Scribd
Încărcați
15 vizualizări12 pagini

TGD 2

Încărcat de

Cristina Maria
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
15 vizualizări12 pagini

TGD 2

Încărcat de

Cristina Maria
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
+h Trandafirescu Bogdan Cristian Capitolul It Conceptul si definifia dreptului 1, Acceptiunile cuvantului drept Cuvantul roménese drept (diritto, droit, in céteva limbi contemporane romanice) provine din latinescul directum — directus care insemna direct, rectiliniu. In limba latina, cuvantul care corespundea substantivului drept era jus. in limbajul curent, cuvantul drept are numeroase infelesuri — rectiliniu, dar si corect, ‘moral. justificat etc., ins aici suntem interesafi doar de sensurile cuvéntului drept in limbajul juridic. In general, termenul adrept» este utilizat cu numeroase acceptiuni variabile: a) drept obiectiv - totalitate a normelor juridice destinate si reglementeze conduita mana. a caror respectare se poate asigura la nevoie prin forfa de constringere a statului, Dreptul obiectiv cuprinde toate normele juridice, fra a distinge intre cele aflate in vigoare si cele care si-au pierdut forta juridica: b) drept pozitiv — ansamblul normelor juridice in vigoare intr-un stat (altfel spus, normele ce au forfa juridica), acestea fiind aplicabile imediat i continu, obligatoriu si susceptibil a fi aduse la indeplinire prin forta de constrangere a statului ¢) drept subiectiv — ansamblul prerogativelor unui subiect de drept de a avea o Conduita, aceste prerogative fiind reglementate de dreptul pozitiv, in scopul valorificarii sau apararii unui interes legal protejat, in cadrul unui raport juridic coneret (aga este de exemplu dreptul de proprietate aparjinand unei persoanei fizice X asupra unui autoturism, sau dreptul la vot al aceleiasi persoane. drept pe care il exerciti in temeiul prevederilor constitusionale), Altfel spus, dreptul subiectiv reprezint posibititetea recunoscuta de norma juridicd unui subiect de drept (persoana ci) de a pretinde unui tert (un alt subiect de drept) sa aiba o anumité conduitd (s& dea sd facii sas: + 2: facd ceva) gi de a apela, in caz de nevoie, la forja de constrangere a statului: 4) drept material - ansamblu al no: 2 Jintr-un sistem pozitiv de drept care reglementeaz conduitele umane intr-un domeniai de relatii sociale (astfel de exemplu vorbim despre totalitatea normelor de drept civil, care inypreuna formeaza dreptul material civil) €) drept procesual - ansamblu al normelor juridice prin care este reglementata procedura de aplicare a dreptului material dintr-un drept pozitiv, in vederea solutionarii litigilor, in faja autoritatilor jurisdictionare, astfel incit s& fie valorificate drepturile gi obligatiile participantilor la raporturite juridice prevazute in normele dreptului material (drept procesual civil, drept procesual penal); stinta a dreptului — ansamblu de idei .notiuni, conceptii si principii care expl fenomenul social al dreptului pozitiv. Aceste explicatii teoretice sunt sistematizate in lucrari de specialitate si sunt publicate sub forma de articole stiinjifice. cursuri universitare. tratate etc.” contexte Ramanand inca pe térémul terminologici, trebuie sd mai insistim aspra unei perechi de termeni des uvitali : stiinta juridicd / dactrind juridicé. Cei doi termeni sunt folositi alternativ att in lucrari de specialitate cit gi in limbajul curent al practicienilor, se pune insd intrebarea: sunt ei identici? exista o identitate parfiala? este corect sf fi folosim aleatoriu diferent de context? Prin doctrind se in{elege totalitatea principiilor, tezelor, invataturilor * Gheorghe C. Mihai, Teoria dieptului, Editia a 3-a, ED. CH Beck. Bucuresti, 2008, p. 10-12. Teoria general a dreptului ic sau stiintific®; prin doctrina i fic, fi ligios, pol fundamentale ale unui sistem stiintific, filosofic, re : infelege un corp compact de cunostinfe fundamentale care are ins& o anumita uneori se le oa orientare (exprimand convingerea unei scoli sau a unui reputat génditor). Se poate spune cd njelege acel corp de principii si teze fundamentale ale dreptului, nu sunt identici ins prin doctrina juridica se : i general acceptate si cu un grad mai mare de stabilitate, Cei doi termen coexista gi nu se exclud reciproe. 