iese din
Ca parametri de comunica]ie procedur\.
s-a ales o rat\ de baud de Deoarece portul serial UART permite
9600bps [i un format de 8 bi]i. comunica]ii full-duplex, pentru testarea
Ambele microcontrolere au transmisiei [i recep]iei poate fi utilizat un
implementat acela[i program, singur modul din figura 67, la care pinii de
a c\rui organigram\ este pre- transmisie (TxD) [i recep]ie (RxD) sunt
zentat\ în figura 68. lega]i ^mpreun\; astfel, octetul transmis
Listingul programului împreu- prin TxD este recep]ionat imediat prin RxD,
n\ cu comentariile f\cute sunt aprinderea LED-urilor fiind f\cut\ local (la
prezentate ^n programul 1. ap\sarea lui K1 se aprinde LED1, iar la
Se poate observa c\ ap\sarea lui K2 se aprinde LED2 de pe
declan[area întreruperilor exter- acela[i modul utilizat).
ne este f\cut\ direct, f\r\ nici o Pentru m\rirea distan]ei dintre cele
filtrare software, accentul pu- dou\ module, se va intercala în punctele A,
nându-se pe în]elegerea princi- B, C [i D schema din figura 69, care

Fig. 68
Organigrama programului
înscris în microcontrolere

DECEMBRIE 2004 19
 µcontrolere AVR

PROGRAM 1 (continuare)
Adaptor
40/20 pini
pentru 89C1051/2051

reprezint\ un convertor de tensiune clasic Se atrage aten]ia asupra respect\rii

(0/+5Vcc --> ±3...±25Vcc) destinat polarit\]ii condensatoarelor electrolitice din
comunica]iei seriale RS232. Nivelurile de schem\, în caz contrar fiind pus\ în pericol
tensiune care se utilizeaz\ sunt integritatea circuitelor MAX232. Tensiunea
urm\toarele: nominal\ a tuturor condensatoarelor din
- nivel logic 0 ("Space"): între +3 [i +25Vcc schem\ trebuie s\ fie de cel pu]in 16Vcc.
(inversat logic); O aplica]ie care utilizeaz\ portul serial
- nivel logic 1 ("Mark"): între -3 [i -25Vcc UART al microcontrolerului AT90S2313
(inversat logic); pentru realizarea unei comunica]ii cu un
- intervalul (-3Vcc - +3Vcc este nedefinit); calculator personal va fi prezentat\ în
- tensiunea maxim\ m\surat\ la liniile de num\rul viitor al revistei Conex Club. ♦
recep]ie [i transmisie: max. 25Vcc.

20 DECEMBRIE 2004
 µcontrolere AVR

Fig. 69
Schema electric\ utilizat\ pentru m\rirea distan]ei de comunica]ie

Pe scurt...

Surs\ de
tensiune 13,8V/5A

D
up\ ce în vara anului trecut au fost
prezentate în detaliu regulatoarele
integrate de tensiune cu trei
terminale (seria 78_, 79_), s-au primit
numeroase apeluri de la cititori pentru a
descrie [i surse de tensiune cu
capabilitate în curent mai mare. Circuitul
LM338 (versiunea T este ambalat în
capsul\ TO220, iar versiunea K în capsul\
TO3 - pentru 5A maxim), este versiunea
de curent mare a clasicului LM317.
Chiar dac\ sursele în comuta]ie au
randament mai bun, elementele de r\cire
fiind mult mai mici, sursele liniare sunt mai
des abordate datorit\ construc]iei [i
elementelor constructive. Prezent\m o
surs\ cu LM338 ce ofer\ la 13,8V, un
curent de maxim 5A.

Surs\: Internet - Sam Electronic Circuits. ♦

Info ...
Cod Tip Pre] (lei)
4827 LM 338 K 260.000
4828 LM 338 T 100.000

... la

DECEMBRIE 2004 21
 tehnologii

Radiatoare termice
Dimensionare fizic\
Imre Szatmary

P
uterea generat\ de componentele Rtcr - rezisten]a termic\ capsul\ - radiator,
electronice de putere produce care depinde de modul de asamblare
^nc\lzirea acestora. C\ldura pe radiator (vezi revista Conex Club nr.
produs\ poate ridica nepermis de mult noiembrie/1999).
temperatura structurii monolitice, iar Al treilea pas este alegerea radiatoru-
evacuarea c\ldurii se face de regul\ cu lui. Acesta trebuie s\ evacueze c\ldura
radiatoare termice. Capabilitatea de produs\ de PdM ^n condi]iile mediului
evacuare a c\ldurii radiatorului, depinde ambiant cel mai defavorabil; taM ≈ +40°C
de mai mul]i factori: dimensiunile echipamente sta]ionare, taM ≈ +60°C
geometrice, forma, metalul, culoarea, echipamente mobile (auto). Dac\ rezis-
pozi]ia aripioarelor de r\cire, r\cirea for]at\ ten]a termic\ radiator-mediu ambiant re-
cu ventilator. Toate acestea vor determina zult\ prea mic\, adic\ radiator cu dimen-
principala caracteristic\ a radiatorului: siuni foarte mari (nu se afl\ ^n tabelul 1) se
Rezisten]a termic\ radiator - mediu poate face o combina]ie: radiator r\cit cu
ambiant, notat\ Rtra [i exprimat\ ^n ventilator.
[°C/W]. Un debit de aer de 20...50 litri/min
Pe adresa redac]iei (prin e-mail Conex Electronic produce [i comerciali- reduce rezisten]a termic\ de 1,8...3 ori, ^n
zeaz\ o gam\ larg\ de radiatoare termice, func]ie de forma [i pozi]ia radiatorului.
sau ^n scris), se primesc a c\ror form\, dimensiuni [i Rtra sunt Al patrulea pas este verificarea
prezentate ^n tabelul 1. capabilit\]ii radiatorului de a evacua
numeroase ^ntreb\ri de la c\ldura produs\ de PdM.
Cum alegem radiatorul termic?
cititori care privesc modul de Primul pas este stabilirea puterii
maxime disipate de component\ (diod\,
dimensionare (alegere a tranzistor, tiristor, triac, circuit integrat, etc.)
^n schema de utilizare, notat\ cu PdM [W].
dimensiunilor [i tipului) a Al doilea pas este stabilirea rezisten]ei Dac\ nu se cunosc Rtjc [i Rtcr, atunci se
termice radiator - mediu ambiant, care va mic[ora Rtra cu (10...15%), adic\ se va
radiatoarelor termice din trebuie s\ fie (vezi revista Conex Club nr. alege un radiator ceva mai mare.
noiembrie/1999): Exemplu
aluminiu pentru disiparea
Amplificatorul auto 2x40W echipat cu
c\ldurii ^n aplica]iile de C.I. TDA8560Q produs de Conex
Electronic sub codul CNX130. Puterea
audiofrecven]\ de mare putere disipat\ maxim\ cu Ualim = 13,2V [i
unde: difuzoare Rs = 4Ω, un semnal sinusoidal,
ori la sursele de tensiune de tJM - temperatura maxim\ admisibil\ a este: 2 x 12,5W = 25W; tjM = 150°C (dat\
jonc]iunii semiconductorului (de regul\ de catalog, CI), taM = 60°C rezult\:
putere. 150°C - pentru Si); Rt = Rtjc + Rtcr + Rtra = 3,6°C/W.
taM - temperatura maxim\ a mediului ~n realitate, amplificatorul audio
Articolul dore[te a prezenta ambiant; amplific\ semnale muzicale-vocale, deci
Rtjc - rezisten]a termic\ jonc]iune - capsul\ puterea disipat\ de C.I. este mai mic\
metoda de calcul, ^nso]it\ de un care este dat\ ^n catalogul cu caracte- decât ^n regim sinusoidal. Calculul exact al
risticile componentei, de exemplu Pd ^n regim de semnale audio (muzicale-
exemplu practic. pentru C.I. TDA8560Q, Rtjc = 1,3°C/W; verbale) depinde chiar [i de compozi]ia

22 DECEMBRIE 2004
 tehnologii

programului audio amplificat (jazz,

popular\, disco etc.).
Practic, PdM calculat pentru regimul
sinusoidal (de 25W) se poate reduce cu Relee statice
TABELUL 1 - Rezisten]a termic\ radiator - mediu
ambiant la radiatoarele comercializate

de Conex Electronic
Ca exemplu de relee statice de medie putere
prezent\m câteva modele din seria S20_ [i S21_
produse de cunoscuta firm\ SHARP.
Releele statice respective au ie[ire pe triac,
comanda intern\ realizându-se izolat optic prin intermediul unor optotriace cu
sau f\r\ ZCD (circuit de detectare a trecerii prin zero a tensiunii alternative),
a[a cum se poate remarca din datele (desenele) de catalog extrase.

* A se studia [i pagina 24.

cca 30%, adic\ 17,5W.

Astfel, rezisten]a termic\ total\ se
poate considera:
Rt = 4,14°C/W
Rezisten]a termic\ a radiatorului cu Rtjc
= 1,3°C/W (din catalog pentru configura]ia
^n punte!) [i Rtcr ≈ 0,5°C/W (prin montarea
^ngrijit\ [i cu vaselin\ termoconductoare)
rezult\:
Rtra = (5,14 - 1,3 - 0,5)°C/W =
3,34°C/W.
Analizând catalogul (tabelul) de
radiatoare comercializate de Conex
Electronic, se alege radiatorul cod 12869
cu Rtra = 3,6°C/W.
Dac\ amplificatorul lucreaz\ ^n interior,
atunci taM = 40°C, rezult\:

rezultând Rtra = 4,48°C/W, deci se alege

un radiator mai mic: cod 8343 cu Rtra =
5°C/W. S202S01 ofer\ o tensiune de izola]ie de 4kV, un curent maxim de sarcin\
în regim sinusoidal de 8A, iar comada se face cu 8mA. S202S02 este identic
Bibliografie suplimentar\ cu acesta îns\ are în plus ZCD.
1. Conex Club nr. noiembrie/1999. ♦ S216S02 [i S216SE2 suport\ maxim 16A în regim sinisoidal, comanda se
face cu 50mA, iar tensiunea de izola]ie este de 4 [i respectiv, 3kV.

