0% au considerat acest document util (0 voturi)
12 vizualizări43 pagini

Pasari Proiect

Documentul prezintă legislația în vigoare privind înființarea unei exploatații avicole, inclusiv distanțele minime față de drumuri și alte unități zootehnice, precum și normele UE privind siguranța alimentară, confortul păsărilor și protecția mediului pe care producătorii români trebuie să le respecte.

Încărcat de

corix.grecu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
12 vizualizări43 pagini

Pasari Proiect

Documentul prezintă legislația în vigoare privind înființarea unei exploatații avicole, inclusiv distanțele minime față de drumuri și alte unități zootehnice, precum și normele UE privind siguranța alimentară, confortul păsărilor și protecția mediului pe care producătorii români trebuie să le respecte.

Încărcat de

corix.grecu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA PENTRU ŞTIINTELE VIEȚII

„ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI


FACULTATEA DE INGINERIA
RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ
LA DISCIPLINA
CREŞTEREA PĂSĂRILOR
TEMĂ PROIECT
„ÎNFIINŢAREA UNEI UNITĂŢI AVICOLE CU O CAPACITATE ANUALĂ
DE PRODUCŢIE DE 288000 CAPETE PUI BROILER”

Coordonatori:
Prof. univ. dr. Marius Giorgi USTUROI
Conf. univ. dr. Răzvan RADU-RUSU

Student: Bălan Tiberiu

Iaşi
2023-2024

1
CUPRINS
Capitolul I - MEMORIU JUSTIFICATIV....................................................................................... 3
1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricoleError! Bookmark not defined.
1.2. Oportunitatea înfiinţării exploataţiei ............................................................................................. 5
1.3 Amplasarea unității și caracteristicile acesteia ............................................................................ 6
Capitolul II - Dimesionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie tineret părinţi (TP) .............. 7
2.1. Elemente de calcul pentru tineret părinţi ..................................................................................... 7
2.2. Dimensionarea sectorului tineret părinţi ..................................................................................... 7
2.2.1. Calculul efectivului anual de păsări ................................................................................... 7
2.2.2 Calculul necesarului de construcţii ................................................................................... 10
2.2.3. Calculul necesarului de furaje .......................................................................................... 10
2.2.4. Calculul necesarului de apă.............................................................................................. 15
2.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice ........................................................... 15
2.2.6. Necesarul de energie ........................................................................................................ 16
2.2.7. Calcule economice la sectorul de TP ............................................................................... 17
Capitolul III - Dimesionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie părinţi adulți (PA) ........... 20
3.1. Elemente de calcul pentru părinţi adulţi .................................................................................... 20
3.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul părinţi adulţi ........................................................... 20
3.2.1. Calculul efectivului anual de păsări ................................................................................. 20
3.2.3. Calculul necesarului de furaje .......................................................................................... 21
3.2.4. Calculul necesarului de apă............................................................................................. 26
3.2.5. Calculul necesarului de echipament tehnologic ............................................................... 26
3.2.6. Necesarul de energie ........................................................................................................ 27
3.2.7. Calcule economice la sectorul de părinţi adulţi ............................................................... 27
Capitolul IV - Dimensionarea şi funcţionalul staţiei de incubaţie ................................................. 29
4.1. Elemente de calcul pentru dimensionarea staţiei de incubaţie ............................................... 29
4.2. Calcule de dimensionare ............................................................................................................. 29
4.2.1. Calculul efectivului anual de păsări ................................................................................. 29
4.2.2. Calculul necesarului de aparate pentru incubaţie ............................................................. 29
4.2.3. Calculul necesarului de energie electrică ......................................................................... 29
4.2.4. Calcule economice la staţia de incubaţie ......................................................................... 30
Capitolul V - Dimensionarea şi funcţionarea sectorului de producţie (pui broiler)....................... 32
5.1. Elemente de calcul pentru sectorul de creştere a puilor broiler ............................................. 32
5.2. Calcule de dimensionare a sectorului de creştere pui carne .................................................. 32
5.2.1. Calculul efectivului de pui broiler ................................................................................... 32
5.2.2. Calculul necesarului de construcţii ................................................................................. 33
5.2.3. Calculul necesarului de furaje .......................................................................................... 33
5.2.4. Calculul necesarului de apă............................................................................................. 33
5.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice ........................................................... 38
5.2.6. Necesarul de energie ........................................................................................................ 38
Capitolul VI Calculul eficienţei economice a exploataţiei avicole ................................................ 41
Concluzii si recomandări ................................................................................................................ 42
Bibliografie : .................................................................................................................................. 43

