UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
MASTER: GEOMORFOLOGIE ȘI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU
Prelucrarea imaginilor UAV cu ajutorul
programului Agisoft Metashape Professional
Cadru didactic:
[Link]. Bogdan Andrei Mihai
Lect. dr. Constantin Nistor
Masterand:
Bobocea Vlad-Florentin
Grupa 505
BUCUREȘTI
2023-2024
Agisoft Metashape Professional oferă posibilitatea creării de imagini
ortorectificate, georeferențiate, de înaltă rezoluție (până la 5 cm utilizând puncte de
referință la sol) și modele digitale ale terenului extrem de detaliate, stocate în structuri
poligonale neregulate și texturate.
Caracteristici esențiale:
● Triangulare fotogrametrică
● Generare, editare și clasificare de nori de puncte
● Generare și texturare modele 3D
● Export DEM și ortomozaic georeferențiat
Formate de fișiere acceptate: (intrare) JPEG, TIFF, PNG, BMP, JPEG
Multi-Picture Format (MPO), etc.; (ieșire) GeoTIFF, Google KML, 3DS Max, Universal
3D, PDF, PDF 3D, etc.
După prelucrarea imaginilor cu ajutorul dronelor specifice, a fost necesară
ulterior procesarea imaginilor obținute cu software-ul Agisoft PhotoScan Professional.
Fig. 2.1 - Interfața programului Agisoft
Se procedează la identificarea imaginilor de interes în directorul în care au
fost salvate și se importă în aplicație. Apoi, fiecare imagine își stabilește poziția în
spațiu, luând în considerare momentul capturării și locația dronei la acea dată. Această
analiză permite deducerea modelului de zbor fotogrammetric utilizat. În partea stângă a
interfeței, imaginile sunt automat integrate într-un "Chunk".
După finalizarea acestor etape inițiale esențiale pentru desfășurarea
procesului, se avansează către prelucrarea efectivă a imaginilor digitale, urmând cu
atenție fiecare etapă detaliată în secțiunea "Workflow" din meniul superior al aplicației.
Fig. 2.2 - Selectarea imaginilor necesare efectuării procesării fotogrammetrice
Fig. 2.3 - Amplasarea imaginilor în fereastra principală și stocarea lor în “Chunk”
Astfel, se procedează la prelucrarea imaginilor selectate, începând cu
primul pas al alinierii acestora. Acest pas implică identificarea punctelor comune de
legătură (cunoscute și sub denumirea de "puncte cravată") prin intermediul unor calcule
automate realizate de aplicație.
Alinierea reprezintă orientarea relativă exterioară a imaginilor și este
realizată prin funcția "Align Photos" din cadrul Workflow.
În fereastra nou deschisă, se introduc parametrii doriti, iar procedura este
inițiată prin apăsarea butonului OK.
Fig. 2.3 - Alinierea imaginilor
După finalizarea etapei de orientare relativă, imaginile sunt transpuse
într-un format tridimensional, fiecare ocupând poziția specifică în care a fost captată de
senzorul aeropurtat al aparatului de zbor. Astfel, în figura 2.4., se prezintă imaginile
aliniate vizualizate din două unghiuri distincte.
Fig. 2.4 - Rezultatul etapei de orientare relativă
Pasul următor presupune generarea norului de puncte, reprezentând în
esență procesul de triangulație. Cunoscut și sub denumirea de triangulație inversă sau
retrointrospecție, această fază se efectuează prin utilizarea funcției "Build Dense Cloud"
din meniul "Workflow". În fereastra dedicată, se introduc parametri specifici. Rezultatul
acestei etape constă într-o imagine unitară obținută prin conectarea punctelor generate
în pasul anterior. Un dezavantaj al acestei etape, care urmează a fi corectat ulterior,
într-o altă fază, constă în faptul că acoperirea imaginilor nu este uniformă în anumite
zone, generând spații gri fără date în forma finală.
Fig. 2.5 - Crearea norului de puncte
Pentru a asigura o acoperire continuă a rasterului rezultat anterior, prin
intermediul interpolării punctelor preexistente, se recurge la funcția "Build Mesh" din
aceeași secțiune "Workflow".
Scopul este de a crea o "meșă", conectând toți pixelii și căutând punctele
cele mai apropiate pentru a realiza o plasă de triunghiuri.
Fig. 2.6 - Interpolarea punctelor
Fig. 2.7 - Rezultatul interpolării
Un rezultat nedorit al acestei etape derivă din prezența umbrei și
incapacitatea de a detecta trunchiurile copacilor, determinând o uniune directă între
coronamentul acestora și suprafața terestră. Acest aspect generează un efect de
prismă.
Fig. 2.8 - Efect de prismă
Pasul următor presupune crearea unei texturi prin intermediul funcției
"Build Texture", care aduce în imagine pentru a se suprapune peste modelul de
triangulație.
În cadrul ferestrei asociate acestei funcții, se selectează parametrii cei mai
adecvați pentru obținerea unui rezultat de calitate. Este esențial ca după completarea
acestora să se activeze opțiunea "Enable ghosting filter".
Fig. 2.9 - Build texture
Fig. 2 .10 - Rezultatul etapei “Build texture”
Următoarea operațiune care trebuie implementată în acest proces este
funcția "Tiled Model", care generează un model al suprafeței (DSM), esențial pentru a
obține ortomozaicul final (figura 2.11).
Fig. 2.11 - Obținerea DSM-ului
Procesul de creare a modelului de elevație al terenului își propune să
rezolve problema identificată în faza "Build Texture", când ramurile copacilor erau
contopite cu suprafața terestră. Această etapă implică aplicarea funcției "Build DEM" din
meniul "Workflow".
Rezultatul constă într-un model numeric al terenului, cu altitudini variind
între 47.5 m și 71.4 m. Arealul acoperit se încadrează în zona de câmpie a țării noastre,
iar rampa de culori impusă merge de la albastru la roșu în figură (2.13), unde albastru
semnifică altitudini reduse, iar roșu indică altitudini ridicate.
Fig. 2.12 - Obținerea DEM-ului
Mai târziu, modelul poate fi exportat în format .tiff pentru a permite
utilizarea sa în diverse alte software-uri specializate. Procesul implică efectuarea unui
clic dreapta pe modelul DEM, alegerea opțiunii "Export DEM", și selectarea formatului
.tiff.
Fig. 2.15 - Exportarea DEM-ului în format .tiff
Ultimul pas constă în generarea ortomosaicului, pornind de la modelul de
elevație al terenului. Prin urmare, se utilizează funcția "Build Orthomosaic", iar
parametrii specifici sunt completati pentru a obține rezultatele dorite.
Fig. 2.16 - Build orthomosaic
Ca și modelul de elevație al terenului, ortomosaicul se poate exporta în
format .tiff, aplicându-se aceeași pași.
Fig. 2.17 - Imaginea rezultată în Agisoft