DECEMBRIE 2004 23
 µcontrolere PIC

Microcontrolere PIC
Prezentare [i programare (XIII)

Vasile Surducan
vasile@[Link]

R
\spunsul la întrebarea din
episodul trecut este urm\torul:
microcontrolerul având capsula
SO nu poate fi programat înainte de Ultraedit, Jal-edit, Jalcc sunt numai câteva Tastele S1 [i S2 (figura 68) îndeplinesc
montaj prin introducerea sa în soclu, prin dintre acestea [i pot fi u[or identificate pe func]iile de “cre[te-scade” pentru factorul
urmare lipse[te conectorul ICSP din web printr-o c\utare pe motorul Google, de umplere al semnalului PWM generat pe
cablaj; sec]iunea nefolosit\ a utilizând cuvintele cheie precizate. RB3. Conectorul ICSP este X1, semnalele
amplificatorului opera]ional IC3A trebuie Majoritatea acestora sunt obtenabile utilizate fiind GND, VCC, SD (serial data),
s\ aib\ intr\rile conectate la mas\ (altfel gratuit, efortul de c\utare al lor SK (serial clock) [i LVP (low voltage
poate ap\rea pericolul de oscila]ie care reprezentând singurul impediment din
se transmite prin circuitul de alimentare calea cititorului entuziast.
spre IC3B). Metoda de generare a PWM prin
software este cea mai simpl\, ob]inerea
27.2. Realizarea codului factorului de umplere dorit putând fi
realizat prin bucle de întârziere pur
software
software sau în conjunc]ie cu unul din
pentru generarea PWM. temporizatoarele disponibile din
microcontroler. Dezavantajul metodei pur
Programarea poate reprezenta software este dat de imposibilitatea
utiliz\rii întreruperilor care ar introduce Fig. 67
o problem\ ? "glitch-uri" în semnalul PWM (sau în cazul
Aspectul glitch-ului într-un semnal digital.
cel mai bun jitter) întrerupând generarea
De cele mai multe ori glitch-ul este vizibil
Exist\ o pleiad\ de programe acestuia pe parcursul trat\rii întreruperii.
software ce permit editarea propriu-zis\ a Jitter-ul este fenomenul de instabilitate al numai pe un osciloscop cu memorie, [i
codului înaintea fazei de compilare. frontului unui semnal, factorul de umplere numai dup\ ce nenum\rate tentative de
Wordpad, Programmer's File Editor (PFE), sau perioada acestuia modificându-se punere în eviden]\ au fost întâi efectuate
aleator. Glitch-ul este un impuls cu durat\ f\r\ succes.
foarte scurt\ ce poate apare pe palierul
unui semnal digital [i care are logica
invers\ semnalului. Dac\ glitch-ul apare
pe frontul semnalului, poate introduce erori programming). Circuitul de reset este ex-
inimaginabile pentru c\ altereaz\ tern, compus din R1, C5, D2. Rolul lui D2
comportarea întregului circuit logic, ce este este acela de a asigura desc\rcarea rapid\
deservit de semnalul în cauz\. Metoda a condensatorului C5 în momentul deco-
software este totu[i singura prin care se nect\rii tensiunii de alimentare. VCC poate
pot ob]ine mai mult de dou\ canale PWM fi cuprins între 3,3V [i 5V (variantele
Fig. 66 în cazul microcontrolelor PIC midrange PIC16LF628 func]ioneaz\ chiar la
care nu au decât dou\ module Compare VCC=2,8V), cu precau]ia ca semnalele lo-
Aspectul jitter-ului într-un semnal digital.
Capture Puls - Width - Modulation gice de programare ICSP provenite din
Deplasarea frontului semnalului cu dT se
(PIC16F628 dispune doar de un canal programator s\ aib\ rezisten]e de limitare
face în mod dinamic . dT poate fi cauzat PWM). O alt\ limitare a metodei software de 100Ω. Pentru programatoarele standard,
de un program software defectuos este rezolu]ia care poate dep\[i limita VCC trebuie men]inut obligatoriu la 5V.
implementat. celor 8 bi]i doar prin artificii complexe. Pentru c\ autorul a fost întrebat în

DECEMBRIE 2004 25
 µcontrolere PIC

programator (curentul debitat de

Fig. 68
programator pe liniile SK [i SD nu
Por]iunea de circuit asigur\ nivelul logic al acestora, cazul
necesar\ edit\rii programatoarelor seriale alimentate
programului software. direct din RS232).
Microcontrolerul • Distan]a între programator [i aplica]ia
func]ioneaz\ în acest
care necesit\ programare prin ICSP
este foarte mare, cablul programatorului
exemplu cu oscilator
nu respect\ regulile de minimizare a
intern de 4MHz, pinii zgomotului (semnalele active nu sunt
necesari oscilatorului intercalate între linii de mas\ în cablu
extern devenind pini IO panglic\ sau torsadate cu linii de mas\
de uz general.

repetate rânduri, de c\tre cititori, despre tipului de programator realizat sau

mesajul de eroare "writing error at address cump\rat [i a modului cum acesta
0x000" generat de mai multe programe func]ioneaz\ (programator serial cu sau
software, în cazul unei program\ri defec- f\r\ alimentare extern\, programator
tuoase, el poate apare din urm\toarele paralel cu tranzistoare PNP sau cu
cauze: comutatoare logice tip MMC4066,
• Tensiunile de alimentare VCC=5V, MMC4053, etc.).
respectiv de programare (LVP=5V sau • Semnalele logice SK [i SD nu au nivelul,
VPP=13,5V) nu au nivelul, polaritatea polaritatea sau timingul corespunz\tor.
(active în 0V respectiv active la nivel • Microcontrolerul lipse[te din circuit, exist\
maxim) sau secven]a corespunz\toare; scurtcircuit între pinii de alimentare ai
ele trebuie corelate din fereastra de set- acestuia (condensator de filtraj
up a programului software cu scurtcircuitat) sau unul sau mai multe
hardware-ul programatorului utilizat. semnale ale ICSP lipsesc.
Este necesar\ cunoa[terea exact\ a • Liniile SK [i SD sunt utilizate [i de alte
circuite logice, impedan]a liniilor fiind
mai mic\ decât cea suportat\ de
PROGRAMUL 1

în cablu cu perechi torsadate).

• ~n timpul program\rii LVP, alimentarea
montajului nu este asigurat\ din sursa
de alimentare local\ (programarea LVP
poate fi f\cut\ cu orice tip de
programator (serial, paralel, USB) ce
are disponibil nivel LVP).
• Programatorul serial cu alimentare din
RS232 nu poate fi utilizat pentru
programare ICSP cu algoritm HVP
decât în situa]ii speciale cu consum
foarte redus. ~n timpul program\rii
HVP (high voltage programming),
alimentarea montajului poate fi asigura-
t\ integral de c\tre programator, cu
condi]ia ca acesta s\ suporte curentul
absorbit de aplica]ie sau de la sursa de
alimentare local\ (f\r\ a necesita
modific\ri în circuitul programatorului).
• Conectorul ICSP este cablat gre[it,
inversarea semnalelor VPP cu oricare
din celelate semnale din programator
duce de regul\ la distrugerea

26 DECEMBRIE 2004
 µcontrolere PIC

ireversibil\ a microcontrolerului. Pentru poate fi utilizat corect. Renun]area la butonului, ar rezolva problema jitter-ului,
utilizatorul care [tie c\ este gr\bit [i întârzierea de 20ms necesar\ citirii dar ar introduce o eroare de incrementare-
neatent, solu]ia este limitarea curentului decrementare (o singur\ ap\sare pe buton
generat din VPP la nivelul PROGRAMUL 2
programatorului prin rezistoare ^n serie
de valoare mic\ (100Ω).
• Sistemul de operare Windows XP nu este
cea mai fericit\ alegere pentru utiliza-
torul de microcontrolere PIC.
Programul 1 realizeaz\ generarea unui
semnal PWM prin software utilizând
schema electronic\ din figura 55 (episodul
trecut), care a fost rearanjat\ convenabil în
figura 68 (pentru a ob]ine o schem\
electronic\ inteligibil\ doar pentru
implementarea firmware).
Deoarece întregul mecanism de
generare al PWM este realizat prin
software, programul creeaz\ un jitter al
semnalului PWM în momentul ap\s\rii pe
oricare din tastele S1 sau S2 ( variabilele
logice B1, respectiv B2 ) mult mai mare
decât însu[i perioada semnalului PWM.
~ntârzierea minim\ necesar\ ap\s\rii unei
taste este de 10...20ms. Perioada teoretic\
a semnalului PWM este 256µs (^n realitate
ea dep\[e[te 400µs datorit\ întârzierilor
suplimentare indroduse de instruc]iunile
compilator care nu au loc instantaneu).
Prin urmare, în momentul ap\s\rii pe
taste, semnalul PWM nu mai este generat
în parametrii ini]iali. Odat\ ce valoarea
counter-ului a fost incrementat\ sau
decrementat\ [i nu se mai ac]ioneaz\
asupra butoanelor, semnalul PWM rezultat