2. Sistemul de drept 2.1, Nofiune . Ardtam mai sus ¢& dreptul pozitiv reprezinta totalitatea normelor juridice in vigoare dintr-un stat. Sistemul de drept este format din ansamblul normelor juridice in vigoare, ins este mai mult decat atét, mai mult decat simpla suma a elementelor. Prin sistem se intlege un ansamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat, care pune ordine intr-un domeniu de gandire teoreticd, reglementeazd clasificarea materialului intr-un domeniu de stiinte sau face ca o activitate si functioneze potrivit scopului urmarit®, Dreptul unui stat se infatiseazd nu ca suma aritmetica data de totalitatea normelor Juridice, ci ca un ansamblu al acestora, structurate intr-un sistem pe baza anumitor principii, urmarind o anumité finalitate. Caracteristica de sistem a dreptului indica faptul ca normele juridice ce il compun sunt organizate logic. coerente, interdependente $i ierarhizate*!. Un grup de norme juridice dobandeste calitatea de sistem numai in masura in care elementele lui fuzioneaza intre ele. generdnd relajii de interdependent care si fie relativ stabile, fiecare norma din sistem trebuind me semnificatia deplina si s& se realizeze prin raportare la celelalte norme ale sistemului™ Norma juridicé, institupia juridicd si ramura de drept Elementul de baz a sistemului de drept este norma juridica. Normele sunt organizate in institujii juridice si pe un plan mai general in ramuri de drept. Ramura de drept este un ansablu de norme juridice, conexe prin continut, prin care legiuitorul reglementeazi relajii sociale cu acelagi specific. folosind aceeasi metoda sau complex de tehnici si intemeindu-se pe principii comune, Ramura de rept reprezinta unitatea intre institutii juri¢ iate prin obiectul lor social (relajii sociale cu acelasi confinut), prin principii si metode comune. Asupra acestor aspecte vom reveni in detaliu, aici am dorit doar modaiitatea in care se organizeaza intre ele elementele sistemului de drept plecénd de le cel mai simplu (norma juridica) si ajungand la mari ansambluri bine structurate (ramurile de drept). 2.2, lerarh normelor in sistemul de drept Normele juridice i actele normative ce le conjin pe acestea nu se afla pe acelasi plan al forfei juridice, astfel incdt sistemul de drept apare ca o organizare piramidala. A concepe dreptul intern ca pe o piramida juridicd a devenit deja un automatism penteu juristi. Complexele relajii intre normele juridice pot fi clasificate in trei tipuri de raporturi de validitate, de conformitate si de derogare, Astfel o norma este obligatorie, valida intrucat ¢a este data de o anumitd autoritate a statului (Parlamentul sau Guvernul de exemplu). care la. randul ei este indrituita printr-o norma juridicd superioara sd ereeze drept. Aceasti norma ie Larousse, Paris,1982, p. esti, 1998, p. 313, rest, 1998, p. 993, ™ Georges Lucas, Claude Morcau (coord), Petit Larousse illustre, Va. Libra Dictionarul explicativ al imbii romine, edit a Ha, Fditura Univers Uneiclopedic, Bi ¥ Dictionarul explicatiy al limb romaine, ediiaa Ua, Fditura Univers Eneieloped ™ Jon Craiovan, op. cit p. 44% ” Gheorghe C. Mihai, Radu I Motica, op. Cit p. 7 Bu 15 —_—_—_—___ Trandafirescu Bogdan Cristian superioard ce stabileste competenta legislativ’ a unei autoritiji a statului are naturé constitujionala. Conformitatea normei juridice inferioare cu norma juridica superioars presupune un raport de continut: prescripjia normei inferioare nu poate contrazice prescriptia normei superioare. Daca, de exemplu, un proiect de lege sau chiar o lege adoptata s-ar observa c& ar contraveni unei/unor norme confinute in Constitute, aceasté abatere ar fi {ndreptata pe calea controlului de constitujionalitate™. in sfargit ultima categorie de rela se refera la forja abrogativa si derogatorie a normelor juridice. Cu privire la forja abrogativa regula este c& un act normativ poate fi abrogat doar printr-un act normativ de aceeasi natura sau printr-un act normativ superior, de exemplu Parlamentul abroga printr-o lege now adoptata o alti lege mai veche. In sfarsit, cu privire la forja derogatorie aratam ca regula special deroga de la regula general, dar regula general nu poate deroga de Ja regula special, astfel incat un act normativ general posterior nu va afecta forfa juridicd a altui act, normativ anterior dar special™ In ordinea juridicd intema actul normativ cu cea mai mare for{a juridicd este Constitutia. Prin faptul suprematiei Constitutiei se infelege ca aceasta are o valoare juridicé superioara tuturor celorlalte acte normative, in sensul c& este situaté deasupra acestora in ierarhia normativa. Acest principiu este stabilit in mod expres in art. 1 alin. 5 din Constituia Rominiei’*, Constitutia este izvor comun pentru toate ramurile de drept. Asa cum am ardtat toate celelalte acte normative trebuie si respecte normele constitujionale, iar pentru a se asigura deplina concordanja exist& institujia controlului de constitufionalitate (care poate fi anterior adoptarii actului normativ sau ulterior, pe perioada cat acel act normativ este in vigoare). Sub Constitutie se afla legile, cestea pot fi adoptate in baza Constitutiei gi in limitele stabilite de aceasta. Sub legi sunt normele de aplicare (Regulamente). Acestea pot fi adoptate numai in baza unei legi, precum si in limitele prevazute de lege, pentru a putea produce efecte. Actele emise de autoritajile administrative nu pot fi emise decat in baza legii. Actele administrative sunt subsecvente legii, ele nu pot interveni decit in aplicarea unei legi si nu pot adauga nimic in plus fata de lege. In masura in care apar contradictii de cortinut intre normele de acelasi rang din dreptul national, solutionarea se realizea7 in ccn‘ormitate cu regulile privind concurenta normelor. Concurenja normelor exist atunci cind textul mai multor norme este valabil pentru aceeasi situatie. in masura in care nu sunt reglementate in lege (de regula, la .Dispozitii finale”), conflictele privind intaietatea unora dintre normele interne pot fi solutionate, de regula, pornind de la urmatoarele principii . 