Formule & Teorie MATEMATICĂ

CUPRINS NOTIȚE
0. Formule de calcul prescurtat. Inegalități……………………….……………………..1
1. Modul. Partea întreagă și fracționară……………………….…………………………..1
2. Progresii……………………………….……………...…………………………………………………..1
3. Funcția și ecuația de gradul I și II………………………………………………….……...2
4. Vectori……………………………………………....………………………………………………………3
5. Trigonometrie………………………………………….…...………………………………………4-5
6. Puteri, radicali și logaritmi. Ecuații……………………………………….………….…...6
7. Numere complexe……………………………………………....………………………………….7
8. Funcții……………………………………………………...….…………………………………………...8
9. Combinatorică. Matematici financiare……………………………….…….…..……..8
10. Geometrie analitică……………………………………………………...………………….……..9
11. Permutări. Transpoziții……………………………………………………...……………………9
12. Matrice……………………………………………………...……………………………….……………10
13. Determinanți……………………………………………………...……………………….………….11
14. Sisteme de ecuații liniare. Sisteme simetrice…………………………………….11
15. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare……………..………….12
16. Șiruri. Asimptote……………..……………..……………..……………..……………..……….12
17. Limite……………..……………..……………..……………..……………..……………..…….…….13
18. Funcții continue……………..……………..……………..……………..……………..………...14
19. Funcții derivabile……………..……………..……………..………………...…..…………14-15
20. Monoid. Grup. Izomorfism……………..……………..……………..……………..….....15
21. Inele și corpuri. Clase de resturi modulo……………..……………..……………..16
22. Primitive. Integrale……………..……………..……………..……………..………………16-17
23. Proprietățile integralei definite. Polinoame…..……………..……………...18-19
 Formule de calcul prescurtat. Inegalități 1. Modul. Partea întreagă și fracționară
Formule de calcul prescurtat ​1. Modulul unui număr real​: |x| =
n n(n+1)
∑ k = 1 + 2 + 3 + ... + n = 2 1
​ .1. Proprietăți
k=1
● |x|= |x|
n n(n+1)(2n+1) ● |x| ≥ 0 |y| |y |
∑ k 2 = 12 + 22 + 32 + ... + n2 = 6 ● |x| = 0 ⇔ x = 0 ● |x| < a, a > 0 ⇔− a < x < a ⇔ x ∈ (− a, a)
k=1
● |x + y | ≤ |x| + |y| ● |x| > a, a > 0 ⇔ x ∈ (− ∞,− a) ⋃ (a, ∞)
n n2 (n+1)2 ● |x · y | = |x| · |y| ● |x| = a, a > 0 ⇔ x =± a
∑ k 3 = 13 + 23 + 33 + ... + n3 = 4
k=1
n+1 ​2. Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real
1 + x + x + x + ... + x = x x−1−1 , x =/ 1
2 3 n
[x] ≤ x < [x] + 1 ⇔ x − 1 < [x] ≤ x {x} = x − [x]
a2 − b2 = (a − b)(a + b) a3 ± b3 = (a ± b)(a2 ∓ ab + b2 ) 2
​ .1. Proprietăți
● [a + b] ≥ [a] + [b] ● {a} ∈ [0, 1)
an − bn = (a − b)(an−1 + an−2 b + an−3 b2 + ... + bn−1 )
● [a + n] = [a] + n, n ∈ ℤ ● {a + n} = {a} + n ⇔ n ∈
an + bn = (a + b)(an−1 − an−2 b + an−3 b2 − ... + bn−1 )
● [a] = [b] ⇒ |a − b| < 1 ● {a} = {b} ⇒ a − b ∈ ℤ

(a ± b)2 = a2 ± ab + b2 (a ± b)3 = a3 ± 3a2 b + 3ab2 ± b3 Identitatea lui Hermite​: [x] + [x + 1n ] + [x + 2n ] + ... + [x + n−1
n ] = [nx]

(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc

2. Progresii
n
(a + b) = C 0n a + n
C 1n n−1
a b+ C 2n n−2 2
a b + ... + C nn n
b an−1 + an+1
1. Progresii aritmetice​: (an )n≥1 - p
​ rogresie aritmetică ⇔ an = 2

√a ± √b = √ a+c
2 ± √ 2 , c = √a − b
a−c 2
n (a1 + an ) n (2a1 + (n−1) r)
an = an−1 + r = a1 + (n − 1) r S n =
2 = 2
Inegalități a1 + an = ak + an−k+1
n a1 +a2 +...+an
1. Inegalitatea mediilor​: 1 1 1 ≤ √n a1 · a2 · ... · an ≤
a + a +...+ an
n
2. Progresii geometrice​: (b)n≥1 -​ p
​ rogresie geometrică ⇔ bn = √bn−1 · bn+1
1 2

2. CBS​: (a1 x1 + a2 x2 + ... + an xn )2 ≤ (a12 + a22 + ... + an2 ) (x12 + x22 + ... + xn2 ) b1 (q n − 1)
b = bn−1 · q = b1 · q n−1 S n = , q =/ 1 b1 · bn = bk · bn−k+1
q−1

1
 3. Funcția de gradul I și II Δ=0
Semnul lui a
Funcția de gradul I​: f : ℝ → ℝ, f (x) = ax + b, a, b ∈ ℝ 5. Semnul funcției de gradul II​: Δ<0
Δ>0 ​Tabelul de jos
1. Monotonia funcției de gradul I
x -∞ x1 x2 +∞
a>0⇒f s
​ trict crescătoare a<0⇒f s
​ trict descrescătoare f (x) Semnul lui a 0 Semnul contrar lui a 0 Semnul lui a

2
2. Semnul funcției de gradul I 6. Soluțiile ecuației de gradul II​: Δ = b − 4ac

x -∞ - ab +∞
Δ > 0 ⇒ ecuația are 2​ soluții reale​: x1, 2 = − b ± √Δ
2a
f (x) Semnul contrar lui a 0 Semnul lui a Δ = 0 ⇒ ecuația are 1​ soluție​: x1 = x2 = −2ab
Δ < 0 ⇒ ecuația n​ u are soluții reale
Funcția de gradul II​: f : ℝ → ℝ, f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c ∈ ℝ
b c
1. Monotonia funcției de gradul II 2. Axa de simetrie
S = x1 + x2 = - a P = x1 · x2 = a
b 7. Relațiile lui Viète​: x1 2 + x2 2 = S 2 − 2P x1 3 + x2 3 = S 3 − 3SP
a > 0 ⇒ f ​strict descrescătoare ​pe ( - ∞, - 2a ]
b
b x = - 2a x2 − S x + P = 0
⇒ f ​strict crescătoare ​pe ( - 2a
, ∞)
8. Descompunerea în factori​: ax2 + bx + c = a(x − x1 )(x − x2 )
a < 0 ⇒ f ​strict descrescătoare ​pe ( - b , ∞)
2a
b 2 Δ
b
⇒ f ​strict crescătoare ​pe ( - ∞, - 2a ] 9. Forma canonică​: ax2 + bx + c = a(x + 2a ) − 4a
[Link] funcției de gradul II​: 11. Semnul soluțiilor​:
3. Puncte de extrem. Imaginea funcției de gradul II​: V ( −
b
2a ,−
Δ
4a ) ● ax2 + bx + c > 0 ⇔ P >0
b Δ b Δ S > 0 ⇒ x1 > 0, x2 > 0
a > 0 ⇒ xmin = - 2a ,​ y min = -
4a a < 0 ⇒ xmax = - 2a ,​ y max = -
4a S < 0 ⇒ x1 < 0, x2 < 0
● ax2 + bx + c ≥ 0 ⇔
⇒ Imf = − [ Δ
4a , ]
∞ ⇒ Imf = − ∞, − [ Δ
4a ] P <0
2
4. Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă
● ax + bx + c < 0 ⇔ S > 0 ⇒ x1 < 0, x2 > 0, |x1 | < |x2 |
S < 0 ⇒ x1 < 0, x2 > 0, |x1 | > |x2 |
a. Δ > 0 ⇒ p ⋂ d = {A(x1 , y 1 ), B(x2 , y 2 )}, d - s
​ ecantă S = 0 ⇒ x1 =− x2
b. Δ = 0 ⇒ p ⋂ d = {T (x, y)}, d - t​ angentă​ la parabolă ● ax2 + bx + c ≤ 0 ⇔
P = 0 ⇒ x1 = 0
c. Δ < 0 ⇒ p ⋂ d = {⊘}, d - dreaptă e
​ xterioară
2
 4. Vectori 13. Vectorul de poziție al lui A(x, y ) :
→
rA = OA = xi + y j
→ →