DECEMBRIE 2004 27
 µcontrolere PIC

va produce o modificare a variabilei butoanelor este dat de bitul care-[i rularea listingurilor PWM_sw.jal sau
counter cu cel pu]in 10 unit\]i, motiv schimb\ starea logic\ la fiecare 65mS. PWM_sw_t.jal.
pentru care reglajul factorului de umplere Aceast\ valoare poate fi aleas\ oriunde în ~n programul 3 se observ\ ca semnalul
nu va fi unul fin). Se observ\ intervalul 10ms...65ms f\r\ a interac]iona PWM generat are rezolu]ia doar de 8 bi]i
dezavantajele majore ale metodei, care cu semnalul PWM generat. Dup\ utilizarea (pentru a putea fi comparat cu situa]ia în
combinate cu erorile de timing introduse de bitului intcon_t0if, el trebuie resetat care el este generat prin software).
obligatoriu prin software. Dezavantajul Avantajul metodei const\ în faptul c\
PROGRAMUL 3 modulul CCP preia în totalitate "balastul
software" din exemplele anterioare,
permi]ând ob]inerea unei frecven]e a
semnalului PWM mult mai mare, f\r\ nici o
b\taie de cap (perioada semnalului în
exemplul PWM_hw.jal este de 60µs cu un
oscilator intern de 4MHz, de cca. 7 ori mai
mare decât în variantele anterioare). Un alt
avantaj este faptul c\ factorul de umplere
nu execut\ un rollover la capetele de
interval ale registrului counter (la tranzitia
0→255 la decrementare, respectiv 255→0
la incrementare, ca în cazul exemplelor în
care semnalul este generat prin software).
Not\. Toate exemplele software
prezentate în acest serial au fost verificate
practic de autor pe plac\ experimental\.
~n linii mari, în 12 episoade (plus
episodul pilot) s-a epuizat prezentarea
aspectelor de baz\ necesare pentru
abordarea unui proiect electronic cu
microcontrolerul PIC16F628. Datorit\
similitudinilor cu alte microcontrolere din
familia midrange (PIC16F84, PIC16F630,
PIC16F87, etc.), cititorul autodidact poate
s\ migreze u[or de la un tip de
microcontroler la altul dac\ a în]eles c\ ele
sunt defapt unul [i acela[i lucru cu mici
varia]iuni (capacitate de memorie,
prezen]a sau absen]a unor module
hardware, num\r de pini, algoritm de
programare, etc.).
Pentru abordarea unor chestiuni mai
avansate pe viitor, autorul are nevoie de
reac]iile dumneavoastr\, materializate fie
în realiz\ri cu microcontrolere PIC care
compilator, fac programul anterior de major al programului PWM_sw_t.jal este a[teapt\ s\ fie prezentate de dvs. în
neutilizat dac\ microcontrolerul mai trebuie faptul c\ o bun\ parte din timpul care ar aceast\ revist\ (utilizând limbajul de
s\ execute [i altceva. O modificare minor\ trebui s\ fie alocat numai gener\rii PWM, programare JAL, dar nu obligatoriu), fie ca
poate transforma îns\ programul într-unul este consumat de citirea butoanelor. Din pagini web realizate de tineri români ( în
func]ional, [i anume utilizarea pentru aceast\ cauz\ frecven]a maxim\ a vârst\ de maxim 65 de ani) a c\ror
citirea butoanelor a unuia dintre timerele semnalului PWM are o valoare redus\. ~n existen]\ s\ fie notificat\ la adresa de
prezentate în episoadele anterioare. mod ideal, bucla forever loop…end email a autorului.
Avantajul major al programului loop ar trebui s\ con]in\ doar rutina
PWM_sw_t.jal (2) este acela c\ citirea software_pwm, situa]ie imposibil\ Satisfac]ia unei activit\]i care are sens [i
butoanelor nu mai necesit\ folosirea unei deoarece microcontrolerul trebuie s\ ne face pl\cere este singura motiva]ie rea-
întârzieri software care interac]ioneaz\ cu execute în realitate rutine mult mai l\ care ne înfrumuse]eaz\ existen]a. ♦
rutina de generare a PWM (aceast\ rutin\ complexe decât cele prezentate pân\
a fost men]inut\ neschimbat\, generarea acum, or acestea pot fi apelate numai în
semnalului f\cându-se prin aceea[i programul principal. De aceea utilizarea
metod\ software cu întârzieri variabile ale modulului hardware CCP pentru func]ia de Un Cr\ciun [i un An Nou Fericit - 2005,
pulsului [i pauzei semnalului, respectiv cu PWM poate s\ ne scuteasc\ de toate tuturor electroni[tilor români !
perioad\ fix\). Momentul sesiz\rii ac]iunii problemele rezultate prin compilarea [i

28 DECEMBRIE 2004
 comunica]ii

Sistem de intercomunica]ie
semiduplex, pe dou\ fire

Ilie Mih\escu

S
Un sistem de istemul de intercomunica]ii prezen- Fiindc\ ie[irea amplificatoarelor se face
tat este recomandat pentru folosi- cu mic\ impedan]\, influen]ele parazitelor
intercomunica]ie (interfon) rea ^ntr-un apartament, f\când [i a induc]iilor electromagnetice sunt
leg\tura acustic\ ^ntre dou\ camere. neglijabile.
semiduplex se poate dovedi Intercomunica]ia poate fi ^ntre camera de Privind schemele electrice de principiu
zi [i o camer\ de studiu, dar foarte bine putem constata c\ exist\ un alimentator cu
foarte util la supravegherea montajul poate fi utilizat pentru suprave- energie, amplificator pentru microfon,
gherea unui copil. amplificator audio [i un sistem de
unui bebelu[ de la distan]\ Nu este lipsit de interes dac\ sistemul comuta]ie numit curent PTT, provenit din
este aplicat ca senzor acustic, adic\ s\ englezescul Push To Talk (apas\ pentru a
(camere diferite), pun\ ^n eviden]\ zgomotul produs de un vorbi!), care de fapt este un simplu buton
intrus (sisteme de securitate). ce alimenteaz\ un releu.
comunica]ia fiind la un ~ntreg sistemul de intercomunica]ie ^ntre Sistemul de alimentare folose[te un
dou\ puncte, cu rol principal de interfon, transformator de 12VA care se bran[eaz\
moment dat ^ntr-un singur este constituit din dou\ unit\]i identice care la 220V [i scoate ^n secundar 12V.
^[i stabilesc leg\tura numai prin dou\ fire, Secundarul are o protec]ie ce const\
sens. cel mai sigur printr-un cablu ecranat. dintr-o singuran]\ sensibil\ la 1A.

Fig. 1
Interfon semiduplex
pe dou\ fire

DECEMBRIE 2004 29
 comunica]ii

Amplificatorul de microfon este consti- determin\ experimental ^n func]ie de apas\ butonul PTT de la aparatul s\u [i
tuit din dou\ tranzistoare cuplate galvanic. locul unde este plasat microfonul. astfel ^l putem auzi ^n propriul nostru
difuzor.
Se observ\ c\ ^n paralel cu releul este
montat un condensator de 100µF; rolul
Fig. 2 acestuia este de a atenua tensiunea
Circuitul LM380 autoindus\ la comutarea releului, dar [i de
a crea o ^ntârziere [i eliberare lent\ a
releului tocmai ca s\ nu apar\
supratensiuni.
Dup\ realizarea celor dou\ echipa-
mente electronice se monteaz\ firele de
interconectare [i se fac probe de leg\turi,
stabilindu-se sensibilitata fiec\rui amplifi-
cator de microfon.
Se prezint\ desenul cablajului imprimat
[i amplasarea pieselor, ceea ce aduce un
Pe schem\ sunt trecute dou\ tranzis- Amplificatorul de putere folose[te un ajutor construc]iei acestui util sistem de
toare BC109C care au zgomot propriu circuit integrat de tipul LM380. intercomunica]ie.
destul de mic, dar pot fi folosite [i tranzis- Dac\ acestui circuit i se aplic\ la intrare Surs\: [Link]/Circuits/Misc/
toare BC108, BC107, BC171 sau BC172. un semnal cu nivelul de 50mV, debiteaz\ [Link]. ♦
Nu este o restric]ie major\ ^n aceast\ la ie[ire pe o sarcin\ (difuzor) de 8Ω o
privin]\, tranzistorul trebuie s\ fie de tip putere de 2W. Calitatea difuzorului
NPN. influen]eaz\ [i calitatea semnalului sonor.

Interfon
full - duplex

Fig. 3
Cablajul imprimat

Microfonul este de tip electret cu 3 Când se dore[te stabilirea unei leg\turi,

terminale, care lucreaz\ cu un curent se apas\ butonul PTT care stabile[te
foarte mic. Amplificatorul are distorsiuni circuitul releului. Prin anclan[area sa,
mici [i amplificare foarte mare. releul stabile[te leg\tura amplificatorului
Amplificarea este determinat\ [i de microfon cu amplificatorul de la cel\lat
controlat\ prin poten]iometrul de 10kΩ aparat prin contactele celuilalt releu. Info Cod 13138
montat ^n emitorul primului tranzistor. Dup\ ce am transmis mesajul verbal, 890.000 lei
Pozi]ia poten]iometrului se eliber\m contactul PTT. Corespondentul
Aparatul este un interfon care func]io-
neaz\ ^n mod duplex [i con]ine urm\-
toarele blocuri func]ionale:
- alimentatorul de la re]eaua de
220V/50Hz;
- preamplificatorul [i amplificatorul de
ascultare;
- preamplificatorul de microfon [i
amplificatorul de linie.

Date tehnice:
• Modul de lucru: duplex;
• Impedan]a liniei: 1000Ω;
• Alimentare: re]ea 220V~;
• Consum din re]ea: 2W;
Fig. 4 • Putere audio: 0,5W.
Cablajul [i amplasarea componentelor

30 DECEMBRIE 2004
 amc

Prezent\m realizarea unui aparat pentru

testarea defectelor care pot ap\rea în Tester pentru cablu

cablurile pentru transmisie de date UTP/STP [i telefonic
utilizate curent (întreruperi, scurtcircuite,
Marian Neac[a
rezisten]e prea mari ori muf\ri

corespunz\toare).