4) Lex superior derogat legi inferiori in conformitate cu acest principiu, legea superioara are intdietate fata de cea inferioard. Principiul se bazeaza pe faptul ca este necesard ierarhia sistematica a diferitelor competente de reglementare — autorul Constitutiei, legiuitorul, autorul regulamentului -, pentru ca respectivele competente si se completeze in mod necontradictoriu, " Controlul constitutionalitaiilegilor este activitatea organizata de verificare a conformitaii leaii cu constituia, In Romania, controlul consttutionalitatii legilor igi gAseste replementarea In art. 146-147 din Constitute, precum si in Legea nr. 47/1992 privind organizarea 5 funclionarea Cuntii Constitutional. Consttutia Romaniel Incredinteara controlul constitulionalitaii legilor unei_autortati publice denumite Curtea -Constitutionala Control de constitutinalitate poate fi exercitat ati anterior adoptati actului normatv, edt si ulterior (pe ealea exceptiei de neconsttujionalitate. In acest sens a se vedea Dan Claudiu Danigor, lon Dogaru, Gheorghe Danisor, op. cit. p. 178-179. 2 Art. (5) din Consttajie : in Romania, respectarea Constitufiei, a suprematiei sale gi a leilor este obligatorie”. aan FULL Teoria generalé a dreptului 4) Lex specialis derogat legi primeaza fata de cea acelagi rang, ©) Lex posterior derogat legi generali Conform acestui Principiu, ine norma speci generala. Prineipiul se ap! speciala licd atunci cand devin concurente norme de ; L priori Conform acestui principiu, legea mai primeaza fat de legea mai veche. Pentru aprecierea din punct de vedec inseam *a rebui ca, in principiu, si fie avuta in vedere versiunea relevantans normei in exolutia sa cronologicd. Se procedeaza in acest mod deoarcee se apreciazA c& intenjia {egiuitorului a fost, ca prin noua lege s& fie abrogata cea veche @ Lex posterior generalis non derogat legi priori specialis Conform acestui principu, fe fata de legea speciala anterioara, dac& aceasta din 2.3, Marile diviziuni ale dreptului ;Atunei cind vorbim depre marile diviziuni ale dreptului, avem in vedere doua perechi 4 distinct: a) dreprul inter si dreptulintemational :b)dreptul public si dreptul privar @ Dreptul intern si dreptul imernational Prima aparitie a acestei diviziuni se inregistreaza in dreptul roman, Societatea antica Permitea fiecarei comunitaji (civitas) sa aiba un drept propriu gi exclusiv, neputand participa la viata juridica a acesteia, Jurisconsultul Gaius ne da urmatoarele defini ale dreptului civil si dreptului ginior: Toate popoarele care sunt conduse prin lepi si dupa obicciuri se folosese pe de o parte. de un drept al lor propriu, pe de altd parte. de un drept comun tuturor oamenilor: in adevar, dreptul pe care si |-a statomnicit fiecare popor siesi. fi este Propriu lui si se cheama ius civile, ea drept specific al statului-cetate: iar cel pe care ratiunea naturala |-a randuit intre toti oamenii, acela este pazit deopottiva la toate popoarele si se cheama jus gentium, intrucat de el se folosesc toate popoarele. Poporul roman se foloseste deci. pe de o parte. de dreptul sau propriu. iar pe de alta, de cel comun tuturor oamenilor"=* in prezent facem distintia intre dreptul inte si dreptul intemational. Dreptul intemational public si dreprat incern si sistelor sunt dou sisteme de norme si doua tipuri de drept distincte, ew izvo ‘ode de reglementare diferite. Desi diferite, insd. cele doua sisteme se intrep3trurd p's iniermediul statelor, care sunt creatoare atat ale normelor de drept intemational, cit si ale nv-rnelor de drept intern gi care vegheaza la aplicarea lor atat in ordinea interna a state! ordinea internationala. or eat gi Dreptul_intern cuprinde totalitatea nomelor juridice in vigoare dintr-un stat, stat federal exista reglementari general indiferent c& este stat unitar sau federal, Intr-un aplicabile pe intreg cuprinsul federatiei (acte normative federale) si reglementari la nivelul Fiecarui stat, care insd trebuie sa respecte reglementarile federale. Dreptul intern exprima voinfa suverana a poporului si reglementeaza raporturile juridice ce se nase. se modifica si se sting pe teritoriul statului respectiv. In dreptul intern normele juridice igi au izvorul in contitutiile statelor, in legile adoptate in baza acestora, precum gi in alte acte eu caracter juridic emise de organele executive, prin care se stabilese reguli obligatorii atat pentru organele organismului statal, cat gi pentru cetajeni. Dreptul_intermyional_public Vlementele de baz in contigurarea_dreptului international public {in de fundamental si natura acestuia, de obiectul de reglementare gi de subiectele juridice, de izvoarcle sale. ca gi de caracteristicile pe care le prezintd alte institut politico-juridice cu care se afla in strinst legaturd. in raport de toate acestea, dreptul % Gaius, Institufiunile, traducere, studiu introductiv, note si adnotaei de Aurel N. Popescu, Ed, Academie, Bucuresti, 1982, p. 4. 