→ →
1. Adunarea vectorilor 14. Modului unui vector​: |v→| = √x2 + y 2 , v→ = xi + y j
→ → →
Regula p ​ aralelogramului​: AB + AC = AD → →
→ → → v→ = x1 i + y 1 j
Regula t​ riunghiului​: AB + BC = AC 15. Vectori egali​: → →
u→ = x2 i + y 2 j
2. Proprietăți → →

→ → → →
16. Adunarea vectorilor de poziție​: u→ + v→ = (x1 + x2 ) i + (y 1 + y 2 ) j
● (a + b) + →c = a→ + (b + c) u→ · v→ = x1 x2 + y 1 y 2
→ → ● |v→ + u→| ≤ |v→| + |u→| 17. Înmulțirea vectorilor de poziție​:
● a→ + b = b + a→ u→ · v→ = |u→| · |v→| · cos(u,
→ →
v)
→ ● |v + u| = |v| + |u| ⇔ au același sens
→ → → →

● a→ + 0 = a→ 18. Înmulțirea cu un scalar​:

→
a · v→ = axi + ayj
→

3. Puncte coliniare x1 y1
19. Condiția de paralelism​: u→ || v→ ⇔ ∃ k ∈ ℝ : u→ = k v→ ⇔ x = y
→ → → → 2 2
A − B − C ⇔ ∃ k ∈ ℝ : AB = k AC A − B − C − D ⇔ ∃ k ∈ ℝ : AB = k CD → →
u⊥v ⇔ u · v = 0 ⇔ x1 x2 + y 1 y 2 = 0
→ →
20. Condiția de perpendicularitate​:
→ → →
→1 → 21. Expresia analitică​: AB = (xB − xA ) i + (y B − y A ) j
4. Versorul unui vector​: AB = AB · AB → →
22. Cosinusul unghiului dintre 2 cos(u, v) = → →
→ → u · v
vectori​: |u|·|v|
5. Formula vectorială a medianei​: AM
→ 1 → → → → →
= 2 (AB + AC ) ⇔ AB + AC = 2 AM
6. Condiția centrului de greutate​: → → →
GA + GB + GC = 0
→

7. Vectorul de poziție al punctului → 1 → k → AM

care împarte un segment​: OM = k+1 OA + k+1 OB , k = M B

8. Vectorul de poziție al → → →
OM = 1 (OA + OB )
mijlocului unui segment​: 2

9. Vectorul de poziție al centrului

P G = 31 (P A + P B + P C )
→ → → →
de greutate unui triunghi​:

10. Vectorul de poziție al centrului →

P I = 1 (aP A + bP B + cP C)
→ → →
cercului înscris în triunghi​: a+b+c
→ →
11. Relația dintre H, O, G​: OH = 3OG
12. Relația lui Sylvester​: → →
OH = OA + OB + OC
→ →

3
 5. Trigonometrie cos(a + b) = cos a · cos b − sin a · sin b cos a + cos b = 2cos a+b · cos a−b
2 2
π π cos a − cos b =− 2sin a−b · sin a +b
sin : ℝ → [− 1, 1] arcsin : [− 1, 1] → [− 2 , 2 ] cos(a − b) = cos a · cos b + sin a · sin b 2 2
sin a + sin b = 2sin a+b · cos a−b
cos : ℝ → [− 1, 1] arccos : [− 1, 1] → [0, π] sin(a + b) = sin a · cos b + cos a · sin b 2 2
tg : ℝ ∖ {± π2 + 2kπ | k ∈ ℤ } → ℝ
π π a−b · cos a+b
arctg : ℝ → (− 2 , 2 ) sin(a − b) = sin a · cos b − cos a · sin b sin a − sin b = 2sin 2 2
ctg : ℝ ∖ {kπ | k ∈ ℤ} → ℝ arcctg : ℝ → (0, π) cos 2x = cos2 x − sin2 x = 2cos2 x − 1 = 1 − 2sin2 x sin 2x = 2sin x · cos x
x x
sin t
tg t = cos t ctg t = cos t
sin t
cos 2
√ =±
cos 3x = cos x(4cos x − 3)
1 + cos x
2
2
sin 2
√
=± 1 − cos x

sin 3x = sin x(3 − 4sin x)

2
2

x x
sin2 t + cos2 t = 1 1 − tg 2 2 2tg 2
cos x = x sin x = x
cos(− t) = cos t tg(− t) =− tg t 1+ tg 2 2 1 + tg 2 2
tg 2 x 1
sin(− t) =− sin t ctg(− t) =− ctg t sin2 x = cos2 x =
1 + tg 2 x 1 + tg 2 x
arcsin(− x) =− arcsin x arccos(− x) = π − arccos x x
2tg 2tg x
arctg(− x) =− arctg x arcctg(− x) = π − arcctg x tg x =
2
tg 2x =
x 1 − tg 2 x
1− tg 2 2
o o o o o o o o
xo 0 30 45 60 90 180 270 360 x
tg 2 = 1 +sin x tg a − tg b
tg(a − b) = 1 + tg a · tg b
cos x
π π π π 3π sin(a+b) + sin(a−b) cos(a−b) + cos(a+b)
x 0
6 4 3 2
π 2 2π sin a · cos b = 2
sin a · sin b = 2
cos(a+b) + cos(a−b) π
√1 √2 √3 cos a · cos b = arcsin x + arccos x = 2
sin x 0 2 2 2
1 0 -1 0 2
π
arctg x + arcctg x = 2 sin(arccos x) = √1 − x2
√3 √2 √1
cos x 1 2 2 2
0 -1 0 1 π
cos(arcsin x) = √1 − x2 arctg (± ∞) = ± 2
√3
tg x 0 3
1 √3 × 0 × 0
dacă a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘
sin x = a
ctg x × √3 1 √3
0 × 0 × dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {(− 1)k · arcsin a + k π | k ∈ ℤ}
3
dacă a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘
cos(90o − t) = sin t cos(180o − t) =− cos t cos(t − 180o ) =− cos t cos(360o − t) = cos t cos x = a
dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {± arccos a + 2kπ | k ∈ ℤ}
sin(90o − t) = cos t sin(180o − t) = sin t sin(t − 180o ) =− sin t sin(360o − t) =− cos t
π
tg(90o − t) = ctg t tg(180o − t) =− ctg t tg(t − 180o ) = tg t tg(360o − t) =− tg t tg x = a S = {arctg a + k π | k ∈ ℤ} cos f (x) = sin g(x) ⇒ cos f (x) = cos ( 2 − g(x))
ctg(90o − t) = tg t ctg(180o − t) =− ctg t ctg(t − 180o ) = ctg t ctg(360o − t) =− ctg t
ctg x = a S = {arcctg a + k π | k ∈ ℤ} 4
 2 2 2 [Link] lui Menelau​:
a2 = b2 + c2 − 2bc · cos A cos A = b + c − a
2bc A′B B ′C C ′A
2 2 2 A′ − B ′ − C ′ coliniare ⇔ A C · B ′A · C ′B = 1
1. Teorema cosinusului​: b = a + c − 2ac · cos B cos B = a + c − b
2 2 2 ′
2ac
2 2 2
c2 = a2 + b2 − 2ab · cos C cos C = a + b − c [Link] lui Ceva​:
2ab
A′B B ′C C ′A
a b c AA′ ⋂ B B ′ ⋂ C C ′ = {P } ⇔ A C · · C ′B = 1
2. Teorema sinusurilor​: sin A = sin B = sin C = 2R ′ B ′A

