ASOCIAȚIA PROEURO-CONS SLATINA

PORTOFOLIU CURSANT
PROGRAMUL DE FORMARE
EDUCAȚIE INCLUZIVĂ-PROVOCĂRI ȘI DILEME PENTRU O
ȘCOALĂ INCLUZIVĂ A VITORULUI

Nume și prenume cursant: Florea Marinela

Unitate de învățământ: Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare” Alexandria

 Structura portofoliului
Portofoliul personal este format din 5 teme, conform structurii pe module, pentru fiecare modul fiind alocată o
temă, la alegere dintre temele propuse, astfel:

Disciplina Propuneri teme

Școala pentru toți și cadrul  motivația participării la curs și definirea obiectivelor

legislativ de dezvoltare a personale de învățare;
1 educației incluzive  harta mentală pornind de la conceptul de educație
incluzivă;
 scurtă evaluare instituțională a propriei școli, din
perspectiva educației incluzive.
2 De la școala specială la  autoevaluarea propriilor competențe din perspectiva
școala pentru diversitate. educației incluzive;
Managementul educației  harta conceptuală privind rolurile posibile;
incluzive

3 Cerințe educaționale  proiect de dezvoltare instituțională a școlii din

speciale perspectiva construirii planului de activități de educație
incluzivă, set de recomandări formulate;
 propunere de activităţi, elaborate în echipă şi avizate din
punct de vedere calitativ de către lider.
4 Metode utilizate în predarea  hartă a nevoilor;
și evaluarea copiilor cu CES  instrumente de culegere a datelor;
 planul de activități;

5 Școala incluzivă -provocări  un proiect școlar având un subiect de educație incluzivă;

și dileme  planul de utilizarea a educației incluzive pentru
dezvoltarea instituţională a propriei şcoli.
 MANAGEMENTUL CLASEI INCLUZIVE
DEZVOLTAREA CULTURII ŞI A PRACTICILOR
ŞCOLARE INCLUZIVĂ

CELEBRAREADIVERSITĂŢII

PROIECT PENTRU PORTOFOLIUL DE EVALUARE

TEMA- Diversitatea ocupaţiilor oamenilor, a meseriilor pe care aceştia le

exercită.

OBIECTIV- Familiarizarea cu meseriile pe care oamenii le pot exercita,

condiţiile care se impun în realizarea lor şi importanţa pe care o are oricare
dintre aceste meserii în societate.

MATERIALE NECESARE- Planşe, jetoane, diferite unelte şi instrumente

folosite de oameni în exercitarea profesiilor, carioci, coli albe.

MOD DE LUCRU

Se va purta o discuţie cu elevii despre meseriile pe care le cunosc ei.

Se vor prezenta planşe care ilustrează diferite activităţi ale oamenilor

şi se vor identifica denumirile meseriilor pe care aceştia le exercită.
 Se propune un joc de rol. Fiecare elev va alege un instrument sau o
unealtă din cele propuse şi va mima activitatea realizată cu ajutorul ei.
Ceilalţi elevi trebuie sa ghicească despre ce meserie este vorba.

Ȋn încheierea activităţii elevii sunt rugaţi să ilustreze meseria pe care

doresc să o urmeze.

Pe tot parcursul activităţii se va pune accent pe faptul că toate

meseriile sunt importante pentru societate, iar pentru a urma meseria
dorită fiecare trebuie să îndeplinească anumite condiţii

Clasa - a III-a

Obiectul - Limba română

Subiectul- Părţi de propoziţie

Stabilirea şi comunicarea obiectivelor

TOŢI ELEVII TREBUIE MAJORITATEA ELEVILOR UNII ELEVI AR PUTEA

AR TREBUI

Să analizeze părţile de
Să identifice părţile de Să alcătuiască
propoziţie(subiect,
propoziţie(subiect, propoziţii după
predicat, atribut,
predicat, atribut, scheme liniare.
complement).
complement).

- exerciţii de -exerciţii de analiză a -exerciţii de alcătuire

recunoastere a părţilor părţilor de propoziţie de propoziţii după
de propoziţie învăţate; învăţate; scheme liniare;
 - exerciţii de folosirea
a întrebărilor
ajutătoare;

- formulează oral - formulează oral -alcătuiesc oral

propoziţii şi precizează propoziţii în care propoziţii după
părţile de propoziţie folosesc cuvinte cu scheme liniare;
diferite funcţii
(în perechi);
sintactice;

- exerciţii de - exerciţii de - exerciţii de construire

completare a completare a a schemei liniare a
enunţurilor cu părţi de enunţurilor cu părţi de propoziţiilor;
propoziţie potrivite, propoziţie potrivite,
având ca sprijin având ca sprijin analiza
întrebările; acestora;

-exerciţii -exerciţii -exerciţii

corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoare
metodei cubului; metodei cubului; metodei cubului;