7 Trandafirescu Bogdan Cristian international public poate fi definit ca totalitatea normelor juridice create de state si de elelalte subiecte de drept international, pe baza acordului liber exprimat de acestea prin tratate gi alte izvoare de drept, in vederea reglementarii raporturilor dintre ele, norme a caror aducere la indeplinire este asigurata de respectarea de bund voie, iar in caz de necesitate prin masuri de constréngere aplicate de cétre state in mod individual sau colectiv. Izvoarele specifice pentru dreptul international public sunt : conventiile internationale”, fie generale, fie speciale; cutuma internajionala, (practicd generald acceptata ca drept); principiile generale de drept recunoscute de comunitatea internafionala a statelor gi hot&rdrile judecdtoresti (ale instanjelor internationale). Principalul izvor pentru dreptul international public este convenfia/tratatul, {n literatura de specialitate s-a pus problema naturii juridice a tratatului international, acesta este un contract sau o lege? Unii autori au rispuns la aceasta intrebare, ficdnd distinctie intre tratatele multilaterale, avand caracter de lege, si contractele bilaterale, care ar avea o naturd contractual Un asemenea raspuns nu poate fi acceptat; un rspuns corect presupune a se face distincjia intre doud categorii de raporturi : raporturile intre state $i raporturile stabilite intre un stat si resortisanti in raporturile intre state, tratatul are 0 natura contractual, iar in raporturile intre un stat gi resortisanfi si, tratatul are valoarea unei legi (integrat in ordinea juridica interna a acelui stat)”. ‘Aplicarea dreptului international in dreptul intern cunoaste doud modalitati principale: aplicarea directa a normei internationale in ordinea juridicd imtema, fara a fi necesaré o ..transformare” sau o ,transpunere” si aplicarea indirect, care presupune 0 asemenea procedura. in majoritatea statelor, ratificarea tratatului, urmata de publicarea in monitorul sau buletinul oficial sunt suficiente pentru integrarea in dreptul intern, tratatul producand efect direct (daca din punct de vedere al conjinutului acest lucru este posibil ). Pe de alta parte, exist’ practica unui mare numar de state potrivit careia un tratat nu poate si producd efect intern direct. pentru aceasta find necesara .receptarea”sa printr-o lege care preia termenii tratatului”® 37 fn leratura de specialitate, trtatul intemstiossl » grits} gameroase definti, De regula aceste definiti pomese de la cbservarea art alin I din Comverits se‘ Vieva eu privie la éreptul tratatelor. Conform Convene! mengionate, prin watat se infelege wun scar smsroational incheiat inre state in forma seria i fquvemnat de dreptul international. fie ci este consermnat fun singut instrument sau in dou sau mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea lor particular”. in legatura cu aceasta definitie, s-a aratat c& are Caracter deseriptv, formal si procedural. fird-a se raporta Ia confnutul si téstturile de fond ale acest Shatrument fandamental (Raluca Miga-Bestliu, [Link] in dreptul international public Ed. All Beck, Bucuresti, 2003. p, 289). . in mod [Link] poate fi dint ca un acord incheiat in scrs intre subiectele de drept international (in special inte state, state si organizai internationale guvernamentale sau doar intre organizait internationale guvemamentale), euverat de deptul international, incheiat in scopul de a produce efece juridice si consemmat ian arent res in mle suet eves rae a denies sa (Alea alintineanu, Adrian Nastase, Bogdan Aurescu. Drept international contemporan, Ed All Beck, Bucuresti som 23)Temenst de wa dein de mai un desermeaa late ale rice din acca excpory fra dere de eam rpc. Pt tema mate pec Neen armen yuri interajionae: tratatu (stricto. sensu), conventia, acordul, pact. protocolul, act statu Sd ommend wee oeme€, ne Yvon Loussouamn, Pier Bourel, Pascal Varilles Pars, 2008, 32-57. © Prevent, cu tu exemplificati, modalitaten de trans "Mere c iy exemple, moines de tanguee ners tattle erase Dreptul sommigres, Droit international privé, 8* edition Ed Daloz, fcr pin chai mer ae nea, dh oe Poni o auorwae superioara faya de legi, cu conditia reciprocitatii. Tratatul internation: ce sit anterioare sn a in rr Ta aca ec ae in Gemant’eges Tundaneal mu cone nici od ince nici o disportie cu priv afr jure a rater nam ln pose, rolome aos won eel nde epee” pence nena eral Teoria generala a dreptului - in Romania, potrivit Constitutie’ (art. 11 alin, 2) ,.tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac Parte din dreptul inte”, in masura in care un tratat la care Rominia urmeaz