U
Montajul a fost prezentat de autor la n tester pentru testarea traseelor ecran, STP). Pe schema electric\ (vezi
de cablu telefonic sau de re]ea - figura 1) se remarc\ existen]a pinului BL
concursurile organizate de revista Conex UTP este foarte util în activitatea (Rx [i Tx) care se conecteaz\ la ecranul
de instalare [i service în cablarea metalic al conectorului RJ45 (dac\ se
Club la începutul anului (n.r.). structurat\. Achizi]ionarea unui tester utilizeaz\ o astfel de muf\, vezi cablajul
industrial este o activitate costisitoare, iar dublu placat în figurile 2 - fa]a "bottom", 3 -
realizarea celui prezentat nu ridic\ fa]a "top" a componentelor [i 4 -
costurile la mai mult de 10 Euro. amplasarea componentelor pe fa]a "top").
Bar-graph Componentele utilizate sunt de uz general,
circuite digitale discrete. Nu se utilizeaz\
Pentru testare (generarea semnalelor)
s-a utilizat un circuit oscilator realizat cu
cu 10 LED-uri microcontrolere pentru generarea semna- circuitul digital 4093 (unul cu frecven]\
lelor pentru testare. variabil\, liber oscilant [i cel\lalt care are
Respectând tema impus\ (cerut\ de un mini-switch montat în paralel pe con-
redac]ia revistei la concursurile organizate, densatorul C6, ce permite testarea ma-
n.r.), afi[area se realizeaz\ pe un bar- nual\).
graph cu 10 LED-uri, ce poate fi comercia- Astfel, este posibil\ testarea cablului
lizat de la Conex Electronic. automat [i în regim dinamic (frecven]a de
Din cele zece LED-uri ale bar-graph- baleiere a oscilatorului se regleaz\ din
ului, doar opt sunt utilizate pentru afi[area semireglabilul R3) ori în regim static, prin
efectiv\ a continuit\]ii cablului (respectiv comutarea manual\ a conductorului din
scurtcircuit, contact imperfect), celelate cablul testat.
dou\ sunt utilizate pentru semnalizarea Comutarea de pe testarea manual\ pe
tensiunii de alimentare [i a eventualului cea automat\ se face de la jumperul JP4.
ecran de pe cablul de re]ea (cablu cu Fizic acesta se poate implementa dintr-un

Fig. 1
Testerul de cablu pentru transmisii de date

DECEMBRIE 2004 31
 amc

jului. Deoarece nu toate LED-urile de pe

bar-graph sunt aprinse la un moment dat
(practic, pentru un cablu f\r\ defect se
aprind tot timpul dou\ LED-uri, care sunt
alimentate direct de la baterie), consumul
este mic, motiv pentru care s-a utilizat un
stabilizator cu regulatorul de curent mic
(maxim 100mA) 78L05, pentru partea
digital\.
Se recomand\ utilizarea de rezistoare
în capsul\ SIP (R1 [i R2); acestea minimi-
zeaz\ spa]iul utilizat. Ele pot fi g\site în
mod curent în magazinele de specialitate.
U[or de procurat sunt acum [i conec-
Fig. 2 toarele mam\, pentru cablaj, tip RJ45 sau
Cablajul imprimat, fa]a “Bottom”
c\rui ie[iri comand\ via ULN2803, 4C8P. ♦
LED-urile de pe bar-graph.
Circuitul ULN2803 este utilizat pe post

Cle[ti
sertizat

Info Cod 9705

590.000 lei
Fig. 3 Pentru conectori RJ45 (8 poli).
Cablajul imprimat, fa]a “Top” de driver - amplificator de curent pentru
LED-uri, lungimea cablului testat având
conector cu 3 pini (în linie) tip "pin-head" cu uneori lungimi considerabile, compen-
c\l\re] sau un comutator cu dou\ pozi]ii. sându-se astfel, pierderile.
Oscilatorul cu 4093 baleiaz\ intrarea de Alimentarea se face de la o baterie de
tact a unui num\r\tor realizat cu 4017, ale 9V, ceea ce asigur\ portabilitatea monta-
Info Cod 3656
1.450.000 lei
Cle[te de sertizat papuci.

Info Cod 12762

2.490.000 lei
Fig. 4 Pentru conectori cu 4-6-8 poli.
Amplasarea componentelor pe cablaj

32 DECEMBRIE 2004
 audio

Controler audio
Acest proiect a fost dezvoltat ini]ial pentru a ob]ine la un pre] cât

mai convenabil un semnal audio de foarte bun\ calitate. Dvs. îi ve]i

pentru unit\]ile CD-ROM g\si îns\ [i alte multe întrebuin]\ri. Montajul nu poate fi îns\ utilizat

pentru citirea formatului MP3 (ci numai pentru pistele audio

Traducere [i adaptare: Iulia [i Florentin St\nescu înregistrate pe CD).

dup\ Elektor, aprilie 2004

Modul Single Trigger

Î
n ultimii ani revista Elektor a primit DIL (S9, figura 1):
multe întreb\ri de la cititorii s\i despre Func]ionarea este foarte simpl\. Când Pozi]ia 1: on - normal deschis pentru
posibilitatea de a folosi unit\]ile vechi se activeaz\ intrarea de Single-Trigger, se Single-Trigger;
de CD-ROM-uri pentru redarea exclusiv\ a porne[te redarea unei piste de pe CD. La off - normal închis pentru
semnalelor audio de înalt\ fidelitate. De aceasta exist\ 4 op]iuni pe comutatorul Single-Trigger.
fapt, aceasta nu constituie o problem\
dac\ CD-ROM-ul dispune de un buton de
start, ceea ce este cazul numai la modelele
mai vechi. CD-ROM-urile moderne dispun
de cele mai multe ori de un buton de "eject"
si un poten]iometru pentru reglarea
volumului în c\[ti. Fire[te, nici unul nu are
posibilitatea de a selec]iona pistele, de a
s\ri sau de a repeta o anumit\ melodie.
Componentele montajului prezentat de
Ken Bromham în revista Elektor nr. 400,
din aprilie 2004, sunt: un microcontroler
PIC16F87x cu 40 de pini, câteva
componente pasive [i un CD-ROM vechi,
ATAPI. La ATAPI, este important faptul c\
dispune de o interfa]\ pentru calculator.
Cum aproape toate CD-ROM-urile posed\
o astfel de interfa]\, pe undeva prin pivni]\
sau în podul casei dvs. trebuie s\ g\si]i un
astfel de aparat care nu mai e folosit!
Pre]ul aproximativ calculat al întregului
ansamblu este ^n jur de 1,3 milioane lei,
unde principalele cheltuieli sunt cu µC - în
jur de 400.000 lei, cu CD-ROM-ul, dac\ e
nou, maxim 800.000 lei, iar restul sunt
celelalte componente.

Moduri de trigger-are

(func]ionare)
µC-ul lucreaz\ în dou\ moduri: Single
Trigger sau Multiple Trigger [i recunoa[te
o serie de alte op]iuni care pot fi alese
printr-un comutator DIP cu 4 pozi]ii. De
asemenea, mai exist\ dou\ ie[iri de
comutare digitale care sunt importante în
timpul red\rii, simultan cu aceasta mai pot Fig. 1
fi pornite automat [i alte func]iuni ca:
Schema electric\ a sistemului comand\ [i redare semnale audio de pe o unitate de
lumina, motorul, etc.
CD-ROM, reutilizat\

DECEMBRIE 2004 33
 audio

descris\ mai sus.

Fig. 2
- Pozi]ia 4: are aceea[i func]ie ca cea
Cablajul montajului descris\ mai sus.
Ie[irile de comutare digitale

Montajul descris are dou\ ie[iri digitale

pentru a comanda aparate externe ca
amplificator audio, sisteme de iluminare,
distribuitor de semnale, etc. Este necesar\
numai o intrare de comand\ compatibil\
TTL ( 0/5 V ) care nu debiteaz\ mai mult de
câ]iva mA. Ie[irea imediat\ (Output
Immediate) basculeaz\ instantneu dup\
trigger-are la nivelul High [i r\mâne acolo
pân\ la terminarea red\rii, în timp ce
ie[irea întârziat\ (Output Delay) va comuta
în High numai dup\ începerea red\rii,
ceea ce înseamn\ dup\ fiecare întârziere
de rota]ie [i r\mâne acolo pân\ la termi-
Pozi]ia 2 : on - nici o reac]ie la întârziere de rota]ie înainte de a începe narea red\rii.
trigger pân\ la redarea. Pot fi audiate pân\ la 24 de piste Comutare [i construc]ie
terminarea pistei; deoarece µC-ul memoreaz\ "tabela de
off - reac]ie la trigger. materii" (Table Of Contents - TOC) în Sistemul de comutare din figura 1
Pozi]ia 3 : on - alegerea aleatoare a RAM-ul s\u, care este limitat. Intr\rile prezint\ un microcontroler obi[nuit, tip
pistei; pentru Multiple-Trigger r\mân deschise. PIC16F871, cu un [ir de taste [i o interfa]\
off - alegerea secven]ial\ a Modul Multiple-Trigger IDE. Dou\ ie[iri - Output Immediate [i
pistei. Output Delay - stau la dispozi]ie pe
Pozitia 4 : on - CD-ROM-ul se învârte În acest mod se dispune de 8 intr\ri de conectorul K2, iar intrarea de trigger pe
continuu (se dezactivea- trigger (comand\) separate (de exemplu conectorul K3. R10 [i R11 limiteaz\
z\ Timeout-ul); taste). Tasta 1 alege întotdeauna pista 1, curentul de ie[ire la valoarea permis\ de
off - CD-ROM-ul poate fi tasta 2 - pista 2, [.a.m.d. Când pe CD 25mA. Dac\ se dore[te comanda unor
deconectat. exist\ mai pu]in de 8 piste, tastele care sarcini mai mari trebuie ad\ugat un
Ultima op]iune necesit\ o explica]ie. În sunt în plus nu au nici o func]ie. tranzistor de putere (eventual cu reglaj).
primul caz redarea începe imediat, în timp Pe comutatorul DIL (S9) avem: Reglarea modulului se face din sistemul de
comutatoare DIL (S9). La fel ca la ie[irea
Fig. 3 de trigger [i aici sunt activate rezistoarele
Amplasarea de pull-up ale µC-ului (interne).
Deoarece majoritatea pinilor µC-ului
componentelor pe
sunt rezerva]i pentru interfa]a IDE, pentru
cablaj
tastatur\ r\mâne disponibil un singur pin.
Nu este nici o problem\, tastele închid de
fiecare dat\ un divizor de tensiune care se
compune din R2 [i grupul R3…R9.
Deoarece rezistoarele prezint\ valori
diferite, la intrarea µC-ului AN0 (intrarea
convertorului intern A/D) ajunge o tensiune
analogic\. R3…R9 sunt importante numai
în modul Multiple-Trigger [i pot s\ revin\ în
modul Single-Trigger. Fire[te c\ trebuie ca
R2 s\ r\mân\ ca rezistor de pull-up pentru
AN0. Un LED - D1 - semnalizeaz\ starea
de func]ionare a controler-ului. Ceasul sis-
temului este bazat pe X1 - 4MHz [i pe con-
densatoarele C7 [i C8.
Comutarea este proiectat\ astfel încât s\
ce CD-ul se învârte continuu. Fire[te c\ - Pozi]ia 1 trebuie configurat\ ca "normal poata lucra la tensiuni de 15…18V. Curentul
acest mod de operare influen]eaz\ MTBF deschis\". Intrarea de Single-Trigger consumat este considerabil din cauza CD-
(Mean Time Between Failures - Timpul r\mâne deschis\. ROM-ului. Din aceast\ cauz\ sunt
Mediu ^ntre defect\ri). În al doilea caz, - Pozi]ia 2: nu este relevant\. conectate în paralel câte dou\ stabilizatoare
când CD-ul este oprit exist\ o scurt\ - Pozi]ia 3: are aceea[i func]ie ca cea tip 7812 [i 7805. Fire[te c\ se poate folosi