2
Capitolul I - MEMORIU JUSTIFICATIV

1.1 Legislația în vigoare cu privire la înființarea unei exploatații agricole

Distanta fata de drumuri trebuie să asigure o zona de protecție care să previna


contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport și praf. Normativul
sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea și sistematizarea obiectivelor zootehnice și de
industrie alimentara, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii și Industriei
Alimentare, prevede că perimetrul fermei de animale să nu fie mai aproape de 22 m de la
drumurile naționale, europene și liniile de cale ferata, 20 m de la șoselele județene și 18 m de la
drumurile comunale. Distantele dintre diferitele unități zootehnice trebuie să asigure prevenirea
transmiterii bolilor prin curenții de aer și insectele vectoare. Sunt stabilite oficial următoarele
distante minime: 100 m - între fermele avicole cu pui de carne; 50 m - între stația de incubație
și diferite ferme avicole; 50 m - între fermele avicole cu pasări adulte și fermele avicole cu
tineret; 500 m - între fermele (sectoarele) de pasări cu linii pure și cele cu bunici; 1 500 m -
între fermele avicole și abatorul de pasări; 100 - 200 m - între unitățile cu animale de blana și
celelalte unități zootehnice; 1 500 m - între fermele de porci/pasări de reproducție.

Distantele fata de unitățile industriale și fata de locurile publice de odihna și recreație se


stabilesc în baza prevederilor Legii de protecție a mediului nr. 137/1995 și a Ordinului
ministrului Pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996. Conform acestor reglementari,
inițierea unei lucrări de construcții și montaj, la un obiectiv nou, este permisa numai după
obținerea acordului de mediu, iar acesta se poate obține, de regula, după efectuarea unui studiu
de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra mediului se solicita pentru toate
obiectivele și activitățile pentru care este obligatorie obținerea autorizației de mediu: creșterea
animalelor; industrializarea produselor agricole și zootehnice; epurarea și evacuarea apelor
uzate etc. Normele UE pe care producătorii din ţara noastră trebuie să le respecte se referă la
trei domenii importante şi anume:

• siguranţa alimentară;

• confortul păsărilor;

• protecţia mediului.

3
Legislaţia cu privire la aceste norme s-a implementat în România şi producătorii au
obligaţia s-o aplice:

• Legislaţia cu privire la siguranţa alimentară:

• Legea 150/2004 – Legea siguranţei alimentelor;

• Ordin 5/2005 – Trasabilitate pui carne;

• Ordin 73/2005 – Trasabilitate găini ouă consum;

• Ordin 23/2006 – Agenţi zoonotici şi Salmonella (Reglementarea UE 2160);

• Legea 28/2006 – Masuri că urmare a suspiciunii de influenta aviara;

• Ordin 148/2005 – Program acţiuni supraveghere, prevenire şi control;

• HG 173/2006 – Trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;

• HG 415/2004 – Ordin privind comercializarea ouălor;

• OM 461/2005 – Norme de aplicare a HG 415/2004;

• Ordinul 206/447/86/2002 – privind comercializarea cărnii de pasăre;

• HG 106/2002 – etichetarea produselor agro alimentare.

• Legislaţia cu privire la confortul păsărilor:

• Ordinul 462/2001 – privind standardele minime pentru protecţia găinilor.