S = b · c ·2sin A = a · c ·2sin B = b · c ·2sin A

c 2 · sin A · sin B
x - π2 - π
3 - π
4 - π
6 0 π
6
π
4
π
3
π
2
S= 2sin C √1 √2 √3
3. Aria unui triunghi​: sin x -1 - √3 - √2 - √1 0 1
S = a ·b
4R
·c
S = b·h
2
2 2 2 2 2 2
π π π π 2π 3π 5π
S = √p(p − a)(p − b)(p − c) , p = a+b+c
2
x 0 6 4 3 2 3 4 6 π
√3 √2 √1
4. Raza cercului a·b·c
cos x 1 2 2 2
0 - √1
2
- √2
2
- √3
2
-1
R = 4S
circumscris​: △ABC
S △ABC a+b+c
x - π2 - π3 - π4 - π
6 0 π
6
π
4
π
3
π
2
5. Raza cercului înscris​: r= p= √3
p 2 tg x - ∞ - √3 -1 - √3
3
0 3
1 √3 + ∞
2(b2 + c2 ) − a2 2 2
2 = 2(a + c ) − b
2
π π π π 2π 3π 5π
mA2 = 4
m B 4 x 0 π
6. Formula medianei​: 6 4 3 2 3 4 6
2 2 2
2(a + b ) − c √3
mC2 = 4
ctg x + ∞ √3 1 3
0 - √33 -1 - √3 -∞
7. Coordonatele mijlocului xA + xB yA + yB ​Ecuații liniare în sin și cos​:
unui segment​: xM = 2 yM = 2
8. Coordonatele x +x +x y + y +y a cos t + b sin t = c | : √a2 + b2 ⇔
centrului de greutate​: xG = A 3B C y G = A 3B C c
⇔ sin α · cos t + cos α · sin t = ⇔
9. Coordonatele punctului xA + k xB y +ky √a2 +b2
care împarte un segment​: xM = 1+k yM = A1 + k B ⇔ sin(α + t) = c
10. Distanța dintre 2 √a2 +b2
puncte​: d(A, B) = AB = √(x B − xA )2 + (y B − y A )2

5
 6. Puteri, radicali și logaritmi. Ecuații L
​ ogaritmi
​Puteri 1. Proprietăți
1. Proprietăți ● log a x + log a y = log a (xy) ● log k xn = n log a x
x a k
a x
y
a x · a = a x+y ● = a x−y (a x ) y = a x·y log a x − log a y = log a y log b
● ay ● ● ● log a b = log1 a , log a b = logx a
a x · b x = (a · b)x a
x a x ● a−x = 1 b x
● ● =(b) ax ● log a xn = n log a x
alogb c = c logb a
bx ●
2. Ecuații exponențiale ● log a √n x = n1 log a x ● log ka xn = nk log ka x
b = a g(x) ⇒ a f (x) = a g(x) f (x) = g (x)
1. a f (x) = b, b > 0 2. Ecuații logaritmice (​ log a x )
a f (x) = b | log a ⇒ log a f (x) = log a b ⇒ f (x) = log a b

2. α a 2f (x) + β a f (x) + γ = 0 -​ notăm a f (x) = t ⇒ αt2 + β t + γ = 0 1. Domeniul de definiție:

f (x) a a
α a 2f (x) + β (a · b) + γ b 2 f (x) = 0 | : b 2 f (x) ⇔ α( b ) 2 f (x) + β ( b ) f (x) + γ = 0
3. 2. Eliminăm logaritmul
a 2
notăm ( b ) f (x) = t ⇒ αt + β t + γ = 0 ● log a x = log a y x=y

4. Ecuații cu soluție unică (monotonie/injectivitate) ● log a x = y x = ay

5. Alte tipuri (ecuații cu cel mult 2 soluții / inegalitatea mediilor) ● notații
3. Verificăm soluțiile
​Radicali E
​ cuații trigonometrice
1. Proprietăți
1 dacă​ a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘
n
1) sin x = a
n
● √a = a n ● (√n a)k = √a k dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {(− 1)k · arcsin a + k π | k ∈ ℤ}
n·k n p
●
n n
√a · √b = √a · b
n
● √ak·p = √a dacă​ a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘
n
2) cos x = a
n·c n
√a
√ =√
n
√a, √a - √a =
n p
ac ac
√
=
n a ●
● n
√b b dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {± arccos a + 2kπ | k ∈ ℤ}

√√a = √a
n k n·k
● 3) cos f (x) = sin g(x) cos f (x) = cos ( π − g (x)) => (2)
2
2. Ecuații iraționale

1. Domeniul de definiție: 4) tg x = a S = {arctg a + k π | k ∈ ℤ}

2. Ridicăm la putere ambii membri ai ecuației 5) ctg x = a S = {arcctg a + k π | k ∈ ℤ}

3. Verificăm soluțiile
6
 7. Numere complexe 7. Operații cu numere în forma trigonometrică

z 1 · z 2 = r1 r2 [cos(t1 + t2 ) + i sin(t1 + t2 )] z n = rn (cos nt + i sin nt)

1. Forma algebrică​: z = a + ib z1 r1
z2 = r2 [cos(t1 − t2 ) + i sin(t1 − t2 )] 1
z = 1r (cos(− t) + i sin(− t))
z 1 = a1 + ib1
2. Egalitatea a 2 numere​: n
z 2 = a2 + ib2 8. Formula lui Moivre​: (cos t + i sin t) = cos nt + i sin t

t + 2kπ t + 2kπ
3. Modulul unui număr complex​: |z| = √a2 + b2 9. Rădăcinile de ordin n​: z k = √n r (cos n + i sin n )

3.1. Proprietăți [Link]ții binome​: z n − c = 0 ⇔ z n = c

● |z| ≥ 0 ● |z 1 · z 2 | = |z 1 | · |z 2 |
● |z| = 0 ⇔ z = 0 ● |z n | = |z|n
● ||z 1 | − |z 2 || ≤ |z 1 + z 2 | ≤ |z 1 | + |z 2 | |z | |z 1 |
● | z21 | = |z 2 |
● |z| = |z| | |

4. Conjugatul unui număr complex​: z = a − ib

4.1. Proprietăți
2 ● z1 + z2 = z1 + z2
2 |z|
● |z| = z · z ⇒ z = z ● z1 · z2 = z1 · z2

● z∈ℝ⇔z=z ● (z n ) = zn
z z1
● z ∈ i ℝ* ⇔ z =− z ● ( z1 ) =
2 z2

5. Rezolvarea ecuației de gradul II în ℂ​: −b ± i√−Δ

Δ < 0 ⇒ x1,2 = 2a

r = √a2 + b2
6. Forma trigonometrică​: z = r (cos t + i sin t)
b
t = arctg a + kπ

7
 8. Funcții 9. Combinatorică. Matematici financiare
1. Imaginea funcției​: I m f = { f (x) | x ∈ A} = { y ∈ B | ∃ x ∈ A : f (x) = y } k n!
1. Permutări​: P n = n! , 0! = 1 2. Aranjamente​: An = (n−k)!
2. Funcția injectivă​: f i​ njectivă ⇔ f (x1 ) = f (x2 ) ⇒ x1 = x2
k n!
● f strict monotonă ⇒ f i​ njectivă 3. Combinări​: C n = k! (n−k)!