Probă de evaluare a cunoştinţelor

1. Scrie după dictare :

2. Completează textul de mai jos cu semnele de punctuaţie potrivite.

Costel Diana şi Bogdan sunt la bunici

Diana întreabă

Oare sunt ciuperci în pădurea aceasta bunicule

Cred că sunt multe ciuperci

Ce bine se simt copiii la bunici

3. Scrie un bilet prietenului tău prin care îi ceri scuze că nu ai venit la antrenament.
4. Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător:

linişte - __________ gingaş - ___________ viteaz- ___________

ţară- ____________ spune - ____________ sfârşeşte - __________

5. Găseşte cuvinte cu înţeles opus:

dispare - __________ pitic - ____________ răceşte- ___________

îngust- ___________ vorbeşte- ___________ cobor- ____________

6. Scrie propoziţii despre iarnă alcătuite din două, trei, mai multe cuvinte.

Probă de evaluare a cunoştinţelor

Data: 5.06.2008
Clasa: a III-a

Limba şi literatura română

Capacităţi

 Exprimarea în scris
 Îmbinarea unor enunţuri într-un mesaj propriu ( biletul )
 Scrierea de mână şi prezentarea textului
 Scrierea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor
 Receptarea mesajului scris
 Înţelegerea sensului cuvintelor
 Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie

Criterii de evaluare:

1. Scrie după dictare un text complex ( ortografia, punctuaţia, scrierea

caligrafică pe liniatura dictando, aşezarea în pagină);

2. Utilizează corect semnele de punctuaţie;

3. Redactează un bilet ( scrierea funcţională);

4. Indică sinonimele pentru cuvinte date;

5. Indică antonimele pentru cuvintele date ;

6. Compune propoziţii respectând cerinţe date ( numărul de cuvinte,

conţinutul tematic).

Conţinutul lucrării: fişa alăturată.

Descriptorii de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

1. Scrie corect textul, 1. Scrie textul cu mici 1. Scrie textul parţial
respectând ortografia, erori. corect.
punctuaţia, aşezarea în
pagină, caligrafia.

2. Utilizează corect 8-9

semne de punctuaţie 2. Utilizează corect 6-7 2. Utilizează corect 4-5
din cele 9 cerute. semne de punctuaţie semne de punctuaţie
din cele 9 cerute.
din cele 9 cerute.

3. Compune corect
biletul: aşezarea în 3. Compune parţial
3. Compune relativ
pagină, formulele de corect biletul: aşezarea
corect biletul: aşezarea
început şi de încheiere, în pagină, formulele de
în pagină, formulele de
data, conţinutul. început şi de încheiere,
început şi de încheiere,
data, conţinutul.
4. Scrie corect 5-6 data, conţinutul.
sinonime. 4. Scrie corect 2
4. Scrie corect 3-4
sinonime.
5. Scrie corect 5-6 sinonime.
antonime. 5. Scrie corect 2
5. Scrie corect 3-4
antonime.
6. Compune şi scrie antonime.
corect cele trei 6. Compune şi scrie
6. Compune şi scrie
propoziţii. corect una din cele trei
corect două din cele
propoziţii.
trei propoziţii.

Rezultate
- nr. de lucrări:

- calificative

F.B.-
B.-

S.-

I.-

Concluzii şi măsuri:

Implicarea elevilor în procesul de evaluare

 Evaluarea este o componentă esenţială a procesului de învăţământ , având trei
funcţii: de constatare, de diagnoză şi de predicţie.

Este o acţiune completă, care presupune mai multe operaţii: măsurarea

fenomenelor pe care le vizează, interpretarea şi aprecierea datelor obţinute şi
adoptarea măsurilor ameliorative.

Pentru că ne dorim ca elevii să fie parteneri în procesul propriei instruiri, trebuie

să îi implicăm şi în desfăşurarea acestui proces. Ei trebuie să ştie scopul evaluării, să
participe la alegerea modalităţii de evaluare şi să colaboreze cu învăţătorul pentru
stabilirea criteriilor de evaluare.

Discutarea, împreună cu elevii, a rezultatelor evaluării este foarte importantă,

deoarece aceste rezultate permit stabilirea paşilor următori în învăţare , a ritmului de
învăţare precum şi a metodelor şi mijloacelor ce se impun în ameliorarea sau
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare.

Autoevaluarea este şi ea foarte importantă. Elevii îşI pot măsura singuri

rezultatele şcolare, pot să îşi cunoască şi să îşi stabilească propriile limite, să îşi aleagă
modul prin care să îşi vor depăşi aceste limite, pentru îmbunătăţirea performanţelor
şcolare şi a dezvoltării personale.

Dacă elevii sunt implicaţi în procesul de evaluare, insuccesul şcolar va scădea.

Modalităţi de evaluare

Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de

evaluare, cât şi demersul iniţiat pentru a atinge scopul propus, uneori reuşind chiar o
schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de
examen.