• Legislaţia cu privire la protecţia mediului

Ordinul 860/2002 – proceduri de evaluare a impactului asupra mediului şi de


emitere a acordului de [Link]ătorii din România doresc că legislaţia UE să opereze
şi pentru importurile de carne, întrucât acestea se fac cu abateri de la legislaţia europeană
cu privire la siguranţa alimentară.Tipul de construcţie şi organizare a fermelor, împreună
cu legislaţia internă armonizată cu legislaţia UE privind supravegherea stării de sănătate a
efectivelor, fac parte din protejarea stării de sănătate a efectivelor de păsări. O sănătate
bună a păsărilor înseamnă implicit o carne sănătoasă şi sigură pentru consumator.În ceea
ce priveşte performanţele genetice ale păsărilor, există standarde foarte precise de hrănire,
conforme cu cerinţele nutriţ[Link] furaj corect pentru pui de carne trebuie să fie bine
echilibrat din punctul de vedere al conţinutului în energie şi proteine, vitamine şi minerale,
precum şi în nivelul de aminoacizi. Important este că în ţara noastră conform legislaţiei
interne, armonizate cu cea din UE, elementele nutritive din furaje sunt asigurate de:

• cereale furajere (porumb, orz, grâu);

4
• cereale proteice (soia, floarea soarelui, făînă de peşte);

• energie (ulei de floarea soarelui sau soia);

• vitamine (import vitamine industriale);

• minerale (import şi intern minerale).

1.2. Oportunitatea înfiinţării exploataţiei

Creşterea păsărilor domestice reprezintă o sursă importantă de acoperire a


cerinţelor omului în proteine animale cu o înaltă valoare biologică, în special aminoacizi.
Carnea de pasăre şi-a căştigat o poziţie foarte importantă între alimentele de origine
animală, datorită atât calităţilor ei nutritive, cât şi costurilor de producţie reduse cu care
se realizează faţă de alte alimente de origine animală. Valoarea alimentară a cărnii de
pasăre se datorează prezenţei în compoziţia ei chimică a principalelor grupe de substanţe
necesare vieţii: proteinele cu rol plastic şi lipidele cu rol energetic.
În plus oligoelementele şi vitaminele conţinute îi conferă remarcabile proprietăţi
nutritionale si [Link] deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasăre este
mai gustoasă şi în plus are sarcolema fibrelor musculare mai subţire, bobul mai fin şi o
cantitate mai redusă de ţesuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasăre este superioară
cărnurilor provenite de la alte specii de animale domestice şi prin compoziţia ei chimică,
conţinând mai multe proteine şi în unele cazuri (la palmipedele îngrăşate) chiar mai multe
grăsimi de cea mai bună calitate. La grăsimile din carnea de pasăre se remarcă o
participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire să fie mai
coborât (+33...+40ºC la găină, faţă de +41...+49ºC la taurine şi +44...+51ºC la ovine).De
asemenea şi randamentul la sacrificare este superior celui înregistrat la mamifere, de peste
80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine.
În ţara noastră, cât şi în celelalte ţări cu o avicultură avansată, cea mai însemnată
cantitate de carne de pasăre se obţine pe seama creşterii hibrizilor comerciali de găină,
curcă, raţă şi gâscă, specializaţi în această direcţie, dar în producerea de carne de pasăre
prezintă interes şi alte specii de păsării domestice, aşa cum sunt: bibilicile, fazanii,
prepeliţele, porumbeii şi mai recent, struţii. În timp ce, carnea de bibilică, fazan, prepeliţă
sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carnea provenită de la găină şi curcă
este considerată a fi un produs dietetic, întrucât are o foarte mare digestibilitate a
componentelor, un conţinut optim de grăsimi, o cantitate mică de ţesuturi conjuctive şi o
pondere ridicată a ţesutului muscular de cea mai bună calitate.
Tocmai de aceea, producţia de carne de pasăre cunoaşte o creştere semnificativă,
niveluri spectaculoase atingând în ţări ca: SUA, China, Brazilia, Canada, Marea Britanie,
Mexic, Olanda, Turcia.
În afară de producţia de carne, prin creşterea păsărilor se mai obţin şi alte
producţii, cum ar fi: ouă, ficat gras, pene,(puful şi fulgii palmipedelor), cojile de ouă şi
dejecţiile. Ouăle constituie pentru alimentaţia omului o sursă importantă de energie şi
substanţe nutritive, în special proteine cu înaltă valoare biliogică. Au o digestibilitate
foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru gălbenuş şi 97% pentru albuş,

5
determinând ca ouăle să fie alimente cu valoare completă şi etalon pentru aprecierea
valorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animală.