● funcția de gradul I este injectivă (strict monotonă)

C 0n + C 2n + C 4n + ... = 2n−1 C kn = C nn−k
● funcția de gradul II n
​ u​ este injectivă (strict monotonă) C 0n + C 1n + C 2n + ... + C nn =2 1n
C n + C 3n + C 5n + ... = 2n−1 C nk = C n−1
k k−1
+ C n−1
● f injectivă ⇔ orice paralelă la axa Ox taie Gf în c​ el mult 1 punct
● f injectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ec f (x) = y a
​ re cel mult o soluție Suma coeficienților = f (1)
Fie A ​ ​ o mulțme cu m elemente:
​ ​ o mulțime cu n elemente și B
3. Funcția surjectivă​: f s
​ urjectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ∃ x ∈ A : f (x) = y
● funcția de gradul I este surjectivă 4. Numărul funcțiilor f : A → B : mn
● funcția de gradul II n
​ u​ este surjectivă 5. Numărul funcțiilor bijective f : A → B : P n = n!
● f surjectivă ⇔ orice paralelă la axa Ox taie Gf în c​ el puțin 1 punct
m
● f surjectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ec. f (x) = y a ​ re cel puțin o soluție 6. Numărul funcțiilor injective f : A → B : An

4. Funcția bijectivă​: f b
​ ijectivă ⇔ f injectivă și surjectivă 7. Numărul funcțiilor strict (des)crescătoare f : A → B : C nm
−1
5. Funcția inversabilă​: f i​ nversabilă ⇔ ∃ f : B → A ⇔ f bijectivă 8. Numărul submulțimilor​: 2n

f :A→B⇒f −1
: B → A, f −1 (x) = t | f ( ) ⇔ 9. Numărul submulțimilor cu k elemente​: C kn
5.1. Determinarea inversei​: −1
⇔ f (f (x)) = f (t) ⇔ f (t) = x ⇒ t = ... n 0 1 n n
10. Binomul lui Newton​: (a + b) = C n an + C n an−1 b + ... + C n b
6. Intersecția cu axele​: Gf ⋂ Ox : y = 0 ⇔ f (x) = 0 Gf ⋂ Oy : x = 0 ⇔ f (0) k
11. Termenul de rang k : T k+1 = C n an−k nk

7. Intersecția graficelor a 2 funcții​: Gf ⋂ Gg : f (x) = g (x) M

​ atematici financiare
8. Compunerea a 2 funcții​: g (f (x)) ⇔ (g ° f )(x) 1. Dobânda simplă​: Dn =
S 0 ·n·p
S n = S 0 + Dn
100
9. Funcția periodică​: f p
​ eriodică​ ⇔ f (x + T ) = f (x) , ∀ x ∈ ℝ, T > 0 p n
2. Dobânda compusă​: Dn = S 0 [(1 + 100 ) − 1] S n = S 0 + Dn
[Link]ția (im)pară​: f pară ⇔ f (− x) = f (x) f impară ⇔ f (− x) =− f (x)
numărul cazurilor f avorabile
3. Probabilități​: p= numărul cazurilor posibile
[Link] de simetrie​: x = a axă de simetrie pentru Gf ⇔ f (a + x) = f (a − x)
8
 10. Geometrie analitică
a [Link]ția de coliniaritate
y −y d : ax + by + c = 0 ⇒ m = - b a 3 puncte​:
Δ= A, B, C coliniare ⇔ Δ = 0
1. Panta dreptei AB​: m = x B−x A
B A
y = mx + n ⇒ m − panta
[Link]ția de concurență a
x−x y − yA 3 drepte​: d1 ⋂ d2 ⋂ d3 = {P } ⇔
2. Ecuația dreptei AB​: x − xA = yB − yA =0 dk : ak x + bk y + ck = 0
B A

3. Ecuația dreptei care trece prin A(xA , y A ) : y − y A = m(x − xA )

11. Permutări. Transpoziții
4. Ecuația tangentei într-un punct a : y − f (a) = f ′(a)(x − a)

5. Condiția de paralelism​: d1 || d2 ⇔ m1 = m2
1. Produsul a 2 permutări​:
1
6. Condiția de perpendicularitate​: d1 ⊥ d2 ⇔ m2 · m1 =− 1 ⇔ m2 = - m1 1.1. Proprietăți
○ compunerea funcțiilor este a
​ sociativă
xA + xB yA + yB
7. Coordonatele mijlocului lui AB​: xM = 2
yM = 2 ○ permutarea identică
1 k ○ orice permutare din S n este inversabilă (funcții bijective)
8. Coordonatele punctului care xM = k + 1 xA + k + 1 xB
împarte AB într-un raport k : 1 k 2. Ordinul grupului​: numărul elementelor lui ( ord S n = n! )
yM = k + 1 yA + k + 1 yB
α ∈ S n , ord α = k ⇔
d1 ⋂ d2 =
a b1 3. Inversiuni​: (i, j ) s​ e numește i​ nversiune​ a permutării ⇔ i < j ș​ i α(i) > α(j)
9. Intersecția a 2 drepte​: ● d1 ⋂ d2 = { A(x0 , y 0 ) } ⇔ a1 =/
2 b2

●
a
d1 ⋂ d2 coincid ⇔ a1 = b1 =/ c1
b c 4. Semnul unei permutări​:
2 2 2

| axA + by A + c | ε(α) = (− 1)m(α) , m(α) - n

​ umărul de inversiuni
[Link]ța de la un punct la o dreaptă​: d(A, d) =
√a2 +b2
T
​ ranspoziții​:​ orice permutare de forma

[Link] unui triunghi​: Δ = S △ABC =

|Δ| Proprietăți​: (ij)2 = e (ij)−1 = (ij)
2
9
 12. Matrice I​ nversa unei matrice​: A i​ nversabilă ⇔ det A =/ 0
1. Proprietăți​: det (A · A−1 ) = det I n det A · det A−1 = 0 ⇔ det A = 0

2. Determinarea inversei​:
1. Matrice egale​: A = B ⇔ aij = bij , ∀ i = 1, n, j = 1, m 1. det A =/ 0 ⇒ ∃ A
−1
t
2. scriem matricea A
2. Matricea transpusă​: At = (aji ) (​ linia i din A → coloana j din A
t
3. determinăm matricea A* sau A · A−1 = A−1 · A = I n
) 4. determinăm