În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de

evaluare variate, ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de
testare. Este esenţial ca aceste acţiuni de evaluare să fie judicios echilibrate,
păstrându-se cu măsură raportul dintre aspectele informative şi cele formative
cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.
 Folosirea echilibrată a strategiilor de evaluare menţionate impune, la rândul ei,
diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare:

 metode tradiţionale:
- probe orale;

- probe scrise;

- probe practice.

 metode alternative (complementare):

- observarea sistematică a elevilor;

- investigaţia;

- chestionarul;

- proiectul (miniproiectul);

- portofoliul;

- autoevaluarea.

Progresul achiziţiilor în domeniul pedagogiei se realizează întotdeauna pornind

de la ceea ce practica pedagogică a confirmat ca eficient.

De aceea, în evaluarea continuă, metodele tradiţionale nu reprezintă ceva

vechi, perimat. Ele sunt considerate acele metode care au dobândit acest apelativ
datorită faptului că rămân cele mai des utilizate metode, cu condiţia de a se asigura
calitatea corespunzătoare a instrumentelor şi echilibrul între probele scrise, orale şi
practice, prin probă înţelegându-se orice instrument de evaluare proiectat,
administrat şi corectat de către învăţător.

Din categoria metodelor tradiţionale fac parte:

a) Probele orale – reprezintă metoda cel mai des utilizată la clasă.

Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje, cum ar

fi:
 - flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea
de a alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie de calitatea
răspunsurilor oferite de către elev;

- posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau

neînţelegeri ale elevului în raport cu un conţinut specific;

- formularea răspunsurilor urmărind logica şi dinamica unui discurs oral, ceea

ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalităţii elevului, a capacităţii sale
de argumentare;

- posibilitatea dată învăţătorului de a realiza evaluări de ordin atitudinal sau

comportamental;

- stabilirea unei interacţiuni optime învăţător-elev.

Alte caracteristici trebuie văzute ca limite ale acestor probe, dintre care se pot
menţiona:

- diversele circumstanţe (factori externi) care pot influenţa obiectivitatea

evaluării atât din perspectiva învăţătorului, cât şi a elevului;

- nivelul scăzut de fidelitate şi validitate;

- consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluaţi individual.

b) Probele scrise – sunt practicate şi uneori chiar preferate, datorită unora

dintre avantajele lor imposibil de ignorat în condiţiile în care se doreşte eficientizarea
procesului de instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere. Ioan Cerghit
consideră că probele scrise se datorează unor “considerente obiective (număr redus
de ore la unele discipline, programă şi clase aglomerate) cât

şi unor considerente psihopedagogice deoarece lucrările scrise dau posibilitatea

elevilor să lucreze în ritm propriu, relevând mai pregnant capacitatea lor de
organizare a cunoştinţelor lor după un plan logic, expunere, disciplină în gândire,
deprindere de muncă, independenţă, putere de sinteză şi de exprimare în scris etc.”
Un alt avantaj al probelor scrise ar fi acela că au o valoare de obiectivitate şi
imparţialitate mai mare decât cele orale.
 Probele scrise aduc desigur şi dezavantaje şi anume:

- oferă elevului o slabă retroinformare utilă;

- îngrădesc sever sfera cunoştinţelor ce urmează a fi verificate;

- lipseşte climatul psihologic şi cel afectiv.

c) Probele practice – oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a

aplica cunoştinţele în practică, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi a
deprinderilor formate. Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experienţe de
laborator, lucrări experimentale, desene, schiţe, grafice.

Activităţile practice oferă posibilitatea elevului de a-şi dezvolta atât

competenţele generale (comunicare, analiză, sinteză, evaluare), cât şi pe cele
specifice, aplicative (utilizarea datelor, a instrumentelor de lucru, interpretarea
rezultatelor).

Metodele tradiţionale de evaluare, concepute ca realizând un echilibru între

probele orale, scrise şi cele practice, constituie la momentul actual elementele
principale şi dominante în desfăşurarea actului evaluativ.
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ÎN MEDIUL
INCLUZIV
 SǍNǍTATEA- LUCRUL CEL
MAI DE PREȚ

OPŢIONAL

ARGUMENT

Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, iar
sănătatea în sine este o problemă socială.
 Opţionalul „Sănătatea- lucrul cel mai de preţ” promovează dreptul fiecărui copil la o
educaţie aleasă, la formarea unui stil de viaţă sănătos, creând condiţiile esenţiale pentru
dezvoltarea armonioasă a personalităţii fiecărui elev.

Cu toţii suntem convinşi ca nu vom trăi o veşnicie şi cred că ne putem ajuta singuri ca,
atât cât vom exista, să trăim mai bine şi sănătoşi, încercând să ne protejăm împotriva
factorilor nocivi atât noi, căt şi copiii noştri.

Părinţii din ziua de azi sunt atât de concentraţi asupra problemelor cotidiene încât
lasă mai mult pe seama şcolii educaţia copiilor lor, iar pe piaţa româneasca (si nu numai)
există o explozie de produse alimentare care ademenesc copilul. Acesta este lăsat să- şi
aleagă şi să se hrănească fără să cunoască consecinţele consumului acestui gen de produse.