1.3 Amplasarea unității și caracteristicile acesteia

Unitatea este amplasată la ieşirea din oraşul Iasi in comuna Miroslava. Este la o
distanţă suficient de mare de așezările umane.
Ferma este deservită de patru sectoare de producţie diferite :
 Sectorul de producţie tineret părinţi(TP);
 Sectorul de producţie părinţi adulţi(PA);
 Sectorul de incubaţie;
 Sectorul de pui broiler;
Unitate este deservită de trei zone de acces:
 Zona de liberă circulaţie: magazii furajere, materiale, garaj ,atelier,
pavilion administrativ;
 Zona de circulaţie limitată : filtru sanitar, magazie medicamente;

Zona maxima siguranţă :staţia de incubaţie, sectorul tineret părinţi


reproducţie,sectorul adulţi ,pui broiler, sursă de apă; Ferma este proiectată pentru o
capacitate anuala de 288000 pui.

6
Capitolul II - Dimesionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie tineret
părinţi (TP)

2.1. Elemente de calcul pentru tineret părinţi


1 Perioada de creştere 0-19 săptămâni
2 Durata vidului sanitar 4 săptămâni
3 Sistemul de creştere la sol (pe aşternut permanent)
4 Suprafaţa halei 2500 m2
5 Densitatea la populare 7,2 cap/m2
6 Raportul între sexe 1 ♂: 10♀
7 Mortalitate 3.2
1) la 8 săptămâni = 4,5%; 870 g la ♀ şi 1260 g la ♂
8 Reforme tehnologice
2) la 19 săptămâni = 2%; 2300 g la ♀ şi 2900 g la ♂
9 Necesarul de aşternut 20 kg/m2
21-3IR (0-3 săptămâni) consum: 28 g cap/zi/femelă;
38,7 g cap/zi/mascul
Consum de hrană 21-3R (4-16 săptămâni) consum: 58,2 g cap/zi/femelă;
10
(3 tipuri) 73,1 g cap/zi/mascul
21-4R (17-18 săptămâni) consum: 88,3 g cap/zi/femelă;
92,3 g cap/zi/mascul
Consum de apă 0-8 săptămâni = 70-90 ml/cap/zi
11
(2 tipuri) 9-19 săptămâni = 180-200 ml/cap/zi
12 Front de adăpare 1,5 cm/cap
0-3 săptămâni = 5 cm/cap
13 Front de furajare 4-16 săptămâni = 10 cm/cap
17-18 săptămâni = 15 cm/cap

2.2. Dimensionarea sectorului tineret părinţi

2.2.1. Calculul efectivului anual de păsări

a) Efectivul total tineret păsări la populare


Et = Necesar păsări adulte x (100+mortalitate+reforme)/100 = 2165 cap.
b) Efectivul de cocoşi la populare :
Ec = Efectiv la populare/10 = 2165/10 = 217 cocoşi la populare
c) Efectiv de puicuţe la populare :
Ep = Efectiv total de TP la populare – Efectiv de cocoşi la populare =
2165- 217 = 1948 puicuţe
d) Durata unei serii de creştere :
Ds.c. = Perioada de creştere + vidul sanitar = 18 săpt. + 4 săpt. = 22 săpt.
e) Numărul anual de serii de creştere :
Na = Număr de săptămâni pe an : Durata unei serii de creştere =52: 22= 2.4

7
f) Mişcarea efectivelor de păsări
Anul Luna Săpt. Sector reproducţie Sector producţie - broileri
TP PA H1 H2 H3 H4 H5 H6 H7 H8 H9 H10 H11
48
49
2020 Decembrie 50
51
52
1
2
Ianuarie 3
4
5
6
7
Februarie 8
9
10
11
Martie 12
2021 13
14
15
Aprilie
16
17
18
19
20
Mai
21
22
23
24
Iunie
25

8
26
27
28
29
Iulie
30
31
32
33
August 34
35
36
37
Septembrie 38
39
40
41
42
Octombrie
43
44
45
46
47
Noiembrie
48
49
50
Decembrie 51
52
1
2
2022 Ianuarie 3
4
5

9
2.2.2 Calculul necesarului de construcţii
a) Capacitatea unei hale
CH = suprafaţă hală x densitate la populare = 2500 x 7.2= 18000 cap/hală
b) Necesar de hale
NH = Efectiv total TP la populare : Capacitatea unei hale = 1974 : 18000= 0.11 hale