3. Adunarea matricelor​: A + B = C , cij = aij + bij , ∀ i = 1, n, j = 1, m

E
​ cuații matriceale​:
● Elementul neutru​: ● AX = B ⇒ A−1 | AX = B ⇒ X = A−1 B
● det A =/ 0
● X A = B ⇒ AX = B | A−1 ⇒ X = B A−1
4. Înmulțirea cu un scalar​: α · A = (α · aij ) , ∀ i = 1, n, j = 1, m
● det A = 0 se ia X în formă generală și se înlocuiește în ecuație
n
5. Înmulțirea matricelor​: A · B = C , cij = ∑ aik · bkj AB =/ B A
k=1

● Elementul neutru​:

6. Ridicarea la putere​: An = An−1 · A

Formulele de calcul prescurtat sunt valabile ⇔ AB = B A

Rangul unei matrice​:

● Se numește ​minor de ordin k orice determinant format din elementele care
se află la intersecția a k linii și k coloane

● rang A = r ⇔ există un minor de rang r diferit de 0 și toți minorii de

ordin > r , dacă există, sunt egali cu 0

● Rangul matricei A este r ⇔ există un minor de ordinul r =/ 0 și toți

minorii de ordinul r + 1 = 0
10
 13. Determinanți 14. Sisteme de ecuații liniare. Sisteme simetrice

1. Determinantul de ordinul 2​:

2. Determinantul de ordinul 3​:

3. Dezvoltarea unui determinant după o linie sau coloană rang A =/ rang A

1. (S) incompatibil ⇔ nu are soluții ⇔

4. Proprietăți​: 2. (S) compatibil ⇔ are cel puțin o soluție

k k n
det At = det A det (AB) = det A · det B det (A ) = (det A) det (α · A) = α · det A rang A = rang A = nr nec
● determinat ⇔ are soluție unică ⇔
det A =/ 0
1. dacă o linie/coloană are elementele egale cu 0 ⇒ det A = 0
rang A = rang A < nr nec
2. dacă un determinant are 2 linii/coloane identice ⇒ det A = 0
● nedeterminat ⇔ are cel puțin 2 soluții ⇔
3. dacă înmulțim elementele unei linii/coloane cu un număr diferit de 0,
se obține un determinant egal cu produsul dintre acel număr și
determinantul inițial. 3. (S) omogen ⇔ B are toate elementele 0 (​soluție banală​,​ nulă​)
4. putem scoate factor comun de pe o linie/coloană
● compatibil
5. dacă elementele unei linii/coloane se înmulțesc cu un număr și se ​ dmit numai sol. banală ( 0, 0, ..., 0 ) ⇔
a
determinat
adună la altă linie/coloană, determinantul rămâne neschimbat
● compatibil
admit și soluții nenule ⇔
nedeterminat
5. Determinantul circular​:

S
​ isteme simetrice​:
6. Determinantul Vandermonde​: 1. Notăm și formăm sistemul în S și P

2. Rezolvăm sistemul cu necunoscutele S și P

7. Teorema Cayley-Hamilton​: A2 − tr(A) · A + (det A) I 2 = O2 tr(A) = a + d
3. Pentru a obține soluțiile sistemelor în x și y calculăm soluțiile ecuației
t2 − S t + P = 0 1
​ 1
15. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare 16. Șiruri. Asimptote
1. Regula lui Cramer​: pentru sistemele c
​ ompatibil determinate
an+1
● calculăm det A (an )n≥1 monoton crescător ⇔ an+1 − an ≥ 0 ⇔ a ≥ 1
n
● dacă det A =/ 0 se calculează dxk unde dxk este a1 - margine i​ nferioară
determinantul obținut din det A înlocuind dxk 1. Monotonie​:
x = an+1
coloana k cu coloana termenilor liberi k det A (an )n≥1 monoton descrescător ⇔ an+1 − an ≤ 0 ⇔ a ≤ 1
n
a1 - margine s​ uperioară
2. Metoda matriceală
● dacă A ∈ M n (ℝ) se calculează det A
2. Șir mărginit​: (an )n≥1 mărginit​ ⇔ ∃ a, b ∈ ℝ : a ≤ an ≤ b
● dacă det A =/ 0 se calculează A−1
● soluția sistemului este X = A−1 · B
(an )n≥1 convergent​ ⇔ are limită​ un n​ umăr real
3. Șir convergent​:
3. Teorema lui Kronecker-Capelli​: (S) compatibil ⇔ rang A = rang A ⇔ (an )n≥1 monoton și mărginit

4. Teorema lui Rouche​: (S) compatibil ⇔ ∀ min car = 0 4. Șir divergent​: (an )n≥1 divergent​ ⇔ nu are limită​/​are limita ± ∞

​Studiul compatibilității​: (an )n≥1 strict crescător ​și ​nemărginit​ ⇒ lim an = ∞

n→∞
● Dacă A e
​ ste pătratică​ și det A =/ 0 ⇒ Regula lui Cramer ​ emărginit​ ⇒ lim an =− ∞
5. Limita șirurilor (an )n≥1 strict descrescător​ și n n→∞
● Dacă A n
​ u este pătratică​ sau det A = 0
monotone​: (an )n≥1 strict crescător​ și m
​ ărginit​ ⇒ lim an = sup an
○ determinăm rang A și m ​ inorul principal n→∞

○ determinăm rang A și m
​ inorul caracteristic (mi ) ​ ărginit​ ⇒ lim an = inf an
(an )n≥1 strict descrescător​ și m
n→∞

m
​ inor caracteristic​ = minor care se obține prin adăugarea minorului principal cu
coloana termenilor liberi și o linie rămasă liber
A
​ simptote​:
​Rezolvarea sistemelor compatibile​: 1. Asimptote orizontale​: y = l l = lim f (x)
x→±∞
● determinăm rang A , rang A , m
​ in principal​ și m
​ in cararacteristic
● dacă l ∈ {± ∞} ⇒ nu există asimptote orizontale
● stabilim ecuațiile principale (care corespund min. principal) și cele secundare
● dacă există asimptote orizontale spre ± ∞ ⇒ nu există asimptote oblice
● stabilim necunoscutele principale corespunzătoare ecuațiilor principale
● eliminăm ecuațiile secundare f (x)
● atribuim necunoscutelor secundare valori arbitrare ( a, b, ... ) și le trecem în
2. Asimptote oblice​: y = mx + n m = lim n = lim [f (x) − mx]
x→±∞ x x→±∞
dreapta semnului egal
● calculăm valorile necunoscutelor principale, obținând soluția sistemului 3. Asimptote verticale​: y=a dacă
● rezolvăm sistemul obținut a - punct de acumulare pentru D

