Prun

Pentru o polenizare corespunzatoare, asezarea soiurilor in parcela trebuie facuta cu atentie.

Mai exact, este indicata asocierea soiurilor androsterile cu cel putin doua soiuri bune polenizatoare,
pentru a se poleniza intre ele si ambele pentru polenizarea celui androsteril. La alegerea polenizatorilor,
trebuie sa se tina cont si de epoca de inflorire a soiurilor (acestea trebuie sa infloreasca in acelasi timp),
care in functie de conditiile climatice se poate esalona pe 7-10 zile. In primaverile reci, polenizarea
florilor este slaba, astfel si productia este mult mai scazuta, comparativ cu potentialul soiurilor. Varsta
intrarii pe rod variaza in functie de soi cat si de agrotehnica aplicata, astfel poate fi de 3-4 ani (Stanley,
Centenar) si 5-6 ani (Anna Spath, Tuleu Gras).

Cerintele fata de clima si sol

Prunul are pretentii moderate fata de temperatura, cele mai bune rezultate obtindu-se in zonele unde
temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8-11°C. Rezista la temperaturi de – 31 °C (iarna). Bobocii
floriferi rezista la temperaturi de -4 °C, iar florile de prun sunt afectate de temperaturi mai mici de – 0.5
°C. Temperaturile mai mari de 35 °C provoaca arsuri pe frunzele tinere. Se dezvolta bine in zonele unde
cad 600-700 mm precipitatii pe an. Fata de lumina nu are cerinte ridicate, valorificand toate tipurile de
expozitie. Daca toti factorii de vegetatie sunt la nivelul optim, prunul valorifica orice tip de sol, acesta se
poate planta inclusiv pe nisipuri (in condtii de irigare).

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PRUNULUI

Pregatirea terenului

Pregatirea terenului pentru infiintarea plantatiei de prun, se face conform regulilor generale. Daca
plantatia se infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 1-2 ani inainte.
Pentru refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie, terenul se poate cultiva cu ierburi
perene. Daca parcela este puternic infestata cu buruieni, se pot aplica erbicide.

Solul se fertilizeaza cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd, compost, mranita). Se recomanda

scarificarea terenului, pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor. Toate corpurile straine din sol, se
aduna si se elimina din parcela, dupa care terenul trebuie sa fie bine nivelat.
Pentru o plantare de precizie, se poate realiza pichetarea terenului. Pichetarea este operatiunea prin
care se marcheaza, pe teren, pozitia fiecarui pom, mai exact, in locul de plantare a pomilor se introduce
un tarus.

Plantarea

Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor, pana la inghetarea solului. De
asemenea, se poate planta si in ferestrele iernii, daca solul nu este inghetat, insa, pentru a nu afecta
sistemul radicular, temperatura nu trebuie sa scada sub 2-3°C . Materialul saditor de prun se va procura
doar din pepiniere sau statiuni pomicole autorizate. Este indicat ca la stabilirea distantelor de plantare sa
se tina cont de vigoarea pomilor. In general, distantele de plantare nu trebuie sa fie mai mici de 4-5 m
intre randuri si 3-4 m intre pomi pe rand, ajungand chiar la 6 m intre randuri la soiurile viguroase.

Fasonarea radacinilor

Inainte de plantare se realizeaza fasonarea radacinilor. Operatiunea se executa cu scopul de a inlatura

portiunile vatamate si de a mentine un sistem radicular cat mai sanatos. Radacinile necrozate se inlatura
complet, iar cele sanatoase se scurteaza cu 7-8 cm. Fasonarea se realizeaza doar daca materialul saditor
a fost scos din sol recent. Dupa fasonare, urmeaza mocirlirea radacinilor.

Mocirlirea radacinilor

Mocirlirea reprezinta introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat
si apa. Stratul de mocirla are rolul de a asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular. Mocirla
trebuie sa aiba consistenta smantanii. Daca materialul saditor a fost transportat pe distante mari, inainte
de mocirlire, se introduce cu radacinile intr-un vas cu apa timp de 2 ore, cu scopul de rehidrata
radacinile.

Plantarea propriu zisa

Aceasta etapa incepe prin saparea gropii. Daca terenul nu a fost lucrat, groapa trebuie sapata cu 2-3 luni
inainte si sa aiba urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm. Daca terenul a fost lucrat corespunzator,
groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi. In acest caz, groapa va avea urmatoarele
dimensiuni: 50 x 50 x 50 cm.

La baza gropii se introduce un amestec format din pamant fertil scos din partea superioara a gropii si
gunoi de grajd bine descompus. Introduceti in groapa pomul astfel incat radacina sa stea pe stratul fertil
de la baza.

Dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol, se excuta prima tasare a solului. La plantare trebuie
sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul. Adancimea de plantare se calculeaza astfel incat,
punctul de altoire sa fie la 3 cm deasupra solului si orientat spre nord. Dupa plantare, langa pom se
introduce un tutore. Pomul poate fi invelit cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor.

Lucrarile de intretinere in plantatia de prun

In primavara, se desfac materialele de protectie din jurul pomilor si se asigura necesarul de apa. In cazul
livezilor tinere, irigarea este indispensabila. In jurul pomilor, solul se sapa superficial sau se poate
acoperi cu resturi vegetale (mulcire). Mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea
buruienilor, conserva apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere.

Taierile

In primavara anului intai pomul se scurteaza la inaltimea de 80 cm deasupra unui mugure orientat spre
exterior. Dupa pornirea in vegetatie, se suprima toti mugurii si lastarii din zona trunchiului pana la
inaltimea de 50 cm.

In cursul verii (august) se aleg 3-4 lastari dispusi uniform pe pom, pentru a forma viitoarea coroana. In
primavara anului al doilea se aleg definitiv lastarii principali. Daca sunt mai lungi de 60 cm acestia se
scurteaza astfel incat toti sa aiba aceasi lungime. Lastarul ce prelungeste axul principal se scurteaza astfel
incat sa fie cu 25 cm mai sus decat lastarii principali. In timpul verii se elimina toti lastari lacomi si cei
care cresc pe partea superioara a ramurilor principale (coama).

In al treilea an incepe formarea celui de-al doilea etaj al coroanei. Ramura de prelungire a axului
principal se taie deasupra unui mugure orientat spre exterior. Pe ramurile principale se lasa cate un
lastar viguros, aflat la aproximativ 50 cm de axul central si care este orientat spre exteriorul coroanei.
Lastarii care cresc pe partea superioara a ramurilor (coama) se elimina.

In al patrulea an se alege o ramura pentru formarea celui de-al treilea etaj al coroanei. Aceasta trebuie sa
fie la 30 cm fata de ultimul etaj (al doilea). Se elimina toate ramurile concurenta, lacome si orientate
catre interiorul coroanei. Pentru normarea incarcaturii de rod, ramurile anuale se scurteaza la 4-5
muguri.

Pentru a evita taierile severe, in primii ani de la plantare, ramurile se pot dirija. Taierile nu au ca scop
scheletuirea pomului, acestea trebuie sa asigure aersirea coroanei si eliminarea cresterilor vegetative
(lastarii lacomi), care consuma resursele necesare pentru fructificare. Toate taierile se excuta oblic.
Astfel, apa se scurge usor de pe rani. Leziunile mai mari de 2 cm se acopera cu mastic.

Stimularea cresterii si fructificarii

Pentru a dirija cresterea si fructificarea pomilor se pot realiza o serie de operatiuni ce determina
schimbarea pozitie ramurilor. Acestea sunt reprezentate de: dresarea ramurilor, inclinarea ramurilor si
arcuirea ramurilor.

 Dresarea ramurilor: reprezinta schimbarea pozitie naturale a ramurilor, in sensul aproprierii de

verticala. Aceasta determina cresterea si fortificarea ramurii respective. Aceasta operatiune se
realizeaza in cazut ramurilor de schelet slabe sau intarziate in crestere fata de celelalte ramuri de
schelet. Dresarea se aplica la pomii tineri, in curs de formare si nu este favorabila diferentierii
mugurilor de rod.

 Inclinarea ramurilor: consta in schimbarea pozitie ramurilor, in

sensul aproprierii de orizontala. Aceasta operatiune determina diferentierea mugurilor de rod pe
ramura respectiva si duce la aerisirea coroanei. Ramurile pot fi inclinare sub orizontala pentru a
 se obtine o rodire abundenta. Aceasta operatiune se practica in faza de tinerete a pomilor, cand
cresterile vegetative sunt predominante.

 Arcuirea ramurilor: prin acesta schimbare de pozitie, partea bazala ramane ascendenta, iar partea
terminala este inclinate sub orizontala (descent). Aceasta operatiune determina stoparea sau
incetinirea cresterii in lungime a ramurii si garnisirea ei cu muguri de rod insa, in acelasi timp,
incurajeaza formarea de lastari lacomi in zona de maxima curbura a ramurii, lucru de nedorit.
Pomii carora li s-a aplicat arcuirea incep sa rodeasca mai devreme cu 2-3 ani.

 Incizia transversala: intreruperea vaselor liberiene printr-o taietura fina cu o lama ascutita.
Taietura se face deasupra unui mugure dormind in vederea stimularii pornirii acestuia in
vegetatie si garnisirii unei zone cu ramuri mai putine.