34 DECEMBRIE 2004
 audio

jului. Layout-urile se pot g\si [i în format [i apoi se monteaz\ ^n soclu PIC-ul

Fig. 4 electronic (pdf-uri) pe Internet, la adresa (evident cu montajul nealimentat)!
Organigrama [Link]. F\r\ a conecta CD-ROM-ul trebuie
programului Ansamblul a fost proiectat astfel încât vizualizat LED-ul pentru a testa c\ este
scris în µC s\ nu genereze probleme constructive. Se activ controler-ul. Cu montajul înc\
începe cu plantarea [trapurilor care de nealimentat se monteaza CD-ul (pinul 1 -
multe ori sunt uitate! aten]ie la marcajele de pe plac\) [i se
Stabilizatoarele pot fi montate neizolat alimenteaz\. LED-ul lumineaza scurt, apoi
fa]\ de radiator. Pentru µC se monteaz\ se opre[te când este introdus CD-ul [i este
un soclu de 40 de pini cu contacte de bun\ citit\ tabela de materii. Apoi se conecteaz\
calitate (tip Augat). comutatorul pe pozitia de trigger [i se
Software

Fi[ierul hexa pentru µC poate fi

desc\rcat (împreun\ cu layout-ul) din
site-ul Web al revistei Elektor ([Link]-
[Link], num\rul 400). Diagrama programu-
lui principal o pute]i analiza în figura 4.
Se fac urm\toarele comentarii:
- PLAY AUDIO MSF - redare, MSRF m\-
surat în minute, secunde, frame-uri (75
frame-uri / sec).
- READ TOC - cite[te "tabela de materii"
(pistele audio).
- READ SUBCHANNEL - investigheaz\
starea audio actual\.
- SEEK- pozi]ioneaz\ capul de citire la
începutul primei piste [i ini]iaz\ o rota-
]ie, pentru a evita expirarea
Timeout-ului.
Când programul trebuie investigat,
comanda READ SUBCHANNEL începe în
diverse puncte ale secven]ei descrise, activeaz\ celelalte op]iuni. CD-ul trebuie
dac\ tocmai are loc o redare sau dac\ configurat ca master. Pe partea din spate a
aceasta s-a terminat. unit\]ii de CD (de exemplu pentru boxele
- TEST - Dup\ amplasarea diverselor p\r]i active de la PC) semnalul audio se poate
componente se controleaza tensiunea deteriora, de aceea se racordeaz\ la
ie[irea de c\[ti de pe partea din fa]\ a
aparatului. ♦

Fig. 5
Prezentarea schematic\ a
pentru alimentare [i o surs\ veche de PC, modului de utilizare
din care se p\streaz\ partea de ob]inere a
tensiunilor de +12V [i respectiv +5V, inclusiv
sistemul de r\cire. Sursa de +12V trebuie s\
poat\ furniza cel pu]in 1,2A.
În figura 2 se prezint\ cablajul monta-

DECEMBRIE 2004 35
 service

Service GSM (XXV)

Prezentare hardware [i defecte
tipice

Croif V. Constantin
redactie@[Link]

Interfa]a "cartel\ SIM - telefon"

Scurt\ prezentare
Interfa]a pentru cartela SIM se prezint\
fizic sub forma unui conector cu 6 pini,
În acest capitol se va analiza mai în am\nunt sistemul de conectooare externe, cu conform standardelor interna]ionale
actuale. În urm\ cu câteva numere ale
referire la conectorul pentru SIM, interfa]a sa electric\ [i defectele care pot ap\rea în revistei, la capitolul "Conectoare de
sistem" s-a prezentat în detaliu acest
exploatare. conector, pentru modelul 3310 (pozi]ia pe

Fig. 24 Schema electric\ care eviden]iaz\ interfa]a dintre cartela SIM [i CCONT

36 DECEMBRIE 2004
 service

cartela SIM (pinul VSIM).

Defecte

Interfa]a pentru cartela SIM poate fi

testat\ f\r\ o cartel\ SIM. Când telefonul
Fig. 25 este comutat ON, toate semnalele
interfe]ei (VSIM, DATA, SIMRST,
Pozi]ionarea
SIMCLK) cresc de la 0 la 3V o dat\ [i apoi
conectorului pentru
de trei ori la 5V (vezi figura 4). Astfel, se
cartela SIM poate realiza o testare rapid\ cu ajutorul
la modelul 3210 osciloscopul, f\r\ o cartel\ SIM, pentru
verificarea func]ion\rii corecte a interfe]ei.
a) Pe display apare mesajul "Insert SIM
card" (cu cartel\)
Observa]ie. Se vor urm\ri [i desenele de
amplasare a componentelor pe PCB
prezentate în numerele anterioare!
La padul comun componentelor R220 [i
Fig. 26 C236 trebuie s\ se m\soare o tensiune
Pozi]ionarea mai mic\ de 1,5V; incorect - defect
conectorului pentru conectorul X203, R221, R220, C236;
cartela SIM la modelul pentru o valoare corect\ se verific\ dac\
semnalele interfe]ei cresc la 5V dup\
3310
comutarea ON a telefonului, conform
figurii 27. Dac\ nu, se verific\ conectorul
SIM-X400, R213, C221…C225. Dac\,
totu[i, aceste semnale sunt corecte,
PCB, numerotare pini, semnifica]ia Frecven]\ semnalului SIMCLK este de defecte pot fi CCONT-ul (N201) sau
acestora, tipuri [i denumirea semnalelor). 3,25MHz. procesorul (MAD2, D300). Nu se exclude
Se reia în figura 26 desenul de amplasare. În schema electric\ din figura 24, la varianta întreruperii cablajului imprimat.
Pentru o mai bun\ imagine general\, în 3310, se remarc\ interfa]a electric\ a Observa]ie. De foarte multe ori, în
figura 25, se prezint\ [i amplasarea fizic\ conectorului cartelei SIM cu CCONT-ul. La practic\, conectorul de SIM-X400, nu face
[i numerotarea pinilor la modelul învecinat pinii conectorului este montat un ansamblu contact electric bun cu PCB-ul prin
constructiv, 3210 (coresponden]a privind de patru diode Zener pentru protec]ie, sistemul de conectare. X400 mai poate fi
numerota]ia pinilor în figurile 2 [i 3, modele aflate cu anodul la mas\. Cu excep]ia deformat [i fizic, caz în care unul sau mai
3310 → 3210, este: 1 → 5, SIMCLK; 2 → semnalelor de date [i reset (DATA [i mul]i pini ai s\i nu fac contact cu cartela
4, SIMRST; 3 [i 5 → 2 [i 6, VSIM; 4 → 1, SIMRST, care sunt interfa]ate cu CCONT- SIM!
GND; 6 → 3, DATA). Toate semnalele sunt ul prin rezistoare de 100Ω), pinii b) Pe display apare mesajul "SIM card
de tip TTL, cu nivele func]ie de tensiunea conectorului de SIM ajung direct la rejected" (Cartel\ SIM respins\)
de alimentare a cartelei SIM (3 sau 5V). CCONT. Tot de aici se alimenteaz\ [i Se m\soar\ VSIM (la pinii conectorului
X400). Trebuie s\ se reg\seasc\ 2,8V
pentru o cartel\ alimentat\ la 3V sau 4,8V
pentru una alimentat\ la 5V. Dac\
tensiunea nu este prezent\ este defect
CCONT-ul (N201), altfel se verific\
conectorul X400 [i R213. Chiar [i în
prezen]a acestei tensiuni pot fi defecte
CCONT-ul [i/sau procesorul MAD2, în
lipsa altui defect!
Observa]ie. Defectul poate s\ apar\ [i
dac\ telefonul este blocat (cu cod) pe
re]eaua unui anumit operator de telefonie
Fig. 27 mobil\, caz în care terminalul func]ioneaz\
Forma semnalelor la numai cu un anume tip de cartel\.
conectorul SIM, c\nd Eliminarea codului se poate realiza cu o
telefonul este comutat interfa]\ de date [i un soft special.
ON (vezi explica]ii în
Bibliografie
text)
Manual Service Nokia 3310; 3210. ♦

DECEMBRIE 2004 37
 automatiz\ri

Controler pentru acvariu

cu µC PIC16F84
Chelan Drago[
xan77@[Link]