Majoritatea alimentelor pe care şi le poate permite un cetăţean de rând conţin

substanţe înlocuitoare ale celor naturale (E–uri). Majoritatea cetăţenilor cumpăra un produs
fără a şti că, în realitate, acel produs îl poate îmbolnăvi.

În sprijinul elevilor şi al părinţilor lor am elaborat programa opţionalului „Sănătatea-

lucrul cel mai de preţ” . Informând părinţii, copiii, comunitatea, de gravitatea consumului
acestor produse, „Sănătatea- lucrul cel mai de preţ” ca disciplină opţională urmăreşte
promovarea cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi formarea de
atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.

Cu siguranţa adoptarea unui stil de viaţă sănătos reduce simţitor riscul apariţiei unor
maladii grave. Mai mult decât atât, un mod de viaţă sănătos îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi
îi creşte durata. Trăind sănătos te vei simţi şi vei arăta mai bine o perioadă îndelungată.

Sănătatea înseamnă mai mult decât absenţa bolii. Ea înseamnă menţinerea unei stări de
bine din punct de vedere fizic, mental şi social.
Păstrarea sănătăţii implică atât o alimentaţie sănătoasă, o activitate fizică, cât şi
metode de prevenire a unor boli cauzate de aditivii din alimente.

Este important ca educaţia pentru sănătate să se realizeze începând cu vârste foarte

fragede deoarece copilul este mai receptiv la astfel de informaţii, foarte utile în creşterea şi
dezvoltarea lui, în această etapa a vieţii sale se dobândesc obiceiuri care sunt relevante
pentru activităţile ulterioare.

SCOP:

Necesitatea consolidării unui set de valori stabile şi coerente care să determine

factorii educaţiei la conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos şi să pună baze trainice
pentru formarea comportamentului igienic.

Obiective cadru şi de referinţă : Exemple de activităţi de învăţare:

1. Formarea şi cultivarea interesului pentru problematica sănătăţii

1.1 să cunoască alcătuirea corpului uman şi -exerciţii de recunoaştere a alcătuirii

funcţiile sale vitale; corpului uman şi a principalelor organe
interne;

-exerciţii de descoperire a agenţilor

1.2 să asimileze noţiuni care fac diferenţa patologici;
dintre starea bună de sănătate şi diferite boali, -jocuri diverse;
în vederea dezvoltării armonioase a
organismului;
-exerciţii de descoperire a normelor
1.3 să cunoască norme de comportament igienico- sanitare;
pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea
individuală şi cea colectivă; -memorarea unor poezii care au ca
1.4 să recunoască comportamentele sănătoase subiect informaţiile primite în cadrul
lecţiilor;
şi pe cele de risc;
-completarea unor rebusuri;

[Link] unor atitudini si comportamente responsabile privind starea de sănătate

2.1 să aplice în mod corect normele igienico- -activităţi practice;

sanitare;
2.2 să manifeste deprinderi de igienă a muncii,
de odihnă şi recreere; -alcătuirea unui program zilnic;
2.3 să conştientizeze pericolul consumării
diverselor produse care conţin E-uri;
2.4 să includă legumele, fructele, plantele -dezbaterea unor articole din diferite
medicinale în alimentaţia zilnică; reviste de profil;
2.5 să utilizeze normele igienico-sanitare -alcătuirea unui meniu săptămânal,
pentru păstrarea sănătăţii personale şi a -activităţi practice;
sănătăţii colective; -jocuri de rol;
2.6 să corecteze deprinderile greşite (personale -activităţi practice;
şi ale membrilor grupurilor din care face parte); -stabilirea unui regulament, care să
includă principalele reguli de igienă;
-jocuri de rol;
-realizarea unor expoziţii de desene;

[Link] unor comportamente de protejare a mediului

3.1 să conştientizeze importanţa unui mediu - realizarea unor desene;

curat;
-vizionarea unor materiale despre
poluare;

3.2 să participe activ la acțiuni de protejare a - realizarea unor afișe/ pliante prin care

mediului înconjurător; să sesizeze comunitatea locală de

efectele poluării şi importanţa protejării
mediului;

- activităţi de ecologizare a mediului

3.3 să manifeste spirit de iniţiativă şi de înconjurător;
cooperare în cadrul acţiunilor întreprinse.
-realizarea unor proiecte educaţionale;

- realizarea expoziţiei „Natura ne

învaţă”

OBIECTIV TRANSCURRICULAR:

 Dezvoltarea responsabilităţii pentru menţinerea sănătăţii proprii şi a membrilor

comunităţii, a siguranţei în acţiune, a încrederii în propriile posibilităţi.
CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII:
I. Noţiuni elementare de anatomie si fiziologie

1. Corpul uman, parti componente, localizarea principalelor organe interne

2. Starea de sănătate / boala

II. Igiena personala

1. Igiena corpului
2. Igiena imbracamintei
3. Igiena incaltamintei
4. Boli cauzate de lipsa igienei: boala mâinilor murdare, scabia, puricii, păduchii.
5. Minte sănătoasă în corp sănătos

III. Sănătatea alimentaţiei

1. Tipuri de alimente

2. Termenul de valabilitate al alimentelor; reguli de păstrare a acestora

3. Diversitatea alimentelor

4. Cum ne alegem alimentele?

5. Ştim, de fapt, ce mâncam?