2.2.3. Calculul necesarului de furaje

a) Necesarul de furaje pe serie de creştere


21-3R (0-3 săptămâni)
♀ 1948 x 21 zile x 0.028 g = 1145 kg/perioadă
♂ 217 x 21 zile x 0.0387 g = 176 kg/perioadă
21-3IR (4-17 săptămâni)
♀ 1948 x 91 zile x 0.0582 g = 10317 kg/perioadă
♂ 217 x 91 zile x 0.0731 g = 1444 kg/perioadă
21-4R (18-29 săptămâni)
♀ 1948 x 14 zile x 0.0883 g = 2410 kg/perioadă
♂ 217 x 14 zile x 0.0923g = 280 kg/perioadă
Subtotal 21-3 R = 1321 kg
Subtotal 21-3 IR = 1176.1kg
Subtotal 21-4R = 2691 kg
Total: 1321 kg + 11761 kg + 2688 kg =15770 kg

b) Necesarul anual de furaje


Na = kg x număr de serii
21-3R 1321 kg x 2.36= 3118 kg
21-3IR 11761 kg x 2.36 = 27756 kg
21-4R 2691 kg x 2.36 = 6350.7 kg
Total = 3118 kg +27756 kg +6350.7 kg = 37224.7 kg

10
Reţeta n.c. Tineret părinţi, perioada 0-3 săptămâni (21-3 R)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 2800 19 0,84 1,06 ≤4 1 0,65
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 62.54 2073 5.63 0.24 0.16 1.56 0.01 0.17
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Srot soia 44 33.00 1035 14.19 0.42 0.89 2.31 0.10 0.23
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 Drojdie 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
hidrolizata
5280 58.7 99 0 0 0 0 DL- 0.18 10 0.11 0.18 0.00 0.00 0.00 0.00
Metionina
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 L- Lizină 0.01 0 0.01 0.00 0.01 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furaj 1.62 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.57 0.00
0 0 0 0 0 24 18.5 Fosfat 1.35 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.25
monocalcic
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.30 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 100.00 3000 19.93 0.84 1.06 3.87 1.00 0.65

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

11
Reţeta n.c. Tineret părinţi, perioada 4-17 săptămâni (21-3 IR)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 2800 17 0,63 0,68 5,5 1 0,65
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 71.04 2355 6.39 0.28 0.18 1.78 0.01 0.19
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Srot soia 44 23.00 721 9.89 0.29 0.62 1.61 0.07 0.16
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 Drojdie 1.50 45 1.10 0.02 0.04 0.00 0.00 0.02
hidrolizata
5280 58.7 99 0 0 0 0 DL- 0.04 2 0.02 0.04 0.00 0.00 0.00 0.00
Metionina
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 L- Lizină 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furaj 1.60 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.56 0.00
0 0 0 0 0 24 18.5 Fosfat 1.52 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.36 0.28
monocalcic
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.30 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 100.00 3023 17.25 0.63 0.83 3.39 1.00 0.65

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

12
Reţeta n.c. Tineret părinţi, perioada 18-19 săptămâni (21-4 R)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 2800 15-16 0,67 0,67 ≤5,5 3,0 0,70
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 62.15 2060 5.59 0.24 0.16 1.55 0.01 0.17
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Srot soia 44 24.00 752 10.32 0.30 0.65 1.68 0.07 0.17
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 Drojdie 1.50 45 1.10 0.02 0.04 0.00 0.00 0.02
hidrolizata
5280 58.7 99 0 0 0 0 DL- 0.11 6 0.06 0.11 0.00 0.00 0.00 0.00
Metionina
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 L- Lizină 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furaj 7.03 0 0.00 0.00 0.00 0.00 2.46 0.00
0 0 0 0 0 24 18.5 Fosfat 1.91 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.46 0.35
monocalcic
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.30 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 2.00 170.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 100.00 3033 17 0.67 0.84 3.23 3.00 0.70