 Incizia longitudinala: Se executa o taietura fina pe lungimea trunchiului. Aceasta operatiune ajuta
la cresterea in grosime a trunchiului.

 Torsionarea: consta in rasucirea unei ramuri sau o unor lastari pana la o usoara rupere. Aceasta
operatiune reduce cresterea si stimuleaza fructificarea. Se aplica in cazul ramurilor sau lastarilor
prea vigurosi.

 Frangerea ramurilor: Se practica in cazul ramurilor prea viguroase in vederea reducerii cresterii si
stimularii diferentierii mugurilor de rod.

Rarirea fructelor

Datorita productivitatii ridicate, de cele mai multe ori, prunul formeaza mai multe fructe decat poate
hrani sau sustine. In acest caz, pentru a evita epuizarea pomului si pentru a obtine fructe de calitate, se
executa rarirea fructelor. Aceasta operatiune elibereaza tensiunea acumulata in ramuri din cauza
greutatii fructelor, asigura aerisirea pomului, iar fructele ramase ajung la caracteristicile specifice soiului
(marime, culoare, gust).

Rarirea fructelor de prun este indicat sa se efectueze dupa caderea fiziologica, iar in urma acesteia, intre
fructe trebuie sa se asigura o distanta de 5 – 10 cm. Se vor pastra fructele sanatoase si pozitionate in
bataia soarelui. Se elimina toate fructele deformate, bolnave sau slab dezvoltate.

Intretinerea livezii de prun se face diferentiat in functie de zona si de varsta plantatiei. In conditii de
irigare, pe intervalul dintre randuri se pot cultiva plante legumicole sau arbusti fructiferi. Exemple:
tomate, ardei, vinete, ceapa, usturoi, cartof, capsun etc. In zonele unde solul este afectat de erodare,
intervalul dintre randuri se inierbeaza sau se foloseste pentru producere furajelor (fan, lucerna etc.) . In
zonele de stepa se mentine lucrat, pentru ca solul sa acumuleze cat mai multa apa. Terenul se poate
erbicida, dar numai dupa 2-3 ani de la plantare.

Protejarea pomilor impotriva inghetului

Din cauza conditiilor meteo instabile din ultimii ani, pomi fructiferi sunt deseori afectati de ingheturile
tarzii din primavara. Acestea pot compromite recolta, de aceea, pentru a proteja pomii, se poate avea in
vedere tehnica fumigatiei. Cand se anunta temperaturi scazute, in livada se ard materiale usor de aprins
(adunate in gramezi), care produc o cantitate mare de fum (cauciuc, paie, gunoi de grajd, smoala, turba
etc.). Astfel, stratul de fum ce se formeaza deasupra livezii nu permite degajarea caldurii din sol si
mentine astfel o temperatura mai ridicata la nivelul trunchiului/coroanei pomilor. Este foarte importata
mentinerea focului pe intreaga durata a noptii, in special inaintea rasaritului, atunci cand temperaturile
scad drastic. Aceasta operatiune poate proteja pomii de temperaturi pana la -3 grade Celsius.

Irigarea

Irigarea este necesara in zonele cu deficit de precipitatii si in cazul livezilor intensive. Aceasta asigura
productii mari si o buna dezvoltare a pomilor. Este indicata aplicarea irigarii ori de cate ori este nevoie,
pentru asigurarea unei cantitati suficiente de apa. Se recomanda utilizarea de 400 m³/ha/ udare.

Fertilizarea

In vederea fertilizarii plantatiilor de prun se pot folosi ingrasaminte complexe de tip NPK. In cazul
plantatiilor tinere, ingrasamintele se administreaza la baza pomului. De asemenea, prunul reactioneaza
bine la ingrasamintele foliare.

Combatere boli si daunatori

Starea fitosanitara a plantatiei de prun este foarte importanta. Efectuarea tratamentelor fitosanitare,
conform calendarului specific pentru prun pot reduce semnificativ aparitia bolilor si daunatorilor. Pentru
a distruge focarele de infectie din livada, se aplica tratamente in timpul repausului vegetativ (iarna).
Tratamentele se vor aplica in ferestrele iernii cand temperatura este mai mare de 5° C.

In cazul bolilor, primul tratament (dupa caderea frunzelor) se face cu produse pe baza de cupru. A doua
stropire cu produse pe baza de cupru, se face primavara, la dezmugurit. Solutia se pulverizeaza pe toata
suprafata pomilor, de la baza solului si pana la nivelul crengilor. Aceste tratamente se aplica in zile fara
precipitatii, cu temperaturi peste 6-7° C, astfel incat solutia sa nu inghete pe plante.

La 7-10 zile de la aplicarea tratamentelor cuprice, se face o stropire cu ulei horticol, ce actioneaza
impotriva daunatorilor ce pot ierna in scoarta pomului.