6. Alimente care menţin organismul sănătos

7. Plantele medicinale

8. Siropuri naturale si ceaiuri in loc de sucuri nocive

9. Remedii naturale pentru diverse boli

10. Salata de fructe sau de legume

11. Arata-mi ce si cum pot folosi

V. Sănătatea naturii

1. Sa discutam despre natura

2. Importanta păstrării mediului cat mai curat pentru o viata sănătoasa

3. Poluarea apelor, aerului…

 4. Ce s-ar întâmpla daca…?

5. Activitati cu caracter practic folosind materiale reciclabile

6. Modalitati de ocrotire si conservare a mediului înconjurător

7. Expoziţie „Natura ne învaţă”

IV. Aer, soare si mişcare – sănătate si vigoare

1. Regimul de activitate si odihna

2. Când si cum invatam? Când si cum ne jucam? Când si cum ne odihnim?

3. Activitati si jocuri in aer liber

4. Cum sa ne petrecem timpul liber

MODALITǍŢI DE EVALUARE

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare:

 observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor;
 diferite tipuri de probe (orale, scrise, practice);
 analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor ( lucrări practice sau plastice,
referate, portofoliu).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚǍ

1. Formarea şi cultivarea interesului S1- Cunoaşterea alcătuirii corpului uman

pentru problematica sănătăţii şi a funcţiilor sale vitale.

S2- Recunoaşterea comportamentelor

sănătoase şi pe cele de risc.
2. .Formarea unor atitudini si S3- Utilizarea corectă a normelor
comportamente responsabile privind
igienico-sanitare pentru păstrarea
starea de sănătate
sănătăţii personale şi a sănătăţii colective.
 S4- Cunoaşterea şi utilizarea unei
alimentaţiei sănătoase.

S5- Cunoaşterea factorilor de poluare.

3. .Dezvoltarea unor comportamente de
protejare a mediului S6- Implicarea în activităţi de protejare a
mediului înconjurător.

BIBLIOGRAFIE

1. PROGRAME ŞCOLARE pentru disciplina optionala „Educatie pentru sanatate”, Editura „Exclus”, 2003
2. Mic atlas de anatomia omului – Dem Theodorescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998
3. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ); M.E.C., Editura Exclus 2003
SPRIJIN INDIVIDUALIZAT ÎN ÎNVĂŢARE
 Program de intervenţie personalizat

INFORMAŢII GENERALE

Numele şi prenumele- MAXIM IONUŢ

Data naşterii- 25. 01. 1996

Domiciliul- com. HOMOCEA, jud. VRANCEA

Şcoala- ŞCOALA INCLUZIVĂ HOMOCEA

Clasa a IV- a C

Echipa de caz - profesor de sprijin- MUNTEANU LILIANA

- învăţător- VOICU PAULA ISABELA

- părinţii- MAXIM MARIAN/ BILIBOU MARIANA MIHAELA
- alţi membrii- medical de familie- ARGHIRESCU MARIUS

CONCLUZIILE EVALUĂRII COMPLEXE

 din punct de vedere medical

- STENOZĂ ESOFAGIANĂ POST- ACUSTICĂ

 din punct de vedere psihopedagogic

- ritm lent;
- orientare spaţio- temporală defectuoasă;
 - atenţie scăzută;

 din punct de vedere al competenţelor şcolare

Limba română

- nu citeşte corect, cursiv, expresiv;

- în scris apar omisiuni, inversiuni şi înlocuiri de grafisme;
- vocabular sărac ;
Matematică

- nu realizează adunări şi scăderi cu şi fără trecere peste ordin în

concentrul (0-100);
- nu efectuează înmulţiri şi împărţiri în concentrul (0-100);
- nu rezolvă algoritmul de rezolvare al problemelor;
- nu măsoară folosind unităţile de măsură standard;

Domeniul de intervenţie- COGNITIV

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

 dezvoltarea abilităţilor de citit- scris;

 îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea operaţiilor de adunare şi
scădere, precum şi a operaţiilor de înmulţire şi împărţire;

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT

 îmbunătăţirea ritmului de citire şi scriere;

 diminuarea greşelilor de scriere;
 îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu
trecere peste ordin;
 îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea operaţiilor de înmulţire şi
împărţire;

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Ameliorarea comunicării orale prin:

- exerciţii de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj

ascultat, prin formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare la
mesajul ascultat;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate;
- exerciţii de recunoaştere a personajelor din anumite texte narative;
- exerciţii de integrare în enunţuri proprii a cuvintelor necunoscute;

Diminuarea greşelilor de scriere:

- exerciţii de scriere prin: transcriere, copiere, dictare;

- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
- exerciţii de scriere caligrafică;
- exerciţii de apreciere a spaţiului între cuvinte;
- exerciţii de copiere a unor texte scurte;
- explicarea necesităţii scrierii îngrijite şi corecte;
- exerciţii de completare pe baza unui suport vizual;
- jocuri didactice.
 Îmbunătăţirea tehnicilor de calcul în rezolvarea operaţiilor de
adunare, scădere, înmulţire şi împărţire:

- reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de

scriere a cifrelor;
- numărarea cresccător şi descrescător, cu şi fără sprijin;
- jocuri în care se pune în evidenţă idea de schimbări echivalente;
- rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere în care numerele
sunt date prin simboluri: puncte, cerculeţe, figure geometrice.
- observarea legăturilor între adunarea şi scăderea numerelor naturale;
efectuarea probei;
- verificarea, cu ajutorul reprezentărilor simbolice, a operaţiilor de
adunare, scădere, înmulţire şi împărţire;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- desenarea formelor plane după şablon sau/ şi cu mâna liberă;
- compararea măsurilor după mărimi;
- învăţarea tablei înmulţirii şi a tablei împărţirii.

Activităţi ( repartizate pe fiecare membru al echipei de caz) :

a) învăţător:
 elaborarea programei adoptate şi aplicarea ei;
 aplicarea metodelor diferenţiate;
 realizarea periodic a evaluărilor;
 stabilirea unui parteneriat cu membrii echipei de caz;

b) profesorul itinerant
 aplicarea programului de sprijin;
 realizarea evaluărilor;

c) părinţii
 stabilirea unui parteneriat cu membrii echipei de caz;
 d) medicul
 urmărirea evoluţiei bolii sau stagnării sau, dacă e cazul,
aplicarea tratamentului corespunzător.

METODE ACTIV- PARTICIPATIVE DE PREDARE-

ÎNVĂŢARE- EVALUARE
 PLANDELECŢIE

PROIECT PENTRU PORTOFOLIUL DE EVALUARE

TITLUL LECTIEI- „Fata babei şi fata moşneagului” după Ion Creangă

CLASA- a III-a B

DISCIPLINA- Limba şi literatura română

MOTIVAȚIA- Textul are conexiuni semnificative cu textul studiat într-o ora anterioară
,,Ce mai faci, bunico?” de Mircea Sântimbreanu – care avea în prim plan un alt defect
uman – indiferenţa faţă de oameni, din care copii au înţeles cauzele şi efectele
indiferenţei asupra lor si asupra celor din jur.

Acest text:

 oferă valenţe educative ce se cer identificate şi valorificate pentru

modelarea comportamentului civic al elevilor.
 contribuie la formarea şi dezvoltarea capacitaţii de exprimare corectă
oral/scrisă a elevilor.
Învăţarea în cooperare:

 transformă clasa într-un mediu favorabil participării şi implicării tuturor

elevilor în găsirea de soluţii în rezolvarea unor sarcini.
 oferă posibilitatea elevilor să-şi exprime, în manieră personală propriile
gânduri , opinii sau sentimente referitoare la subiectul aflat în discuţie şi
facilitează desprinderea ideii că hărnicia .
Dezvoltarea gandirii critice şi realizarea unei învăţări eficiente se realizează
prin colaborarea elevilor. Astfel ei îşi exprimă punctele de vedere, identifică soluţiile
favorabile , după divergenţe şi controverse , cântăresc alternativele , ca apoi să
ajungă la un acord comun cu membrii grupului.
OBIECTIVELE LECTIEI-

La finalul lecţiei, elevii vor fi capabili :

O.C.1 : - să citească lectura conştient, în ritm propriu, conform cerinţelor

formulate( în gând, în lanţ, selectiv, pe roluri…) ;

O.C.2 : să formuleze întrebări şi răspunsuri;

O.C.3 : să extragă ideile principale ale fragmentelor;

O.C.4: să povestească textul folosind planul de idei.

O.A. : Manifestarea unei atitudini pozitive pentru a învăţa prin cooperare;

RESURSE MATERIALE SI DE TIMP-

1. Resurse materiale: textul din manual, fişe de lucru , coli de scris tip A3 ,
markere , scotch.

2. Resurse de timp: 45 minute ( evocare – 8 minute ; realizarea sensului – 20

minute ; reflectia – 12 minute; încheierea- 5 minute )

RESURSE PROCEDURALE-

I. Metode şi procedee :
M1 conversaţia

M2 citirea

M3 mozaicul

M4 dramatizarea
M5 brainstormingul

II. Mijloace de învăţământ :

Fişe de lucru, fişe de expert, rebus, portretul povestitorului Ion Creangă , cărţi
scrise de Ion Creangă

EVALUARE-

Nivelul implicării elevilor prin observarea activităţii individuale în timpul

rezolvării sarcinilor de lucru ;

Conţinuturi - prin răspunsurile la întrebările din fişele de expert ;

- prin povestirea lecturii ;

Gândirea – prin observarea activităţii în grup desfăşurate de elevi.

LECŢIA PROPRIU- ZISǍ

I. EVOCAREA ( 8 minute)

Brainstormingul individual , apoi pe grupe : Ce înseamnă cuvântul harnic?