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

13
Tabelul 5
Repartizarea nutreţurilor combinate la TP
Perioada de vârstă (săptămâni)
…..... (21-3R) ........ (21-3IR) ........... (21-4R)
Total
Reţeta S Consum zilnic (g/cap/zi)
(tone)
♀ ♂ ♀ ♂ ♀ ♂
28 38.7 58.2 73.1 88.3 92.3
1 0.38 0.05 0.43
2 0.38 0.05 0.43
Ianuarie 3 0.38 0.05 0.43
4 0.79 0.11 0.9
5 0.79 0.11 0.9
6 0.79 0.11 0.9
7 0.79 0.11 0.9
Februarie
8 0.79 0.11 0.9
9 0.79 0.11 0.9
10 0.79 0.11 0.9
11 0.79 0.11 0.9
Martie
12 0.79 0.11 0.9
13 0.79 0.11 0.9
14 0.79 0.11 0.9
15 0.79 0.11 0.9
Aprilie
16 0.79 0.11 0.9
17 1.21 0.14 1.35
18 1.21 0.14 1.35
19
Mai 20
21
22
23 0.38 0.05 0.43
24 0.38 0.05 0.43
Iunie
25 0.38 0.05 0.43
26 0.79 0.11 0.9
27 0.79 0.11 0.9
28 0.79 0.11 0.9
Iulie 29 0.79 0.11 0.9
30 0.79 0.11 0.9
31 0.79 0.11 0.9
32 0.79 0.11 0.9
33 0.79 0.11 0.9
August
34 0.79 0.11 0.9
35 0.79 0.11 0.9
36 0.79 0.11 0.9
37 0.79 0.11 0.9
Septembrie
38 0.79 0.11 0.9
39 1.21 0.14 1.35

14
40 1.21 0.14 1.35
41
Octombrie 42
43
44
45
46
Noiembrie
47
48
49
50
Decembrie
51
52

2.2.4. Calculul necesarului de apă

a) Necesarul de apă de adăpare/serie de creştere


Napă = Efectiv total x Număr de zile x Consum mediu zilnic
0-8 săptămâni = 80 ml/cap
9-20 săptămâni = 185 ml/cap
0-8 săptămâni : 2165 cap x 56 zile x 0.08 l = 9699 l/perioadă
9-18 săptămâni : 2167 cap x 70 zile x 0.19 l = 28037 l/perioadă
Total apă/serie = 9699l + 28037 l = 37736 l/serie

b) Necesarul anual de apă pentru adăpare:


Nanual apă adăp. = Consum pe serie x Număr de serii/an = 37736 l x 2.4= 89057 l

c) Necesarul anual de apă/fermă


Nanual apă fermă = Necesar anual apă pentru adăpare + Apă tehnologică (15%)
= 89057 l x 115% = 102416

2.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice

a) Adăpători circulare cu ventil (circumf. = 106 cm, front de furajare = 1,5


cm/cap)
Ac = Efectiv total de TP la populare : (106:1,5) =2165: 71 = 30.5 ≈ 31 adăpători

15
b) Hrănitori circulare (circumf. = 120 cm)
0-5 săptămâni = front de furajare 5 cm/cap
120 : 5 = 24 cap./hr.
6-10 săptămâni = front de furajare 10 cm/cap
120 : 10 = 12 cap./hr.
11-20 săptămâni = front de furajare 15 cm/cap
120: 15 = 8 cap./hr.
2165: 24 = 90 hr.
2165: 12 = 180 hr.
2165 : 8 = 270 hr.

c) Corpuri de iluminat
Ci = (suprafaţă hală x Număr de lucşi) : (Putere bec x K) =
(2500 cm2 x 10) : (75 x 5) = 66.6 ≈ 67 corpuri de iluminat

d) Necesarul de ventilatoare (1 ventilator de 3 Kw la 50 m2 de hală)


2500 m2 : 50 m2 = 50 ≈ 50 ventilatoare

e) Necesar de eleveuze (o eleveuză la 500 pui)