si devind parte cuprinde dispozifii contrare Constitufiei, ratiticarea lui poate avea loc numai dup’ revizuirea Constitutied (art, 11 alin, 3), Tratatele internationale privind drepturile omului au_un regim special, reglementat expres in art, 20 din Constitutie: ~(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile gi libertaile cetdfenilor vor fi interpretate gi aplicate in concordania cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) A exist neconcordante intre pactele gi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Roménia este parte, si legile interne, au prioritate reglementirile internationale, cu exceplia cazului in care Constitufia sau legile interme conjin dispozitii mai tavorabile” in art, 22 (1) din Legea nr.590/2003" privind tratatele se arata cd ,.tratatele se ratified, se aproba, se accepta sau se aderd la ele prin lege, ori se aproba, accepta sau aderd la acestea prin hotarire a Guvernului, dupa ea”, Din dispozitiile mentionate. rezulta, cu claritate. cd tratatele internationale, ratificate potrivit legii, se aplica direct in ordinea juridica interna, frd a fi nevoie de o lege de ,.transpunere’ Dreptul intemational privat nu apartine ordinii juridce supra-nationale, in care actioneaza doar statele si organizatiile internationale interguvernamentale. Dreptul international privat reprezinta ansamblul normelor care au drept scop si solutioneze conilictele de legi si de jurisdic{ii in cazul relatiilor juridice private care conjin un element de extraneietate. Normele dreptului intemational privat nu se aplicd raporturilor juridice stabilite intre actorii ordinii juridice intemationale (statele gi organizayiile internationale interguvernamentale), ci raporturilor juridice intre persoane fizice sau juridice de drept privat. Dreptul intemational privat are atat izvoare interne, eat gi internationale ~ tratate ratificate de statul in cauza. De exemplu in dreptul roménese sediul materiei il constituia Legea 1035/1992" (abrogata la acest moment), ale edrei prevederi. cu anumite modificari, au fost preluate in actualul Cod Civil (Cartea a Vil-a) si in Codul de procedura civila. b) Dreptul public si dreprul privet Deosebirea intre dreptul public si chiar in dreptul roman, intre alii de jurisco © gaseste formulatd din Digeste a este foarte veche. F Uipian, in celebrul ada; ici dualiste privind raportul dualista privind raportul dintre dreptul international si cel national, Conform cor dintre dreptul international si dreptul intern, cele dowd ar planuri diterite, cu domenii diferite de aplicare si rd comunivare inire ele, avaind izvoare distinete si destinatari diferiti. in lumina dualismului se impun .proceduri de receptie” (acte normative interne) pentru ca tratatul s& ‘reac’ in ordinea juridica interna... Tratatul international conform eonceptiei dualiste, are valoarea unei legi interne, cu toate consecinfele ce decurg de aici (posibilitatea moditicarii legit de transpunere a tratatului printr-o lege postericara). Pentru a limita consecintele acestei reguli, jurisprucenta a dezvaltat diverse principii, deduse din legea fundamentala. Aga este principiul .deschiderii dreptului national fafa de dreptul international” (Votkerechtstreundlichkeit der nationalen Rechtsordnung), conform edruia Republica federala germana se deschide fata de influenja dreptului international si tace in asa fel ined acesta sa primeasca eficient’ ‘maxima in dreptul inter. De aici rezulta prezumtia A autorul legit posterioare a intentionat sa respecte tratatele intemationale anterioare (Vertragkontorme Auslegung). Acest principiu este aplieat de edtre jurisprudenta in asa ‘manierd. incdt tratatele internajionale au o For, juridica superioara legilor. in sistemul de drept englez, un tratat nu este aplicabil in dreptul intern, dk Parlamentului (care s& preia termenii tratatului internagional). De exemplu, asa a fost integ Varyovia (1929) pentru unificarea anumitor reguli reteritoare la transportal aerian international (Cary At, 1961), Conventia de la Geneva (1956) referitoare la contractul de transport international de marturi pe gosele (Carriage of Goods by Road Act. 1965) sau Conventia de la Roma (1980) cu privire la legea aplicabild obligatiilor contractuale (Contracts (Applicable Law) Act, 1990), In acest sens a se vedea Stephane Chatillon, Le contrat international, 2 édition, Fd. Vuibert, Paris, 2006, p. 24-26, # Legea nr. $90 din 22 decembrie 2003 privind tratatele, publieata in Monitorul Of * Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internal ‘Monitorul Oficial, Partea I nr. 245 din O1. 