Scrieţi tot ce vă trece prin minte în legătură cu acest cuvânt . Important este să scrieţi
cât mai mult în următoarele 5 minute , chiar dacă este corect sau nu . Scrieţi tot ce
ştiţi sau credeţi că ştiţi.

Anunţarea subiectului şi a obiectivelor activităţii.

II. REALIZAREA SENSULUI ( 20 minute)

Citirea textului de către elevi: citire în gând, în lanţ, selectiv, pe roluri.

Textul este împărţit în 6 fragmente .

Elevii vor forma 3 grupe- casă de către 6 membrii. Din cele 3 grupe- casă se vor
forma alte 6 grupe de experţi. Fiecare grupă de experţi va primi o fişă de experţi,
pentru competare ei trebuie să analizeze câte un fragment al textului.

În timpul activitaţii se vor respecta paşii pe care fiecare grupă îi are scrişi pe fişă:

a) citeste fragmentul pentru restul grupului;

b) formulaţi întrebări şi răspunsuri referitoare la conţinutul
paragrafului , cu scop de înţelegere profundă a acestuia;
c) povestiţi oral fragmentul;
d) extrageţi ideea principală a fragmentului.
După rezolvarea fişelor, elevii se întorc în grupurile- casă şi explică conţinuturile
astfel încât toţi membri să înţeleagă.

III. REFLECŢIA (12 minute)

Elevii din grupul casă , pe baza datelor acumulate, vor alcătui planul de idei al
textului, şi vor povesti oral textul.

Se vor caracteriza cele două fete. Se va completa un rebus.

IV. ÎNCHEIERE (5 minute)

Se prezintă fişele de lucru, se discută concluziile, învăţămintele desprinse din text.
 IMPLICAREA COMUNITĂŢII ÎN VIAŢA ŞCOLII

Indicatori de bune practici în relaţia dintre şcoală şi comunitate

<< SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ >>

GRUP ŢINTĂ ŞI BENEFICIARI

- copiii clasei a III-a de la SAM Homocea

- învăţătoarea clasei
- părinţii copiilor
- specialişti : asistenta medicală , medic generalist, medic stomatolog .

SCOP

- formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de sănătatea sa şi a

celor din jur .

OBIECTIVELE PROIECTULUI

- cunoaşterea noţiunilor legate de sănătate şi boală în vederea dezvoltării

armonioase a personalităţii ;
- însuşirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre
sănătatea individuală şi cea colectivă .
- cunoaşterea capacităţii de a construi un mediu educaţional propice formării
unor deprinderi sănătoase : igienice , sanitare , de alimentaţie sănătoasă , de
protejare a vieţii .
- cunoaşterea implicării responsabile a părinţilor şi ai altor factori
educaţionali în activitatea şcolii şi în crearea unui mediu sănătos pentru
viitor .

RESURSELE PROIECTULUI
 UMANE

- învăţătoarea
- copiii şcolari
- părinţii copiilor
- specialişti : asistenta medicală, medic generalist , medic stomatolog ,
MATERIALE

- mat. did . din dotarea şcolii

- mat. procurate de înv., părinţi , copii , specialişti : planşe , pliante , mulaje
- aparat foto , cameră foto , computer , CD –uri, DVD-uri , DVD
- broşuri şi reviste de sănătate ,
- cabinete medicale şi alte spaţii impuse de calendarul de activităţi .

LOCUL DE DESFĂŞURARE

Sala de clasă şi alte spaţii impuse de calendarul de activităţi.

<< SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ >>

CALENDARUL DE ACTIVITĂŢI

DATA TEMA MIJL. DE LOCUL CINE

REALIZ. DESFĂŞ. RĂSP

OCT. Corpul uman Conversaţia Sala de clasă Înv.

Joc didactic Asist. medic.

NOV. Ce înseamnă să fii Convorbire Sala de clasă Înv.
sănătos?
Asist. med.
DEC. Trusa micilor sanitari Amenajarea Sala de clasă Înv.
 colţ. sanitar Părinţi
IAN. Doctorul- Vizită Cab. medical Înv.

prieten sau duşman Medic

FEBR. Bujori în obrăjori Jocuri prin Sala de clasă şi Înv.
curtea şcolii
zăpadă
MART. Să mâncăm sănătos Convorbire Sala de clasă Înv.

medic
APRL. Am dinţi frumoşi ? Vizită Cab. Stomat. Înv.

med. stomat.
MAI Plantele med. Act. Gospod. Pădurea de Înv.
lângă sat
şi sănătatea Părinţi
A DOUA ŞANSĂ- SPRIJIN PENTRU ADULŢII CARE
ÎNVAŢĂ

METODE DE PREDARE
 Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului, se circumscrie unui timp al informaţiei,al
complexităţ[Link] aceea ,investiţia în inteligenţa,creativitatea şi capacitatea de inovare a indivizilor, a
grupurilor va fi extrem de rentabilă în viitor.