Ne = 2167 (efectiv pui) : 500 pui = 4.3 ≈ 4 eleveuze

2.2.6. Necesarul de energie

a) Necesarul de energie electrică pentru iluminat


Ne = ore iluminat/serie x Număr becuri/hală x Putere bec x Număr serii/an =
1169h x 67 x 0,06 KW x 2.4 = 11278.5 Kw/hală/an

b) Necesar de energie electrică pentru încălzire


Ne.î. = program de funcţionare eleveuză x putere eleveuză x nr eleveuze x număr
serii de creştere/an = 560 h x 2,6 KW x 4 x 2.4 = 13977.6 Kw/hală/an

c) Necesarul de energie electrică pentru ventilaţie

16
Nev = Program funcţionare ventilator x Putere ventilator x număr de ventilatoare/hală
x număr serii creştere/an = 840 h x 3 KW x 50 x 2.4 = 302400 Kw/hală/an

d) Necesarul total de energie electrică


N.t. = N.t./hală/an * nr. hale = (11278.5 Kw + 13977.6 Kw + 302400 Kw) * 0.11=
327656.1 * 0.11≈ 36042 Kw/an

2.2.7. Calcule economice la sectorul de TP

a) Planul de livrare către abator a reformelor de la TP


Păsări reformate Greutate Total greutate
Luna Săptămâna Sex
(cap) medie (kg) vie (kg)
F 88 0.87 76.6
Februarie
M 10 1.26 12.6
F 39 2.3 89.7
Mai
M 5 2.9 14.5
F 88 0.87 76.6
August
M 10 1.26 12.6
F 39 2.3 89.7
Noiembrie
M 5 2.9 14.5
Total 386.8

b) Venituri realizate din vânzarea la abator a reformelor la tineret părinţi


(TP)
Păsări Greutate
Preţ/kg viu Venituri
Luna reformate livrată
*RON realizate RON
(cap) (kg)
Februarie 98 89.2 8 713.6
Mai 44 104.2 8 833.6
August 98 89.2 8 713.6
Noiembrie 44 104.2 8 833.6
Total 3095
*preţ pe kg viu = 8 lei

17
e) Cheltuieli efectuate
 Material biologic
Mb = Efectiv tineret părinţi la populare x 2.7 RON/pui x număr serii = 2165 cap x 2.7
RON/pui x 2.4 serii/an = 13795.4 RON
 Apa
A = Necesarul anual de apă (m3) x 5.5 RON/m3 = 100.5 x 5.5 RON/m3 = 552.7 RON
 Energie electrică
E = Necesar total energie electrică (Kw) x 0.75 RON/Kw = 322020 Kw x 0.75
RON/Kw = 241515 RON
 Furaje
21-3R necesar anual de furaje x preţ (RON)
21-3IR necesar anual de furaje x preţ (RON)
21-4R necesar anual de furaje x preţ (RON)
21-3R: 3118 x 2.5 RON = 7639 RON
21-3IR: 27756 x 2.45 RON = 69390 RON
21-4R: 4069 x 2.4 RON = 9765.6 RON
TOTAL: 7639 + 69390 + 9765.6 = 86794.7 RON

 Medicamente şi materiale sanitare (6,5% din cheltuielile cu materialul


biologic)
6,5% x 13795.38 = 896.6 RON
 Materiale şi piese de schimb (3% din cheltuielile cu materialul biologic)
3% x 13795.38 = 413.8 RON
 Transportul tehnologic (6,5% din cheltuielile cu materialul biologic)
6,5% x 13795.38 = 896.6 RON
 Alte cheltuieli materiale şi servicii (2,5% din cheltuielile cu materialul
biologic)
2,5% x 13795.38 = 344.8 RON
 Cheltuieli cu personalul
Un îngrijitor/fermă*1 hale + ½ normă electromecanic = 1.5 angajați/an
x 2000 RON (salariu) x 12 luni = 36000 RON

18
Bilanţul economic la sectorul tineret părinţi
RON
1. Cheltuieli totale de producţie 214291.3
1.1. Cheltuieli directe totale 178576.1
1.1.1. Cheltuieli totale cu forţa de muncă 50760
- salarii nete 36000
- impozit pe salarii (16% din net) 5760
- CAS + alte impozite (25% din net) 9000
1.1.2. Cheltuieli totale materiale 127816.1
- furaje 86794.7
- material biologic 13795.4
- alte consumuri 27226
- energie electrică 24151.5
- apă 552.7
- medicamente + materiale sanitare 896.6
- materiale + piese de schimb 413.8
- transport 896.6
- alte cheltuieli + servicii 344.8
1.2. Cheltuieli indirecte totale 35715.2
1.2.1. Cheltuieli comune (8% din cheltuieli directe totale) 14286.1
1.2.2. Cheltuieli generale (12% din cheltuielile directe totale) 21429.1
2. Venituri totale 49577
2.1. Valoarea producţiei secundare (reforme) 3095
2.2. Valoarea producţiei de bază (livrare la terţi)
2.3. Valoarea producţiei de bază (matca proprie) 46482