10, 1992 prin medierea unei legi a rata Conventia de la by Air nr 23/12 ian, 2004, nal privat, publicata in 19 Trandafirescu Bogdan Cristian (cartea I, IV, De justitia et jure): Publicum ius est quod ad statum rei romanae spectat privatum quod ad singulorum utilitatem” (dreptul publi P Heat ata een, Uiltatem” (dept publi este cla care se refer Ia fiecdruia)", s eptul privat este acela care se referd Ia interesele eae normele juridice care privese statul, autortajle publice si obligatiile eae ay ‘ Particulare atunci cand aceste raporturi privese prerogativele si Heat de drept public. Dreptul public este dominat de interesul general (satisfacerea acestuia) si de aceea in raporturile juridice de drept prevaleaz vointa statului, a autorititilor publice. Dreptul public cuprinde mai multe ramuri de drept si anume: dreptul intemational public, dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal, dreptul procesual civil si dreptul procesual penal. ___ Dreptul privat cuprinde ansamblul normelorjuridice ce reglementeaz8 relaiile sociale patrimoniale si personal nepatrimoniale la care participa persoanele fizice si juridice particulare. intre ramurile de drept ce apartin dreptului privat o importanja deosebitd 0 define dreptul civil caracterizat ca dreptul privat general, ori de cate ori un raport juridic nu isi gaseste o reglementare special intr-o ramuri a dreptului privat se vor aplica normele dreptului civil, Dreptul privat cuprinde urmatoarele ramuri de drept: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei, dar gi dreptul muneii (care este un drept mixt conjinand atét norme de drept public cat si norme de drept privat, ins& acestea din urma detin ponderea cea mai mare). Diviziunea intre dreptul public si dreptul privat se face pe baza urmatoarelor criterii: = criteriul interesului: in relajiile sociale ce formeaza obiectul de reglementare al dreptului public statul are un interes propriu. pe cénd in relatiile sociale ce formeaza obiectul de reglementare al dreptului privat exista doar interese particulare (ale persoanelor fizice sau juridice). Acest criteriu nu trebuie absolutizat caci persoanele fizice sau juridice pot fi interesafe de conjinutul si aplicarea normelor apatinind dreptului public, iar statul prin organele sale se implica uneori in raporturi jurigice de drept privat. De exemplu toti subieetii de drept (particulari) sunt interesai de asivur vi sociale prin respectarea normelor dreptului penal, iar in eaz de incalcare a acestora pre cagerea la raspundere penala a eelor Vinovati. sau sunt interesaji de confinutul normnstor dreptului financiar si fiscal (din perspectiva obligatilor fiscale pe care le-ar ava) In cazul anumitor ramuri de drept interesul able se intalneste cu cel privat, existind puncte de vedere divergente in literatura juried in Acest sens, aga este de exemplu dreptul muneii. criteriul subiectului : in raporturile juridice apartinand dreptului public statul prin onganele sale este participant, aceste raporturi juridice se stabilese fie intre doua organe ale Statului fie intre un particular si un organ sau autoritate a statuluis la rapoartele juridice de drept privat participa persoane fizice sau juridice particulare, dar si statul poate fi uneori subiect de drept al acestor raporturi, acjiondnd ins jus gestionis nu jus imperi ~ caracterul normelor juridice: normele juridice apartinand dreptului public sunt in ajoritate imperative pe eaind cele aparjinand dreptului privat sunt permisive sau supletive 2.4, Institu(iile juridice si ramurile de drept Elementul de baz a sistemului de drept este norma juridicd. Normele sunt organizate {n institujii juridice gi pe un plan mai general in ramuri de drept. Institutia_juridied_cuprinde un ansamblu de norme juridice ce reglementeaz 0 categorie mai restransd de relajii sociale, legate intre ele prin trasatiri specifiee, care le ‘© Tp acest sens a se vedea Mircea Djuvara, op. cit. p. 69, Teoria generaléi a dreptului deosebese de alte relajii sociale”, fy sferé mai restransa, fiind subordonata i $i Pca a : ei if i Intr-o alt definitie instituti idea oe nee legate, aparfindtoare unei ramuri de inrudite, dupa metoda de reglementat institutia juridica are o grant din ramura de drept. +0 totalitate de norme juridice organic de, nore ce reglementeazd un grup de reli sociale d to. specifica ramurii respective™4, Din definitile de mai sus rezulté cdteva caractere ale institute! juridice: + _institutia juridica este un sistem de norme juridice: : normele ce compun institutia juridica se afla intr-o strinsa legatura; obiectul de reglementare il constituie o categorie de relafii sociale inrudite, distincte de alte relatii sociale: institufia juridied se incadreazd intr-o anume ramuri de drept, iar metoda de Teglementare este cea specifica respectivei ramuri de drept. Doar cu titlu exemplificativ putem menjiona: institujia actului Prescriptici extinctive, insitujia rispunderii juridice civile, institujia dreptului de proprietate Privat, institujia cAsdtoriei, instituyia infractiunii, institujia rispunderii juridice penale, institutia pedepsei penale etc. juridic civil, instituyia Ramurile de drept Definitie Ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de reglementare si a unor principii comune’, In cadrul fiecdrei ramuri de drept, normele juridice se grupeazé in ansambluri normative mai