12
 17. Limite 3. Nedeterminări
1. Limite remarcabile ∞ ● se dă factor comun puterea cea mai mare
∞ ● se dă factor comun forțat
nk ● se fac calculele de sub limită
lim a = n lim n a = lim n = 0
n→∞ n→∞ n→∞ a ● se folosesc limitele remarcabile
0 ● se amplifică cu conjugata
0 ● se simplifică fracția cu x − a după descompunerea în factori
lim (a0 n p + a1 n p−1 + ... + ap ) = lim a0 n p =
n→∞ n→∞ a numitorului și numărătorului și se face substituția x − a = t
a0 n p + a1 n p−1 + ... + ap−1 n + ap np ● se transformă în ∞ ∞
​sau 00 ș​ i se aplică limitele remarcabile
lim b n k + b n k−1 + ... + b n + a = lim n k = ∞·0
n→∞ 0 n→∞ f g
● se aplică​ f g = −1 = −1 ​și se transformă în ∞ 0
1 k−1 k
g f ∞ sau 0
∞-∞ ● se fac calculele de sub limită și se amplifică cu conjugata
x ln (1 + x) sin x tg x
lim a x− 1 = ln a lim =1 lim =1 lim x = 1 ∞
1
x→0 x→0 x x→0 x x→0 1 ● se aplică lim (1 + x) x =e
n→∞
(1+x)a − 1 1 arcsin x arctg x
lim x = a lim (1 + x) = e
x lim x =1 lim x =1 00
x→0 x→0 x→0 g
x→0 ● se formează​ f = e g·ln f
Dacă x → ∞ , limitele sunt egale cu 0 ​( mărginit
∞
) ∞0
2. Operații cu șiruri convergente 4. Alte metode pentru calculul limitelor
lim (an + bn ) = lim an + lim bn lim (an · bn ) = ( lim an ) · ( lim bn )
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ 1. Stolz-Cezaro 2. Criteriul radical 3. Criteriul raportului
lim an an an+1 − an an+1 an+1
an n→∞
lim √p an = lim (c · an ) = c lim an , c ∈ ℝ lim b = lim b − b lim √n an = lim a lim a = l
√ lim a
p
lim = lim b n n→∞ n n→∞ n+1 n n→∞ n→∞ n n→∞ n
n→∞ bn n n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
n→∞
lim bn l < 1 ⇒ lim an = 0
lim an bn = ( lim an )n→∞ lim log b an = log b ( lim an ) 4. Criteriul cleștelui n→∞
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
l > 1 ⇒ lim an = ∞
Produsul (raportul) dintre un ​șir mărginit​ și un ș
​ ir cu limita 0​ ( ± ∞ ) este 0 ⇒ lim g (x) = l n→∞
x→a l = 1 ⇒ nu putem
Adunări & scăderi Înmulțiri & împărțiri Puteri Alte operații
calcula cu crt. rap.
∞+∞=∞ ∞·∞=∞ ∞∞ = ∞ ln 0 =− ∞ , ln ∞ = ∞
( - ∞) · ( - ∞) = ∞ ∞−∞ = 0 e∞ = ∞ , e−∞ = 0
-∞-∞ =-∞ a∞ = ∞, a > 1 n
a · ∞ = ∞, a > 0 √∞ = ∞
a+∞=∞ a∞ = 0, − 1 < a < 1
√− ∞ = - ∞
2n+1
a · ∞ =- ∞, a < 0 a−∞ = 0, a > 1
∞+a=∞ a arctg (± ∞) = ±
π
∞a = ∞, a > 0
±∞ = 0
2
a-∞ =-∞ ∞a = 0, a < 0 arcctg (∞) = 0
1 1
-∞ + a =-∞ − =− ∞ ,
∞
=∞ 0 = 0 arcctg (− ∞) = π
0 0+
13
 18. Funcții continue 2. Operații cu funcții derivabile. Reguli de derivare
(f ± g )′ = f ′ ± g ′ (α · f )′ = α · f ′ , a ∈ ℝ (f · g )′ = f ′ · g + f · g ′
f este c
​ ontinuă î​ n a ⇔ ls = ld = f (a)
f f ′ · g − f · g′ 1
● a este punct de discontinuitate de s ​ peța I ⇔ f este discontinuă în a
( g )′ = g 2 (f ° g )′ = (f ′ ° u) · u′ (f −1 )′(y) = f (x)
′
, f (x) = y

și limitele laterale e
​ xistă​ și sunt f​ inite (f g )′ = (e g ln f )′ = f g · g ′ · ln f + f g−1 · g · f ′
● a este punct de discontinuitate de s ​ peța II ⇔ f este discontinuă în a
3. Derivatele funcțiilor uzuale
și nu este de speța II (nu există o limită laterală sau limitele laterale
Funcția Derivata Funcția Derivata
nu sunt finite)
(√x )′ = n 1
n
n
c c′ = 0 √x
1. Proprietăți n·√x n−1
● Funcțiile elementare sunt continue pe domeniul de definiție x x′ = 1 sin x (sin x)′ = cos x
n (x n )′ =n· x n−1
● f continuă pe [a, b] ⇒ f mărginită pe [a, b], a, b ∈ ℝ x cos x (cos x)′ =− sin x
1
● f continuă ⇒ f are P​ roprietatea lui Darboux​ ( f (interval) = interval ) xr (x r )′ = r · x r−1 tg x (tg x)′ = cos2 x = 1 + tg 2 x
1 1
ln x (ln x)′ = x ctg x (ctg x)′ = sin2 x =− 1 − ctg 2 x
● ⇒ f (x) = 0 are cel puțin o soluție în [a, b] 1
log a x 1
(log a x)′ = x·ln arcsin x (arcsin x)′ =
a √1−x2
1
● f strict m
​ onotonă​ și c
​ ontinuă​ pe D ⇒ f i​ njectivă ax (a x )′ = a x · ln a arccos x (arccos x)′ = −
● f b
​ ijectivă ⇔ f strict m
​ onotonă ⇔ f i​ nversabilă
√ 21−x
1
● dacă f : I → ℝ are P D și este monotonă ⇒ f continuă pe I ex (e x )′ = e x arctg x (arctg x)′ =
1 + x2
1 1
√x (√x )′ = arcctg x (arcctg x)′ = −
19. Funcții derivabile 2√x 1 + x2

f (x) − f (a) ​ ste ​punct critic ⇔ f ′(a) = 0

4. Teorema lui Fermat​: a e
f ​are ​derivată în​ a ⇔ f ′(a) = lim x−a ∈ℝ
x→a
​ ste derivabilă ⇒ f ′ are P D
5. Teorema lui Darboux​: dacă f e
f (x) − f (a)
f ​este ​derivabilă în a ⇔ f ′(a) = lim x − a ∈ℝ
x→a f Rolle ⇔ c​ ontinuă​ pe​ [a, b] și ​derivabilă​ pe (a, b)
f d​ erivabilă​ în a ⇒ f c​ ontinuă​ în a 6. Teorema lui Rolle​:
f Rolle și​ f (a) = f (b) ⇒ ∃ c ∈ (a, b) : f ′(c) = 0
​ acă f nu este derivabilă, dar este continuă și are derivatele
1. Puncte​:​ d 7. Teorema lui Lagrange​: f Rolle ⇒ ∃ c ∈ (a, b) : f (b) − f (a) = f ′(c)(b − a)
laterale în a , atunci:
● a -p​ unct unghiular ⇔ cel puțin o
​ derivată laterală​ e f​ inită 8. Coloralul lui Lagrange​: f ′(a) = x→a
lim f ′(x)
● ​ unct de întoarcere​ ⇔ f ′s (a) și f ′d (a) s
a -p ​ unt i​ nfinite​ și d​ iferite
f (x) f (x) f ′(x)
● a -p​ unct de inflexiune​ ⇔ f ′s (a) și f ′d (a) ​ sunt i​ nfinite​ și e ​ gale 9. Regula lui l’Hôspital​: lim g(x)
x→a
= ( 00 )/( ∞∞ ) ⇒ lim g(x)
x→a
= lim g (x)
x→a ′
14
4. Șirul lui Rolle 20. Monoid. Grup. Izomorfism
● Stabilim intervalul de studiu (a, b) al ecuației f (x) = 0
● Rezolvăm ecuația f ′(x) = 0 1. Parte stabilă​: H parte stabilă a lui​ G ⇔ ∀ x, y ∈ H ⇒ x * y ∈ H
● Calculăm lim f (x), f (x1 ), f (x2 ), ..., lim f (x)
x→a x→b 2. Asociativiate​: * asociativă ⇔ (x * y ) * z = x * (y * z ), ∀ x, y , z ∈ G
● Alcătuim un tabel pentru x, f ′(x), f (x)
3. Comutativitate​: * comutativă ⇔ x * y = y * z , ∀ x, y ∈ G
x a x1 x2 x3 ... b
f ′(x) 0 0 0 4. Element neutru​: * are element neutru ⇔ ∃ e ∈ G : x * e = y * e, ∀ x ∈ G

f (x) lim f (x) f (x1 ) f (x2 ) f (x3 ) ... lim f (x) 5. Element simetrizabil​: x s​ imetrizabil​ ⇔ ∃ x′ ∈ G : x * x′ = x′ * x, x ∈ G
x→a x→b