M
ontajul face din acvariul controlat electronic\ realizate cu optotriacul
electronic (automatizat) un bazin MOC3021 [i triac BT138 (BT139), pentru
modern pentru pe[ti, care comanda ventilatoarelor, care nu sunt mari
concureaz\ cu succes bazinele firmelor consumatoare de curent.
specializate în domeniu, oferite la pre]uri Comanda alarmei este un "1" activ cât
inaccesibile unora. timp "sun\" alarma; acest semnal va
comanda un oscilator sau o sonerie.
Descrierea aplica]iei Termometrele au precizia de afi[are de
0,5°C. Precizia nu este mare, dar este de
Elementele de baz\ ale aplica]iei sunt ajuns pentru un acvariu, iar plaja în care
Aplica]ia este destinat\ automatiz\rii un microcontroler PIC16F84 (versiune la 4 termometrul ^[i p\streaz\ precizia este
MHz) [i un afi[or LCD cu 2 x 20 caractere 10...40° C.
unui acvariu. Avantajul folosirii sale este (bazat pe controlerul HD44780). Principiul de func]ionare este urm\torul:
Montajul indepline[te urm\toarele microcontrolerul încarc\ condensatorul
atât degrevarea acvaristului de unele func]ii: conectat printr-un termistor la o linie de
- ceas electronic cu afi[are ^n format date, dup\ care cronometreaz\ timpul de
sarcini, cât [i precizia cu care acesta este hh:mm:ss (24 h); desc\rcare care este func]ie de valoarea
- alarm\ programabil\ (JP7); termistorului, care la rându-i dicteaz\
- termometru pentru acvariu (JP11); curentul de desc\rcare al condensatorului.
înlocuit, ca urmare a func]iilor cu care
- termometru pentru camer\ (JP12); În montajul de fa]\ s-au utilizat
- comanda electronic\ a unui înc\lzitor condensatoare de 680nF si termistoare de
montajul vine în plus. 500Ω, dar aceste valori se pot schimba.
(simplu, f\r\ termostat) func]ie de tempe-
ratura apei [i pragul de termostatare Reglarea ceasului, alarmei, pragului de
(care este reglabil - JP5); basculare al ^nc\lzitorului, respectiv
- comanda electronic\ a instala]iei de ventilatorului, se face prin intermediul a 6
iluminare prin aprindere la ora 09:00 [i mini-întrerup\toare conectate la conectorul
stingerea la ora 23:00 (JP2); cu 5 pini de pe plac\. Patru taste se
- comanda electronic\ a instala]iei de conecteaz\ direct între mas\ [i celelalte 4
r\cire (ventilatoare, de exemplu) când semnale ale conectorului (pinul 5 fiind
temperatura apei atinge pragul de r\cire masa). Celelalte dou\ (taste extinse) se
care este reglabil (JP4); conecteaz\ însumând pinii 1, 2 [i respectiv
- o ie[ire digital\ pe care microcontrolerul 3, 4 prin c\te 2 diode 1N4148 (nu sunt
genereaz\ un "1" timp de 10µs la ora prev\zute pe cablaj, ele vor fi montate pe
10:00 [i altul la 21:00, care poate fi bucata de cablaj separat pe care se vor
folosit\ de un eventual dispozitiv automat pune toate cele 6 taste, plus tasta de reset
de hr\nire (JP8). a controlerului JP10). Reglajele se
Schema electric\ este de o complexitate efectueaz\ astfel:
medie, microcontrolerul func]ionând cu un - tast\ pin 1 - incrementare contor Prag
cristal de quartz de 4,194304MHz (aceast\ R\cire;
valoare este necesar\ pentru precizia - tast\ pin 2 - incrementare contor Prag
ceasului electronic, altfel se poate folosi [i ~nc\lzire;
la 4MHz dar cu urm\rirea atent\ a cesului - tast\ pin 3 - incrementare contor Minute
afi[at periodic, n.r.). Afi[ajul LCD utilizeaz\ (ceas);
conectarea cu 4 linii pentru magistrala de - tast\ pin 4 - incrementare contor Ore
date, pentru a economisi linii de date (ceas);
importante ale microcontrolerului. - tast\ pin 3+4 - incrementare contor
Înc\lzitorul, instala]ia de iluminare, Minute (alarm\);
respectiv r\cire, sunt comandate prin - tast\ pin 1+2 - incrementare contor Ore
intermediul a trei module de comand\ (alarm\).

38 DECEMBRIE 2004
 automatiz\ri

Fig. 1
Schema electric\ a controlerului
pentru acvariu

Reglajele se fac doar prin incrementarea resetare, contoarele alarmei sunt 00:00 [i atât (permi]ând precizii de afi[are de 0,2)
contoarelor respective. Reglarea pragului se afi[eaz\ pe display "AL. OFF", ceea ce rezultatul ob]inut este împ\r]it la 2
de înc\lzire se face ^n intervalul 18...32°C, înseamn\ c\ alarma nu poate fi activ\ la deoarece calculul în virgul\ mobil\
iar al pragului de r\cire în intervalul 24...34. valori pare ale contorului de minute. consum\ mult\ memorie, programul nostru
La ini]ializare, pragul de încalzire este setat De exemplu, dac\ se dore[te alarm\ la ocupând aproape ^ntreg spa]iul de
la 25°C, iar nivelul maxim admis de ora 19:00, va trebui s\ increment\m ora memorie de 1k al lui PIC16F84. Rutina de
temperatur\, adic\ pragul de r\cire, este de (alarm\) pân\ la 19 [i minut (alarm\) la 1 citire a temperaturii are o variabil\ care
30°C. O particularitate o are reglajul pentru c\ la valori pare alarma este influen]eaz\ sensibilitatea senzorului, astfel
alarmei, în special setarea ON-OFF. Când dezactivat\! la 255 sensibilitatea este maxim\ (trebuie
alarma este activ\, momentul activ\rii este ajustat\ pentru a avea dou\ unit\]i per grad
afi[at sub ceas, iar când este inactiv\, este Observa]ii la programarea µC Celsius). O a doua variabil\ con]ine o
afi[at mesajul "AL. OFF"; o incrementare a valoare care este sc\zut\ din rezultatul
contorului minutelor pentru alarm\ are ca - reglaje, construc]ie - m\sur\rii ^naintea ^mp\r]irii la 2, valoare
efect afi[area pe ecran "AL. OFF", cu toate care reprezint\ num\rul gradelor sub 0.
c\ în variabilele controlerului incrementarea Referitor la termometre, intern, timpul Aceast\ sc\dere este efectuat\ pentru ca
s-a efectuat. O urm\toare incrementare a cronometrat pentru desc\rcarea condensa- în urma ^mp\r]irii la 2, rezultatul s\ fie exact
contorului minutelor pentru alarm\ duce la torului este invers propor]ional cu temperatura curent\ în grade Celsius.
afi[area alarmei, deci este activ\. Cu alte temperatura. Valoarea ob]inut\ este pe 8 Se poate folosi orice termistor,
cuvinte, cu fiecare incrementare a bi]i. Ea este sc\zut\ din valoarea fix\ 255, important\ fiind asocierea condensatorului
contorului minutelor pentru alarm\, aceasta pentru a face rezultatul direct propor]ional. corespunz\tor, astfel pentru termistor de
trece din starea ON în OFF, [.a.m.d. La Cu toate c\ termistorul este mai sensibil de 65Ω condensatorul trebuie s\ fie 2,2µF, iar

DECEMBRIE 2004 39
 automatiz\ri

adresa 8 face iar sim]it\ sub 10°C. Termometrele

Minut comand\ hr\nire seara astfel realizate constituie totu[i cea mai
adresa 9 ieftin\ variant\ [i cu performan]e suficient
Secunda comand\ hr\nire seara de bune pentru aplica]ia de fa]\.
adresa A Un senzor digital tip DS1821 cost\ în jur
Pornire iluminare de 200.000 lei si cre[te sim]itor pre]ul
adresa B montajului. Folosirea acestuia din urm\
Oprire iluminare duce [i la schimbarea controlerului,
adresa C deoarece memoria program nu este de
La programarea controlerului se încarc\ ajuns.
fi[ierul .hex [i se seteaz\ din interfa]a Schema electric\ utilizeaz\ un afi[aj
softului, care controleaz\ programatorul, LCD tip WSTN cu gam\ extins\ de
loca]iile din EEPROM specificate mai sus, temperatur\ [i se alimenteaz\ cu dou\
cu valorile dorite. tensiuni, dar aceasta nu este o necesitate
Se men]ioneaz\ c\ pentru un termistor (pe acesta l-a avut personal autorul la
de 500Ω variabila de sensibilitate este 100 dispozi]ie). Pute]i folosi afi[aj normal STN
(zecimal), iar valoarea de sc\dere 80 (în numerele anterioare ale revistei este
(zecimal). Cum dou\ condensatoare nu au prezentat\ alimentarea afi[oarelor LCD) .
aceea[i valoare sau dou\ termistoare, Ceasul electronic folose[te TMR0 cu
aceste variabile trebuie ajustate pentru prescaler 256. Valoarea oscilatorului de
Fig. 2 indicarea temperaturii corecte ar\tate de un 4194304Hz se ^mparte la 4, cât are ciclul
termometru etalon. instruc]iune, apoi la 256 cât num\r\ TMR0
Cablajul imprimat (vezi observa]ii în text)
Reglarea termometrului se face în felul [i la urm\ tot cu 256, care este valoarea
urm\tor : prescalerului, ob]inându-se 16 impulsuri pe
pentru termistor de 500Ω, condensator de - se ajusteaz\ "Sensibilitate senzor secund\ pe care le contorizeaz\ o variabil\
680nF . Acestea sunt doar dou\ exemple, intern\ soft, iar la fiecare 16 impulsuri
important este ca odat\ cu cre[terea valorii valideaz\ secunda. Teoretic, ceasul trebuie
termistorului, curentul prin care se va s\ fie perfect, dar din p\cate este influen]at
desc\rca condensatorul s\ fie mai mic, de tensiunea de alimentare, quartz,
deci condensatorul trebuie s\ aib\ valoare controler (cu acela[i oscilator nu merg dou\
mai mic\, de urm\rit constanta de timp în µC la fel!). De exemplu, montajul din figur\,
care acesta se descarc\ sa fie aceea[i. S-a are o eroare de 11 secunde la 24 ore, pe
testat montajul în ambele variante. S-a care o corectez software.
observat o instabilitate generat\ dup\ mult Termistoarele sunt tip NTC, triacele pot
timp de func]ionare (a temperaturii fi [i alte tipuri, depinde de consumul pe
m\surate) cu termistorul de 65Ω [i conden- care-l vor suporta, condensatoarele de
sator de 2,2µF, datorat\ condensatorului decuplare de la quar] pot avea valori ^ntre
electrolitic care nu este recomandat pentru 15 [i 33pF, important este s\ fie ambele la
aplica]ia de fa]\. Cu cât condensatorul este fel.
mai mic (deci termistorul este mai mare), cu Cablajul este proiectat în Eagle,
atât mai sigur\ este masurarea. Pentru versiunea 4.11, de la [Link], care
aceasta, sunt prev\zute în tabela de loca]ii dispune de o versiune gratuit\ cu restric]ie
EEPROM a microcontrolerului, anumite la cablaje de maxim 10 x 8cm. Este
variabile care sunt înc\rcate la ini]ializare proiectat în versiunea simplu placat. Se
de microcontroler, variabile care ajut\ la recomand\ a se îngro[a pu]in traseele
reglarea unor factori ce nu se pot regla de pentru 220Vca, de la conectori la triace. Se
la tastele specificate mai sus, dar fiind Fig. 3
va avea grij\ deosebit\ la conectarea
necesar\ schimbarea acestora. Loca]iile Amplasarea componentelor pe cablaj tensiunii de re]ea pentru evitarea oric\ror
EEPROM, sunt urm\toarele: accidente. Tensiunea de 220Vca se
Sensibilitate senzor acvariu acvariu", astfel încât termometrul s\ conecteaz\ la conectorul JP3 pentru
adresa 0 respecte num\rul de grade dintre dou\ alimentarea instala]iei de iluminare [i
Valoare sc\dere senzor acvariu temperaturi diferite, chiar dac\ nu arat\ înc\lzire, iar la conectorul JP1 se
adresa 1 temperatura exact\, important este s\ conecteaz\ tensiunea de alimentare pentru
Sensibilitate senzor camer\ aib\ sensibilitatea reglat\; ventilatoarele de r\cire, care poate fi o
adresa 3 - se ajusteaz\ "Valoare sc\dere senzor tensiune oarecare, inclusiv 220Vca.
Valoare sc\dere senzor camer\ acvariu" ]inând cont c\ dou\ unit\]i din ~n m\sura ^n care cablajul pare dificil de
adresa 4 aceast\ variabil\ constituie un grad [i de realizat manual, recomand cablaj cu
Ora comand\ hr\nire diminea]a faptul c\ aceast\ valoare se scade din fotorezist [i metoda foto de realizare sau
adresa 5 rezultatul m\sur\rii. Deci, ca s\ arate mai simplu, utilizarea foliei PnP (sau TTS),
Minut comand\ hr\nire diminea]a termometrul cu 1 grad mai mult, atunci prezentat\ în numerele anterioare. Pentru
adresa 6 sc\dem valoarea variabilei cu 2. informa]ii suplimentare, observa]ii sau alte
Secunda comand\ hr\nire diminea]a Trebuie men]ionat c\ sub temperatura aspecte autorul v\ st\ la dispozi]ie prin
adresa 7 de 24°C, intr\ în func]iune o rutin\ de e-mail.
corec]ie a neliniarit\]ii termistorului care se Soft: tehnic@[Link]. ♦
Ora comand\ hr\nire seara