reduse ~ institutiile juridice. © norma juridica izolaté nu ar putea reglementa complet o relafie sociala cu excludererea cooperarii cu alte norme juridice. Sunt ramuri de drept de 0 mai mare comyplexitate si ramuri de drept mai putin complexe. in cadrul ramurilor de drept complexe se formeaz& subramuri de drept. asa este de exemplu dreptul penal militar care este svoramusct a dreptului penal si ale cdrui norme de drept reglementeaz infractiunile savargite de militari in legatura cu activitatea desffgurata in aceasta calitate. Criteriile de structurare a ramurilor de drept Exista un criteriu principal de structurare a ramrilor de drept (criteriul obiectului reglementarii) si criterii auxiliare, Criteriile auxiliare introduc diferentieri suplimentare astfel incét si se poata departaja exact intre ramurile de drept. Criteriul fundamental este obiectul reglementarii juridice, Caracteral distinct si unitar, trasaturile specifice ale relatiilor sociale dintr-un anumit domeniu sau sector de activitate fac necesar si posibil ca ele si fie reglementate de 0 categorie aparte de norme juridice*, Exemplificdnd, din perspectiva acestui criteriu, dreptul constitutional reglementeaza existenta si dainuirea statului, structurile economice. organizarea si functionarca sistemului organelor statului, drepturile gi libertatile fundamentale ale omului si cetateanului etc. sau dreptul civil reglementeaza raporturile personale nepatrimoniale in care se manifesta individualitatea Persoanei si raporturile patrimoniale in care parle se afla pe pozitie de egalitate juridica etc. Criterit auxiliare sunt considerate criterii auxiliare pentru imparfirea sistemului de drept pe ramuri urmatoarele: metoda de reglementare. caracterul normelor juridice, principiile proprii acelei ramuri de drept, natura sanctiunilor. calitatea subiectelor"” © Dumitru Mazilu, Teoria generald u dreptulut, Ed. All BECK, Bucuresti, 2000, p. 255. # Nicolae Popa, op. cit. p.71 Idem, p. 69, “ Joan Ceterchi lon Craiovan, /niraducere in eorla generala a dreptulu, Ed, ALL, Bucuresti 1998, p. 106. © Roberta Nifoiu, Alexandru Sorop. Teoria generala a dreptului, Edijia a 3-a, Ed, [Link], Bucuresti, 2008, p. 142. aa III Trandafirescu Bogdan Cristian Metoda de reglementare este acel ansamblu de modalitiji prin care se dirijeazd conduita umana pe o cale socialmente utila. In dreptul civil, de exemplu, metoda de reglementare este egalitatea juridicd a panilor, in timp ce in dreptul administrativ sau fiscal metoda de reglementare este subordonarea parjilor (una din parjile raportului juridie se subordonead celeilalte). Caracterul normelor juridice are in vedere libertatea acordata subiectilor de drept fata de dispozitia normei, sunt norme ce impun un anume comportament sau altele care permit subiectilor de drept 0 mai mare libertate. Astfe! sunt norme juridice imperative (prohibitive sau onerative), norme permisive sau norme supletive. a Cu privire la criteriul calitafii subiectelor ardtam faptul ca in unele raporturi juridice poate fi parte orice persoand pe cand in altele cel putin una din pati este calificata, de exemplu in raportul juridic de drept fiscal cel pufin una din parfi este un organ al statului cu competente fiscale sau in raporturile de drept administativ cel pufin una din parti este un organ al administratiei publice a statului. Scurtd prezentare a ramurilor de drept | Dreptul_publie cuprinde urmatoarele ramuri de drept: drept constitujional, drept administrativ, drept financiar si fiscal, drept penal, drept procesual penal si drept procesual civil. Dreptul constitutional cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeazd relajiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii®*, Dreptul administrativ este acea ramura a sistemului de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeazi raporturile sociale referitoare la organizarea si activitatea ‘administrajiei publice pe baza si in executarea legii"” ‘Dreptul financiar este acea ramura de dreot care cuprinde totalitatea actelor normative care reglementeazA relatiile de constituire. administrare, repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institujiilor publice, dest:24:e satisfacerii sarcinilor social-cconomice ale societatii® Dreptul penal este acca ramuri a public, formaté din ansamblul normelor juridice care reglementeazA relajiile de api cial prin incriminarea ca infracfiuni, sub ssancfiuni specifice denumite pedepse, a fapteior periculoase pentru valorile sociale, in scopul apirarii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepsei persoanelor care le savarsese™! Dreptul procesual penal reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaz desfisurarea procesului penal. Procesul penal reprezinté activitatea prin care organele specializate ale statului descopera infractiunile, identificd si prind infractorii, strdng si administreazd probele, realizeaza tragerea la raspundere penala si aplic& pedepsele™. Dreptul procesual civil