Rolul învăţătorului în procesul de modelare a omului este poate cel mai [Link]ându-şi elevii în
situaţii variate de instruire,el transformă şcoala “într-un templu şi un laborator”-M. Eliade .

Metodele care activizează predarea-învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează productiv unii cu
alţii ,îşi dezvoltă abilitaţi de colaborare şi ajutor [Link] pot avea un impact extraordinar asupra elevilor
datorită denumirilor foarte uşor de reţinut şi a caracterului ludic, oferind alternative de învăţare cu “priză”.

Metoda pălăriilor gânditoare

Metoda celor "Şase pălării gânditoare" a fost creată de Eduard de Bono în cartea sa intitulată "Six
Thinking Hats". Titulatura ei are la bază proverbul englezesc "Gândeşte în conformitate cu pălăria pe are o
porţi". Cele şase pălării întruchipează şase posibilităţi de procesare a datelor. Schimbarea pălăriilor îţi oferă
eliberarea fată de stilul convenţional de tratare a problemelor şi îţi permite cuprinderea cât mai multor
informaţii variate privind o situaţie concretă. Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii
participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării
gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.

Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl
joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:

pălăria albă este neutră, participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv

pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor

Pălăria neagră este perspective gândirii negativiste, pesimiste

pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului.

pălăria verde trebuie să fie creativ. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de
creaţie

Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre
defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează
ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.

Elevii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea
elevilor depinde de materialul studiat.
 Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă Pălăria neagră Pălăria albastră Pălăria verde

 Ce informaţii  Punându-mi  Pe ce se bazeză  Care sunt erorile?  Putem să rezumăm?  Şansa succesului
avem? pălăria roşie, uite aceste idei? este dacă…
cum privesc eu
lucrurile…  Ce ne împiedică?  Care e următorul pas?
 Ce informaţii  Care sunt  Cum poate fi altfel
lipsesc? avantajele? atacată problema?
 La ce riscuri ne  Care sunt ideile
 Sentimentul meu e expunem? principale?
 Ce informaţii am că…  Pe ce drum o  Putem face asta şi în
vrea să avem? luăm? alt mod?
 Să nu pierdem timpul
 Nu-mi place felul  Ne permite şi să ne concentrăm
 Cum putem cum s-a procedat.  Dacă începem regulamentul? asupra…  Găsim şi o altă
obţine informaţiile? aşa… sigur vom explicaţie?
ajunge la rezultatul
bun!  Nu credeţi?
 CADRANELE

Pentru a realiza această metodă, pagina este împărţită în patru părţi prin trasarea a
două drepte perpendiculare. Cadranele se numerotează de la unu până la patru. În metoda
cadranelor pot fi cuprinse patru obiective din ziua respectivă, ca de exemplu:

cadranul 1 : Pe baza textului, formulează o întrebare şi răspunsul corespunzător.

cadranul 2 : Găseşte un cuvânt cu sens asemănător pentru „a cutreiera”. Alcătuieşte o

propoziţie.

cadranul 3 : Scrie trei nume de picturi ale lui Ştefan Luchian.

cadranul 4 : Încearcă să desenezi una din florile pictate de Ştefan Luchian.

Această metodă poate fi folosită în etapele lecţiei dar poate fi şi o excelentă metodă
de evaluare a cunoştinţelor însuşite de elevi (în cadrul unei lecţii sau al unui capitol).

 se poate desena cadranul şi se pot trece obiectivele sub formă de cerinţe; elevii îşi
trasează cadranele şi îşi citesc cerinţele; le putem cere apoi să citească lecţia cu
atenţie pentru a face însemnările în cadran;
 colaborează, comunică, cer sfaturi şi îndrumări cadrului didactic, dezbat şi realizează
obiectivele prevăzute;
 se confruntă rezultatele, se dezbat, se analizează, se fac aprecieri.

Metoda cadranelor poate fi aplicată în toate etapele lecţiei sau numai în etapele de
reflecţie, realizându-se feed-back-ul învăţării.

Elevii devin treptat conştienţi de puterea lor de utilizare a celor învăţate şi încep să- şi
organizeze singuri datele, îşi formulează cerinţe, îşi stabilesc obiective devenind mai
independenţi în învăţare .
 Îmbinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul în gândirea critică fac din
activitate un joc în care elevilor le place să se implice. Este o metodă care place elevilor şi
care le cere orientare în pagină, le formează gustul estetic, elevii fiind preocupaţi nu numai
de ceea ce scriu, ci şi de felul în care scriu.
1. Pe baza textului, formulează o [Link] trei nume de picturi ale lui Ştefan
întrebare şi răspunsul corespunzător. Luchian.

2. Găseşte un cuvânt cu sens 4. Încearcă să desenezi una din florile

asemănător pentru „a cutreiera”. pictate de Ştefan Luchian.
Alcătuieşte o propoziţie.

Asociația Proeuro-Cons Slatina | Str. Garofiței, nr. 5 | +40760172961 | proeuro_cons@[Link] | [Link]