40 DECEMBRIE 2004
 divertisment

Jocuri de lumini
U
[or de construit, cu un cost de cel remarca mai târziu (din schemele
mult 3 Euro pentru un singur electrice) [i de modul de cablare a
cu LED-uri exemplar, montajele prezentate LED-urilor!
pot face deliciul copiilor dumneavoastr\ [i
pot fi un bine-meritat cadou de s\rb\tori. Jocuri de lumini cu AO [i
Acestea pot completa ornamentul bradului
LED-uri albastre (albe)
de Cr\ciun sau pot s\ "arate" bine la
fereastra ori balconul apartamentului Un montaj de lumin\ dinamic\ cu "dou\
Croif V. Constantin dumneavoastr\! Utiliz\rile sunt multiple, iar st\ri" are schema electric\ prezentat\ în
redac]ie@[Link] construc]ia mult prea simpl\ pentru a nu fi figura 1. Se recomand\ (pentru efect)
abordat\! utilizarea de LED-uri de culoare albastru
Sunt propuse practic dou\ variante de sau alb. Acestea se g\sesc în mod curent
jocuri de lumini cu LED: una cu circuite în magazine (diverse modele, la care cei

Fig. 1
Schema electric\ a jocului de lumini cu AO [i LED-uri albastre

mai importan]i parametrii ce le deosebesc

Dac\ ave]i înc\ re]ineri privind sunt dimensiunea [i intensiteatea luminii
emise), la pre]uri ce pot varia de la 0,5 la 1
alegerea cadoului de Cr\ciun Euro pe bucat\.
Nimic îns\ nu v\ poate re]ine s\ utiliza]i
pentru cei mici, redac]ia v\ în locul acestora LED-uri de alt\ culoare!
Singura observa]ie referitoare la schem\
propune spre realizare, pe se refer\ la modificarea valorii rezistoarelor
montate în serie cu cele 4 (sau 8) LED-uri,
Fig. 2
ultima "sut\ de metri", unul din ]inând cont de c\derea de tensiune în
Cablajul imprimat pentru schema din

cele dou\ montaje electronice figura 1

simple, prezentate în acest

integrate analogice - cu amplificatoare
articol! opera]ionale (AO) la care se recomand\
LED-urile de culoare albastr\, iar cealalt\,
cu circuite logice CMOS, la care se
utilizeaz\ LED-uri verzi [i ro[ii.
Alegerea privind varianta de abordat ca Fig. 5
[i realizare practic\ v\ apar]ine, func]ie de Cablajul imprimat pentru schema din
preferin]e, cost sau, a[a cum se va figura 4

DECEMBRIE 2004 41
 divertisment

alimentat la 9V avem: (9-2) / 0,01 = 700Ω,

alegându-se valoarea standard de 680Ω.
Pentru un LED albastru alimentat la 12V,
rezistoarele trebuie s\ fie de 820Ω.
Dac\ se utilizeaz\ LED-uri în capsul\
din plastic transparent, efectul culorii emise
este mult mai intens (vezi fotografii)!
Trecând la schema electric\, aceasta
Fig. 3 are la baz\ un AO de tip LM358. Capsula
Amplasarea componentelor pe cablajul circuitului con]ine dou\ AO, cu care se
realizeaz\ un oscilator de joas\ frecven]\,
din figura 2

conduc]ie pe LED, func]ie de culoarea

emis\ (ro[u - 1,8V, verde - 2V, galben -
1,9V, portocaliu - 2V, albastru sau alb -
3V).
Rela]ia de calcul (pentru valoarea
acestor rezistoare) este urm\toarea:

R = (Vcc - ULED) / ILED

Fig. 6
unde:
Amplasarea componentelor pe cablajul
Vcc = tensiunea de alimentare în V;
din figura 5
ULED = c\derea de tensiune pe LED în
conduc]ie;
ILED = curentul direct prin LED-ul în pentru producerea unei unde dreptunghiu-
conduc]ie, care se va impune la 10mA. lare, de 0,5...3Hz. Ie[irile AO piloteaz\ în curent realizate cu tranzistoare de mic\
De exemplu, pentru un LED verde opozi]ie de faz\ dou\ amplificatoare de putere, complementare. Trimer-ul R4
permite reglajul frecven]ei de baleiere
(aprinderea secven]ial\) a LED-urilor de
pe cele 4 bra]e, montate la conectorul J2
(bornele A [i B). Frecven]a depinde mult [i
de toleran]a condensatorului C3. Pentru 4
LED-uri montate la J2, acestea se aprind
dou\ câte dou\, altenativ.
De remarcat, cablarea ansamblului
LED - rezistor de limitare se realizeaz\ pe
dou\ fire.
Cablajele sunt prezentate în figurile 2 [i
3, iar realizarea lor nu pune probleme
deosebite. Se recomand\ utilizarea unei
casete pentru asamblare.

Fig. 4
Schema electric\ a jocului de lumini cu circuite digitale CMOS

42 DECEMBRIE 2004
 divertisment

Jocuri de lumini cu circuite

logice CMOS
Cea de-a doua variant\ de lumini
dinamice cu LED-uri, asigur\ fiec\rui LED
pe dou\ fire, separat (figura 4). Se

utilizeaz\ îns\, un circuit integrat mult mai

ieftin, un inversor Trigger Schmitt CMOS,
de tip 40106 (sau HEF40106, HCF40160,
MC14016). Mai mult, nu se utilizeaz\
tranzistoare amplificatoare de curent ca ^n
schema precedent\, circuitul 40106 având
capabilitatea în curent de a alimenta un
LED. Se poate trage concluzia c\ este o
variant\ mult mai ieftin\, foarte u[or de
abordat, realizabil\ în maxim câteva zeci
de minute de lucru efectiv!
Primul inversor este configurat ca
oscilator, dar comand\ [i un "bra]" cu dou\

LED-uri, care sunt aprinse alternativ [i mai

departe comand\ celelalte inversoare. Se
recomand\ LED-uri ro[ii pentru partea
superioar\ [i verzi pentru partea inferioar\
a "bra]ului" (sau invers). LED-urile sunt
aprinse alternativ - toate LED-urile ro[ii
simultan [i apoi, toate LED-urile verzi, de
asemenea simultan.
Trimer-ul R2 aflat ^n serie cu R1, deter-
min\ frecven]a de aprindere a LED-urilor
de pe cele dou\ "bra]e".
Montajul se alimenteaz\ la 9...12Vcc. În
figurile 5 [i 6 se prezint\ modul de
realizare a cablajului.
Bibliografie
Electronique et Loisirs Magazine nr. 56
[i 59. ♦

DECEMBRIE 2004 43
 electronic\ auto

Voltmetru pentru
baterii auto
George Pintilie

Descrierea schemei electrice

Bateria auto se conecteaz\ la bornele
K1 - plusul [i la K2 - minusul. Inversarea
accidental\ a polarit\]ii conduce la
degradarea circuitelor integrate IC1 [i IC2.
Cu ajutorul diodei Zener DZ1 de 5,6V [i
a rezistorului R1 se ob]ine o tensiune fix\
stabilizat\ care va asigura m\surarea

K
Este foarte util un voltmetru care s\ it-ul electronic prezentat indic\ corect\ (precis\) a tensiunii bateriei.
valoarea tensiunii cu opt LED-uri, Rezistoarele R11...R20 (^nseriate)
indice conduc\torilor auto starea bateriei, [i anume urm\toarele trepte de stabilesc pragurile de basculare ale celor 8
tensiuni: 10; 10,5; 11; 12; 13; 14; 14,5 [i amplificatoare opera]ionale [i sunt conec-
mai exact valoarea tensiunii 15V. Deoarece valorile de 10; 10,5 [i 15V tate pe por]ile inversoare. Cu ajutorul
sunt considerate m\rimi “periculoase”, semireglabilului P2 se stabile[te pragul de
acumulatorului autoturismului. acestea sunt semnalizate cu LED-uri ro[ii. basculare pentru valoarea minim\ de
Pentru valorile de 11 [i 14,5V, considerate indicare de 10V.
ca m\rimi de aten]ionare, sunt folosite Intr\rile neinversoare sunt conectate
LED-uri galbene, iar pentru tensiunile de ^mpreun\ [i sunt polarizate de divizorul
12, 13 [i 14V, considerate ca valori rezistiv R1-P1. Cu ajutorul semireglabilului
“normale” pentru o baterie auto, sunt P1 se stabile[te indicarea corect\ a valorii
marcate de LED-uri verzi. maxime a tensiuni de 15V.