● Dacă pe linia lui f (x) apar două s ​ emne alăturate identice​, atunci în * bine definită / parte stabilă
interval n
​ u există rădăcini reale​ ale ecuației f (x) = 0 (G, *) monoid ⇔ * asociativă
6. Monoid​:
* admite element neutru
● Dacă pe linia lui f (x) apar două s ​ emne alăturate diferite​, atunci în
comutativ ⇔ * comutativă
interval e​ xistă o soluție reală​ a ecuației f (x) = 0
* bine definită / parte stabilă
5. Panta tangentei la Gf în T (a, f (a)) : f ′(a) = m * asociativă
(G, *) grup ⇔
7. Grup​: * admite element neutru
6. Ecuația tangentei în T (a, f (a)) : y − f (a) = f ′(a)(x − a) ∀ x ∈ G este simetrizabil
abelian ⇔ * comutativă
● f c
​ rescătoare ⇔ f ′(x) ≥ 0
7. Monotonie. Puncte de extrem​: ● f d​ escrescătoare ⇔ f ′(x) ≤ 0 8. Ordinul unui grup​: ord(x) = n
● a p ​ unct de extrem ⇔ f ′(x) = 0

x domeniul de definiție lui f și soluțiile ecuației f ′(x) = 0 9. Teorema lui Lagrange​: xord(G) = e
f ′(x) semnele lui f ′
[Link]​: H subgrup al lui (G,*) ⇔ ∀ x, y ∈ H ⇒ x * y ′ ∈ H
f (x) creșterea (↗) sau descreșterea (↘) lui f ′
f m
​ orfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ° f (y)
● f c
​ onvexă ⇔ f c ​ resc. ⇔ f ′′(x) ≥ 0 [Link]. Endomorfism​:
8. Convexitate. Concavitate.
● f c​ oncavă ⇔ f d ​ esc. f ′′(x) ≤ 0 f e
​ ndomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)
Puncte de inflexiune​:
● a p ​ unct de inflexiune ⇔ f ′′(x) = 0
f i​ zomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ° f (y)
x domeniul de definiție lui f și soluțiile ecuației f ′′(x) = 0 ⇔f b ​ ijectivă
f ′′(x) semnele lui f ′′ [Link]. Automorfism​:
f a
​ utomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)
f (x) convexitatea ( ⋃ ) sau concavitatea ( ⋂ ) lui f
​ ⇔f b ​ ijectivă 15
 21. Inele și corpuri. Clase de resturi modulo 22. Primitive. Integrale
(A, *) g ​ rup abelian f d
​ erivabilă​ pe I ( f continuă pe I )
1. Primitive​: F primitivă a lui f ⇔
1. Inel​: (A,*,°) inel ⇔ (A, °) m ​ onoid F ′(x) = f (x), ∀ x ∈ I
x ° (y * z ) = (x ° y ) * (x ° z ), ∀ x, y , z ∈
● Notație​: F (x) = ∫ f (x) dx + C
2. Inel fără divizori ai lui zero​: ⇔ x =/ e* y =/ e* ⇒ x ° y =/ e*
∫ f ′(x) dx = f (x) + C ∫ f (x) dx = ∫ F ′(x) dx = F (x) + C
3. Inel cu divizori ai lui zero​: ⇔ x =/ e* y =/ e* ⇒ x ° y = e* 2. Proprietăți​:
f c
​ ontinuă ⇒ f a
​ dmite primitive
(K,*,°) inel orice funcție care admite primitive are P.D.
4. Corp​: (K,*,°) corp ⇔
∀ x ∈ K ∖{e* } ⇒ ∃ x′ ∈ K : x ° x′ = x′ ° x = eo
3. Relații între clase de funcții reale
f m
​ orfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ⊥ f (y) PD(I)
⇔ f (x ° y ) = f (x) Δ f (y) P(I)
C(I) D(I) = {f : I → ℝ | f d ​ erivabilă pe I }
5. Morfism. Endomorfism​:
D(I) C (I) = {f : I → ℝ | f c
​ ontinuă pe I }
f e
​ ndomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)
P (I) = {f : I → ℝ | f a​ dmite primitive pe I }
⇔ f (x ° y ) = f (x) ° f (y) P D(I) = {f : I → ℝ | f a ​ re P.D. pe I }
f i​ zomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ⊥ f (y)
⇔ f (x ° y ) = f (x) Δ f (y)
4. Funcții care nu admit primitive
⇔f b ​ ijectivă ● Dacă f n ​ u are P.D.​ pe I
6. Morfism. Endomorfism​:
f a
​ utomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y) ● Dacă f (I) n​ u este interval
⇔ f (x ° y ) = f (x) ° f (y) ● Dacă f are d ​ iscontinuități de speța I
⇒ f nu admite primitive pe I
⇔f b ​ ijectivă ● Dacă f este s ​ umă dintre o funcție

​Clase de resturi modulo​: ℤn = {︿ ︿ ︿ care admite primitive​ și o

care nu admite primitive
​ funcție
0, 1, ..., n − 1 }
︿ ︿ 5. Funcții discontinue care admit primitive​:
● opusul​ elementului a ∈ ℤn = n − 1
︿ b
● a ∈ ℤn inversabil ⇔ a este ​relativ prim​ cu n ⇔ (a, n) = 1 6. Integrala definită​: ∫ f (x) dx = F (x) = F (b) − F (a)
● (ℤn ,+,·) corp ⇔ n număr prim a