este ansamblul de norme juridice care reglementeaza modul de judecaté de catre instanfele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturile civile ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justifiei. precum si modul de executare silita a hot&rarilor judecatoresti sau a altor titluri executorii™. Joan Muraru, Elena Simina Tandsescu, Drept consttuional si institu poitce, Editia @ \4-a, Vol. 1, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2011, p. 13. ¢ Rodica Narcisa Petrescu, Drept adminisirati, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004, p44 * Dan Drosu Saguna, Dreptfinanciar public, Editia a 3-2, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2009, p. 1. *' Costica Bulai, Bogdan Nicolae Bulai, Manual de Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Bucuresti, 2007, p. 7. ” « ° Nerul Junie 2 Nicolae Volonciu, Tratat de procedurd penald, Volumul I, Ed. Paideia, Bucuresti, 1996, p. 11-12. ® Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic sf practic de proceduré civila. Teoria general8, vol. I, Edi ee cie generala, vol. 1, Editura National, yy pont gener deep Dreptul privat cuprinde urmatoarele rumuri de drept; dreptul eivil, deptal eomescial, dreptul familie’ si dreptul muneii, _ Dreptul civil replementeasa raporturi pattimoniale 94 personal nepistrinnoniale, Is eare ticipa persoane fizice si persoane juridice care se alld intre cle pe posipie de eyalitaten juridicd. Funeyia dreptului civil este acee de a fi "drept comun" 9i se exprina in idee ef, atunei cdind o alta ramurd de drept nu confine norme proprii care #4 reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaza la norma corespunzatoare din dreptul civil, Drepwul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice la care participa comercian(i, in ealitaten lor de profesioniyt at activittyii comerciale™. Dreptul familici vepre personale si patrimoniale ee izver nta (otalitatea normelor juridice care reylementear4 raporturile we din casitorie, rudenie, adoptie Ti raporturile asimilave de lege, sub anumite aspeete, cu raporturile de familie, in seopul oerotirié th intarinis Jamnilici, Drepiul muncii este acca ramurt a sistemului de drept aleatuita din ansasnblul normelor juridice care reglementea74 relatiile individuale yi colective de mune, atributiile organizajiilor sindicale si patronale, conffictele de munca, inspectia muncit i jurisdicyia muncii*’, Problema apartenentei dreptului muncii fa dreptul privat sau la dreptul public ente inc © chestiune controversatd in Titeratura juridieg, in ceca ee ne priveyte aderam Ia opinia peArivit careia ineadrea7a in spatiul dreptului privat. 3. Definitia dreptului Jefintit Dreptul este un fenomen social deosebit de complex, de pare aproape imposibila ; o asemenea alirmatic sani, cum este Jean-louis Bergel™, poate fi ), Dificultatea resulta din faptul c4 dreptul ial gi un ansamblu de normativa, un ansamblu Dificultatea tei « accea 0 delinitie coreeta yi cuprinzatoar aparfinand unuia din autorii de referin{a contempor dezarmanta (mai ales pentru studentul anului int este .produsul faptelor sociale gi al voinfei ommlui, un ent Valofi morale, un ideal si 0 realitate, un fenomen istoric gi 0 ordine de acte de voinfa side acte de autoritate, de Hivertat men ma gi constrangere ive dreplului in indelungata sa existent, » analiza tuturor acestor definijii excede eu doar la a prezenta pe scurt cdteva Scurta prvire asupra evelufie’ der dreptul a primit numeroase definifii: prezeniar a ntei Iueriri, de accea ne vom 1¢7ui punete de reper Contributia_juriseor remarcabila, Primul merit al doctrini sulfilor romani (Gaius, Ulpian, Paul, Papilian si alfii) a fost uridice romane este acela de a fi izolat obiectul sau de Studiu, Romanii au inceput prin a defini dreptul prin referire la catcgorii ale moralei:"jus est ars boni et acqui™ (dreptul este arta binelui gi a echitajii). Accasta detinitie a lui Celsus tinea cont de realitatea caracteristica a vremii: dreptul nu se emancipase inea de sub tutela moralei. Ulpian ardta ca preceptele dreptului sunt: a tri onest, a nu dauna altu % Gheorghe Beleiv, Drepr civil romin, Iniroducere in drepna civil Subiectele dreptutul civil, Ud. Universal Juridie, Bucuresti, 2007, p. 12 SGtanci D. Carpenaru, Tra de drept commercial romuin, Vl. Universal Juridie, Bucuresti, 2012, p. 11. Ton P. Filipeweu, Andrei. Filipescu, Tratat de dreptul familiet, ed. a 8a revisuita yi completata, 1, dic, Bucuresti, 2006, p. 15-16 Tratar de dreptul muncli, WAilia a Via revaruta 3i aa Universul J 5 Alexandru [icles Bucuresti, 2012, p, 12. 8 Jean-Louis Hergel, op. cil. p19. % Ibidem, p. 19-20. In acest sens a se veden Nicolae Popa, op. cit. p. 25-77. wit, 1d, Universul juridie, 23 Trandafirescu Bogdan Cristian ce i se cuvine. Tot in dreptul roman a fost ridicata o problema care va marea profund gindirea juridica de mai tarziu: este dreptul o realitate transcendent, care se impune rajiunii, sau,

S-ar putea să vă placă și