Fig. 1
Schema electric\

DECEMBRIE 2004 45
 electronic\ auto

Tensiunea aplicat\ pe por]ile neinver- valoarea tensiunii este mai mare de 12V,
soare nu este stabilizat\ [i va depinde de dar mai mic\ de 13V.
valoarea tensiunii acumulatorului.
Când valoarea tensiunii este 10V, se Realizare [i punere ^n func]iune
aprinde LED-ul D8 (ro[u) [i când va Se echipeaz\ placa cu cablajul impri-
ajunge la 15V se vor aprinde toate LED- mat conform desenului din figura 2 [i a
urile, inclusiv ultimul LED - D1 (ro[u). ~n schemei electrice (figura 1). Acorda]i
intervalul de tensiuni cu valori cuprinse aten]ie la plantarea corect\ a circuitelor
^ntre 10 [i 15V, se vor aprinde celelalte integrate [i a LED-urilor. Se ajusteaz\
LED-uri, ^n treptele de valori men]ionate cele dou\ semireglabile P1 [i P2 la
anterior. De exemplu, pentru valoarea de aproximativ jum\tatea cursei.
Fig. 2
12,6V a bateriei, se vor aprinde LED-urile Se alimenteaz\ montajul de la o surs\
D5, D6, D7 [i D8, ceea ce ^nseamn\ c\ reglabil\ [i stabilizat\ cu tensiunea de Cablajul imprimat
15V. Aten]ie la polaritate!
Valoarea tensiunii trebuie controlat\ cu
un voltmetru de precizie, de preferin]\
electronic. De precizia acestei m\sur\tori
va depinde corecta etalonare a aparatului.
Se ajusteaz\ cu aten]ie semireglabilul
P1 pân\ se aprinde LED-ul (ro[u) - D1. ~n
aceast\ situa]ie trebuie s\ fie aprinse [i
toate celelalte LED-uri - D2...D8. Reglajul
va fi corect atunci când, mic[orând
tensiunea de alimentare la valoarea de
14,9V, LED-ul D1 se va stinge, iar la 15V, Fig. 3
se va aprinde. Amplasarea componentelor
Se coboar\ tensiunea de alimentare la
valoarea de 10V. Se ajustez\ semireglabi-
lul P2 pân\ când se va aprinde LED-ul mult de 0,1V.
(ro[u) - D8. Similar reglajului pentru La bornele K1 [i K2 se vor planta pini
tensiunea de 15V, mic[orând valoarea ([tifturi) cu diametrul de 1,3mm.
tensiunii la valoarea de 9,9V, LED-ul D8 Cablajul imprimat este proiectat pentru
trebuie s\ se sting\, iar la 10V s\ se a utiliza LED-uri dreptunghiulare.
aprind\. ~n figura 2 este prezentat desenul
De precizia acestor reglaje va depinde cablajului imprimat la scara 1:1.
corecta indicare a aparatului. Precizia de
afi[are mai depinde [i de toleran]a Voltmetrul poate fi amplasat ^n cutia din
rezistoarelor R11...R20. Dac\ se folosesc material plastic (cod 9603) pentru care a
rezistoare cu toleran]a de 5%, valorile fost proiectat, cutie ce poate fi procurat\ op-
indicate de tensiune nu vor diferi cu mai ]ional din magazinul Conex Electronic. ♦

Info Cod 10807

360.000 lei

46 DECEMBRIE 2004
3 MODURI 1) Abonament pe 12 luni
300 000 lei
PENTRU 2) Abonament pe 6 luni
A PRIMI 180 000 lei
3) Angajament:
REVISTA plata lunar, ramburs
(pre]ul revistei plus taxe de expediere)
Pentru ob]inerea revistei trimite]i
talonul completat [i contravaloarea
abonamentului (pre]ul ^n lei) pe

ADRESA

Simona Revista Conex Club se expediaz\ folosind

Enache serviciile Companiei Na]ionale Po[ta
Revista Român\. În cazul în care nu primi]i revista
Str. Maica Domnului 48, sau primi]i un exemplar deteriorat v\ rug\m
sector 2, Bucure[ti, s\ lua]i leg\tura cu redac]ia pentru
Cod po[tal 023725 remedierea nepl\cutei situa]ii.

Doresc s\ m\ abonez la revista ConexClub începând cu nr. Nume .................................. Prenume ....................................................
...... / anul ................... pe o perioad\ de: Str. ............................................ nr. ........ bl. ........ sc. ...... et. ..... ap. ......
12 luni 6 luni
Localitatea ..................................... Jude] / Sector ................................
Cod po[tal ......................................... Tel. : .............................................
Am achitat mandatul po[tal nr. ......................... din data

............................. suma de: 300 000 lei Data ............................ Semn\tura ...........................................................
.............................................. 180 000 lei

Doresc s\ mi se expedieze lunar, cu plata Nume .................................. Prenume ....................................................

ramburs, revista ConexClub. M\ angajez s\ Str. ............................................ nr. ........ bl. ........ sc. ...... et. ..... ap. ......
achit contravaloarea revistei plus taxele de Localitatea ...................................... Jude] / Sector ................................
expediere. Cod po[tal ......................................... Tel. : .............................................
Doresc ca expedierea s\ se fac\
începând cu nr. ................ / ................... Data ............................ Semn\tura ...........................................................
 design

Sonerie
electronic\
auxiliar\ la telefon

George Pintilie

~
n unele aparate telefonice moderne se Tonul semnalului de apel este stabilit cu
utilizeaz\ o sonerie electronic\ reali- ajutorul capacit\]ii C2 [i rezistorului R2.
zat\ cu ajutorul circuitului integrat Valorile acestora, prezentate ^n schema
specializat GL6840A. Acesta necesit\ electric\, sunt cele optime recomandate
pu]ine componente electronice. Are de produc\tor.
^ncorporate o punte redresoare, pentru Ca traductor se poate utiliza un buzzer
redresarea tensiunii de apel din linia sau o casc\ telefonic\ cu impedan]a de
telefonic\ [i stabilizator intern de tensiune. 120Ω. Nu se admite folosirea de difuzoare
Semnalul de apel telefonic se aplic\ la sau c\[ti telefonice cu impedan]a mai mic\
pinii 1 [i 8 ^n serie cu condensatorul C1 [i de 100Ω.
rezistorul R1. Acesta are rolul, ^mpreun\ Soneria telefonic\ se conecteaz\ la
cu diodele Zener ^ncorporate, de a limita bornele D, iar linia telefonic\ la bornele L.
curentul absorbit din re]eaua telefonic\ (de Montajul nu necesit\ reglaje [i va
circa 2mA). func]iona corect de la prima ^ncercare. ♦

Pagina cu idei

Mini-Tester
pentru audiofrecven]\

M
ini-Testerul este prezentat ([i
vândut sub form\ de kit) pe site-
ul australian realizat de Colin integrat LM386. Se recomand\
Mitchell - [Link]. utilizarea unei c\[ti cu impedan]a
Aparent banal\, aplica]ia poate fi foarte de 8Ω. LED-ul indic\ tensiunea de
util\ la testarea blocurilor de audiofrec- alimentare, comutat\ doar când
ven]\ din radio-casetofoane, TV, etc. se testeaz\, de la un mini-
Alimentat la baterie, de mici dimensiuni [i switch.♦
cu un cablaj special proiectat pentru
testere, montajul ofer\ portabilitate [i
u[urin]\ în utilizare.
Practic este un "urm\ritor de semnal",
într-o casc\ putându-se audia, în diverse
puncte ale unei scheme de amplificator au-
dio, existen]a, calitatea [i de ce nu,
volumul semnalului audio.
La baza schemei electrice este circuitul

DECEMBRIE 2004 49
 catalog

Termostate cu bimetal
Pentru temperaturile: 60; 70; 80;
100; 120; 140; 160, variantele cu contact ND (normal deschis) sau NI (normal ^nchis).

Caracteristici tehnice generale:

- tensiune de lucru: 240Vca;
- toleran]\: ±5%;
- anduran]\: 3000 cicluri la
240Vca/6A;
- tensiune de izola]ie: 1,5kVac timp
de 1 minut;
- auto-reset.

140.000 lei/buc.

Caracteristici tehnice generale:

- putere: 450mW; Termistoare
- toleran]\: ±10%;
- categorie climatic\ (IEC68-1): 55/125/21;
- gam\ temperatur\: -55...+125°C; NTC
- timp de r\spuns: cca. 20s;
- panta puterii disipate: 7,5mW/K;
- panta capacit\]ii calorice: 150mJ/K.
Date tehnice suplimentare: [Link].
20.000 lei/buc.

Important

Muzeul
S-a deschis

Universit\]ii Politehnica Bucure[ti

corpul M (Polizu)

Persoanele care doresc s\ doneze documente sau aparate sunt invitate a contacta
conducerea muzeului la telefoanele 021-402.39.55 sau021-402.91.00 (interior 3955).

Adresa: Calea Grivi]ei nr. 132, Bucure[ti, 010707

50 DECEMBRIE 2004