16
 ​Calculul integralelor 3. Integrarea funcțiilor raționale
nxn√x 1) f (x) = an x n + an−1 x n−1 + ... + a0 se integrează x n , x n−1 , ...
∫ √n x dx = n+1 +C
∫ sin x dx =− cos x + C
x n+1 n = 1 ⇒ ∫ f (x) dx = A ln |x − a| + C
∫ xn dx = ∫ cos x dx = sin x + C
n+1 +C
A t=x−a
2) f (x) = (x−a)n A
1 1 dt = dx n =/ 1 ⇒ ∫ f (x) dx = +C
∫ xn
dx = (−n+1) xn−1
+C ∫ tg x dx =− ln |cos x| + C (−n+1)(x−a)n−1
x ax x
∫ a dx = ln a + C
∫ ctg x dx =− ln |sin x| + C T 1) ∫ dx ⇒ t = x2 + p, dt = 2x dx
(x +p2 )n
2
1 1
∫ x dx = ln x + C ∫ cos2 x
dx = tg x + C
1
x2
∫
1
dx =−
1
+C ∫ dx =− ctg x + C forma T 2 ) ∫ 2 2 n dx ⇒ prin părți​ ( f (x) = x )
x2 x sin2 x (x +p )
1 x Ax + B canonică
dx = 21 ln(x2 + a2 ) + C
1 x
∫ x2 +a2 dx = a arctg a +C ∫ x2 +a2
3) f (x) = (ax2 +bx+c)n b 1 p2
t = x + 2a T 3 ) ∫ 1
| x−a | d x ⇒ ∫ dx ⇒
dx = 12 ln ||x2 + a2 || + C
1 1 x 2
(x +p2 )n p 2
(x +p2 )n
2
∫ x2 −a2 dx = 2a ln | x+a | + C ∫ x −a2
2
dt = dx 2
1 x x2 + p x2
∫ dx = ln(x + √x2 + a2 ) + C ∫ dx = √x2 + a2 + C ⇒ p12 ∫ 2 2 n dx − p12 ∫ 2 2 n dx ⇒
√x2 +a2 √x2 +a2 (x +p ) (x +p )
1 x
∫ dx = ln ||x + √x2 − a2 || + C ∫ dx = √x2 − a2 + C ⇒ p12 I n−1 − p12 T 2
√x2 −a2 √x2 −a2
1 x x
∫ dx = arcsin a + C ∫ dx = − √a2 − x2 + C 4. Descompunerea funcțiilor raționale în funcții raționale simple​ ( PQ(x)
(x)
)
√ a2 −x2 √a2 −x2
P (x) R(x)
1. Se face împărțirea a lui P la Q : Q(x)
= C (x) + Q(x)
, C (x) - cât, R(x) - rest
∫ f (x) · g ′(x) dx = f (x) · g (x) − ∫ f ′(x) · g (x) dx 2. Descompunem în factori ireductibili Q(x)
A Bx + C
1. Integrarea prin părți​: 3. Despărțim fracția în funcție de Q(x) : ... + .... + ...
b b
4. Aducem la același numitor și egalăm coeficienții lui x3 , x2 , x, ...
∫ f (x) · g′(x) dx = f (x) · g(x) − ∫ f ′(x) · g (x)
a a 5. Rezolvăm sistemul, înlocuim în 3 și integrăm fiecare fracție

∫ f (u(x)) · u′(x) dx = F (u(x)) + C 5. Calculul unor primitive diverse

2. Schimbarea de variabilă​: t = u(x) ∫ R(eax ) dx ⇒ t = eax sau​ x = ln t
⇒ ∫ f (t) dt ⇒ revenim la notație 1
dt = u′(x) dx ∫ R(tg x) dx ⇒ t = tg x ⇒ x = arctg t, dx = 2
t +1
b u(b) ∫ R(sin x, cos x) dx ⇒ formule​ sin x, cos x, sin2 x, cos2 x
t = u(x) x = a ⇒ t = u(a)
∫ f (u(x)) · u′(x) dx = ∫ f (t) dt ⇒ ∫ sin n x cos2k+1 x dx ⇒ t = sin x | ∫ sin2k+1 x cosn x dx ⇒ t = cos
a u(a) dt = u′(x) dt x = b ⇒ t = u(b) t t
∫ sin2k x cos2n x dx ⇒ formule​ sin 2 , cos 2
−a a b b
x = f (t)
∫ f (x) dx = ∫ [ f (x) + f (− x) ] dx ∫ f (x) dx = ∫ f −1 (f (t)) · f ′(t) dt
−1
∫ R(x, √
n ax + b
cx + d ) dx ⇒ t n =
ax + b
cx + d ⇒ x = ..., | ∫
1
x√x 2 +a 2
dx ⇒ x =
1
t
a 0 a a dx = f ′(t) dt 17
 23. Proprietățile integralei definite 24. Polinoame
b b b f = an X n + an−1 X n−1 + ... + a2 X 2 + a1 X + a0
1. Liniaritate​: ∫ [ α f (x) + β g(x) ] dx = α ∫ f (x) dx + β ∫ g (x) dx
a a a
1. Suma coeficienților polinomului​: f (1)
b c b
2. Aditivitate la un interval​: ∫ f (x) dx = ∫ f (x) dx + ∫ f (x) dx f (1) + f (−1)
a a c 2. Suma coeficienților de rang par​:
2
b b b
3. Monotonie​: f (x) ≤ g (x) ⇒ ∫ f (x) dx ≤ ∫ g (x) dx m(b − a) ≤ ∫ f (x) dx ≤ M (b − a) f (1) − f (−1)
3. Suma coeficienților de rang impar​:
a a a 2

f integrabilă pe [a, b] ⇒ f mărginită pe [a, b] 4. Termenul liber​: a0 = f (0) , a1 = f ′(0) , a2 = f ′′(0) , ...
4.
⇔ f nu este mărginită pe [a, b] ⇒ f nu este integrabilă
5. f continuă pe [a, b] ⇒ f integrabilă pe [a, b] 1) D = Î · C + R
5. Împărțirea polinoamelor​:
6. f monotonă pe [a, b] ⇒ f integrabilă pe [a, b] 2) grad R < g rad Î

f integrabilă pe​ [a, b] b b 6. Restul împărțirii la​ x − a : f (a)

7. ⇒ ∫ g (x) dx = ∫ f (x) dx ⇒ g integrabilă
g (x) = f (x), ∀ x ∈ [a, b] ∖ {x1 , x2 , ..., xn a a a. Schema lui Horner​:
a+T T nT T b bn−1 bn−2 ... b0
8. T > 0 perioadă ⇒ ∫ f (x) dx = ∫ f (x) dx ∫ f (x) dx = n ∫ f (x) dx a
bn a · bn + bn−1 = P 1 a · P 1 + bn−2 = P 2 .... a · P n−1 + b0 = f (a)
a a a a

b ● linia a 2-a reprezintă c

​ oeficienții câtului
9. f continuă pe [a, b] ⇒ ∃ c ∈ [a, b] : ∫ f (x) dx = f (c)(b − a)
a
b ​Determinarea restului folosind Teorema împărțirii cu rest
10. f , g continue pe [a, b] ⇒ ∃ c ∈ [a, b] : ∫ f (x) dx = f (c)(b − a) 1. Scriem teorema împărțiri cu rest pentru a determina forma polinomului
a
2. Aflăm rădăcinile împărțitorului (îl egalăm cu 0 și aflăm soluțiile)

( ) ( ) 3. Formăm un sistem din care aflăm coeficienții restului

x b(x)
11. ∫ f (t) dt ′ = f (x) ∫ f (t) dt ′ = f (a(x)) · a′(x) − f (b(x)) · b′(x)
a a(x)

b b
12. Aria suprafeței plane​: A = ∫ | f (x)| dx A= ∫ | f (x) − g(x)| dx
a a f ⋮g⇔R=0
b
7. Divizibilitatea polinoamelor​: ⇔ f (a) = 0 dacă Î = x − a
13. Volumul corpurilor de rotație​: V = π ∫ f 2 (x) dx ⇔ f ′(a) = 0 dacă Î = (x − a)2
a
a. Proprietate​: f ⋮ g ⇔ orice rădăcină a lui g este rădăcină și a lui f
n 1
1 k 1 1 n
14. Suma Riemann​: lim ∑ f( n
x→∞ n k=1
)= n
(f ( n ) + ... + f ( n )) = ∫ f (x) dx
0

18