0% au considerat acest document util (0 voturi)
257 vizualizări5 pagini

Proiect

Încărcat de

Mada In
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
257 vizualizări5 pagini

Proiect

Încărcat de

Mada In
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Matematica în sport

În primul rând, sportul este bazat pe un spațiu în


care se desfășoară, așa că putem vorbi de faptul că are o
geometrie a sa. În plus, sportul se bazează pe rezultate,
progres sau performanțe, care se măsoară, iar aici
matematica este din nou utilă. Matematica ajută la
realizarea clasamentelor și chiar la stabilirea calendarelor
competiționale. Însă dincolo de evidență, sportul are în
spațiul său și alte aspecte ale matematicii. Un exemplu în
acest sens este statistica, utilă atât celor implicați direct
(sportivi, antrenori) sau indirect, cum sunt casele de pariuri
sau pariorii, al căror interes este de a prevedea anumite
rezultate prin intermediul calculelor matematice. Și să mai
spunem că deoarece multe discipline sportive au devenit
adevărate afaceri, matematica economică este foarte utilă în
explicarea lucrurilor. Așadar, vedem că matematica are
implicații directe, dar și indirecte prin intermediul altor
științe precum fizica sau economia.
Geometria sportului
Am spus la început că sportul are o dimensiune geometrică și
că avem nevoie de anumite spații pentru a practica sport. De cele
mai multe ori ele sunt bine delimitate. Spre exemplu, concursurile
de înot se desfășoară în bazine dreptunghiulare de 25 de metri sau
de 50 de metri, iar competițiile atletice au loc de regulă în arene
cu piste de formă ovală de 400 de metri. O formă neobișnuită
pentru sporturile de echipă cu mingea este, de exemplu, cea a
terenurilor de fotbal australian, care este, de asemenea ovală.

La fel este și cazul terenurilor de cricket, însă probabil cea mai


curioasă formă este cea a terenurilor de baseball. Acestea sunt
organizate sub forma unui sector de cerc, unde sunt plasați
majoritatea jucătorilor. Sectorul se extinde, astfel încât în
ansamblu, terenul are formă aproape dreptunghiulară, dar spațiul
suplimentar a fost adăugat pentru a putea prinde loviturile
puternice – punctele marcându-se în sectorul inițial.
Matematica sporturilor cu mingea
În sporturile cu mingea sunt implicate unele dintre legile de
bază ale matematicii și fizicii. Spre exemplu, pentru a descrie
traiectoria unei mingi de fotbal, de handbal sau a unei mingi de
baschet ne putem folosi de a doua lege a lui Newton, exprimată
prin formula F⃗=m⋅a⃗F=m⋅a, unde F⃗F este forța netă măsurată în
Newtoni, mm este masa corpului măsurată în kilograme,
iar a⃗a este accelerația mingii, măsurată în metri pe secundă la
pătrat. Astăzi, există numeroase software-uri care rezolvă astfel de
probleme, care sunt foarte utile antrenorilor și care de multe ori
sunt prezentate de televiziuni pentru a scoate în evidență anumite
calități ale sportivilor prin intermediul statisticilor.
Câta matematică știu sportivii?
Un alt aspect care merită menționat în legătura dintre
matematică și sport vine dinspre Ken Bray, fizician și
matematician britanic, care a realizat o cercetare în care a ajuns la
concluzia că 30% dintre cei mai buni fotbaliști ai lumii au o
înțelegere intuitivă a matematicii, în special a geometriei, ceea ce-
i face să fie atât de preciși în a pasa, în a bate lovituri libere sau în
modul în care se poziționează în teren. Lucrarea lui Ken Bray este
intitulată "How to Score: Science and the Beautiful Game", iar
autorul are în vedere nu doar dimensiunea matematică a
fotbalului, dar pune în context și noțiuni de fizică, biologie,
fiziologie, informatică și psihologie. Observațiile sale sunt
confirmate și de cazuri din alte discipline, iar sportivi consacrați s-
au dovedit realmente pasionați de matematică. Jucătoarea de tenis
Emma Răducanu, care a câștigat turneul de la US Open și al cărui
tată este român, dezvăluia într-un interviu că materia sa preferată
la școală a fost matematica. American John Urschel, sportiv în
NFL (campionatul de fotbal american), s-a orientat după
retragerea din sportul de performanță către matematică, a făcut un
doctorat în domeniu la Massachusetts Institute of Technology și a
publicat articole în reviste prestigioase de matematică.
Nu în ultimul rând, în zilele noastre tot mai tehnologizate, se
dezvoltă accelerat domeniul numit "sports analytics" (analiză
sportivă ar fi o traducere aproximativă). Acest domeniu implică
echipe conținând și zeci de specialiști în sport, medicină, dar și
informatică și matematică. Eforturile lor comune urmăresc să
descopere tipare, să extragă reguli empirice și să formuleze
predicții privitoare la rezultatele viitoare. Iar într-o epocă a
informației și a inteligenței artificiale, volumul de date prelucrate
este incredibil de mare, provocările tehnologice fiind pe măsură.
De pildă, campionatul de baschet american, NBA, este cunoscut
pentru a oferi unele dintre cele mai detaliate seturi de statistici ale
performanțelor jucătorilor, luând în considerare sute sau chiar mii
de factori care multora le pot părea irelevanți.

S-ar putea să vă placă și