19
Capitolul III - Dimesionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie
părinţi adulți (PA)

3.1. Elemente de calcul pentru părinţi adulţi


1 Perioada de creştere 19-64 săptămâni
2 Durata vidului sanitar 4 săptămâni
3 Sistemul de creştere pe aşternut permanent
4 Suprafaţa halei 2500 m2
5 Densitatea la populare 6,5 cap/m2
6 Raportul între sexe 1 ♂: 10♀
7 Mortalitate 2.8
8 Reforme tehnologice la 64 săptămâni = 3200 g la ♀ şi 5300 g la ♂
Producţia de ouă bune de
9 97,4%
incubat
11 Producţia medie de ouă 195 ouă
Gunoi rezultat la
12 De 9 ori necesarul de aşternut
sfârşitul serii
13 Necesarul de aşternut 20 Kg/m2
21-4R (19-24 săptămâni) consum: 127 g cap/zi/femelă;
Consum de hrană 162 g cap/zi/mascul
14
(2 tipuri) 21-7R (25-64 săptămâni) consum: 210 g cap/zi/femelă şi
mascul
Consum de apă 19-26 săptămâni = 200-220 ml/cap/zi
15
(2 tipuri) 27-64 săptămâni = 410-440 ml/cap/zi
16 Front de adăpare 2,5 cm/cap
17 Număr de cuibare un cuibar la 4 capete
13 Front de furajare 15 cm/cap la femele ; 18 cm/cap la masculi

3.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul părinţi adulţi

3.2.1. Calculul efectivului anual de păsări


a) Necesar de ouă pentru incubaţie
Nr.o. = necesar anual de pui de o zi x 100/ Procentul de ecloziune = 297213 x 100 / 89.7=
331341 ouă
b) Necesar de ouă bune pentru incubaţie
Nr.o.b. = Necesar de ouă pentru incubaţie x 100/ Producţia de ouă bune pentru incubat =
331341 x 100 : 97.4 = 340186 ouă
c) Efectiv mediu de găini
E.m.g. = Necesarul de ouă bune pentru incubaţie / Producţia medie pe găină = 340186
/195= 1745 găini
d) Efectiv de găini la populare
E.g.p. = Efectivul mediu de găini x (100+mortalităţi părinţi adulţi) / 100 =

20
= 1745 îx (100+ 2.8)/100 = 1794 găini
e) Necesarul de cocoşi la populare
N.c.p. = Efectivul de găini la populare / 10 =1794: 10 = 180 cap.
f) Efectivul total de reproducţie la populare (pe serie)
E.t.r.p. = Efectiv de găini la populare + Necesar de cocoşi la populare = 1794 + 180 = 1974
cap.
g) Serii anuale de creştere
S.a.c. = 52 săptămâni/an: 48 (44 săptămâni de creştere + 4 săptămâni vid sanitar) = 1.08

3.2.2. Calculul necesarului de construcţii


a) Capacitatea unei hale
CH = suprafaţă hală (m2) x densitate la populare (cap/m2) = 2500 m2 x 6.5 = 16250 cap/hală
b) Necesar de hale
NH = Necesarul de păsări/serie (cap) : Capacitatea unei hale(cap) = 1974/ 16250 ≈ 0.12= 1
hale

3.2.3. Calculul necesarului de furaje


a) Necesarul de furaje pe serie de creştere
21-4R (19-24 săptămâni)
21-7R (25-64 săptămâni)
Reţeta 21-4R
Efectivul de ♀ la populare x 42 zile x consumul mediu de furaje la femele = 1794 ♀
x 42 zile x 0.127 kg/cap = 9569 kg/perioadă
Efectivul de ♂ la populare x 42 zile x consumul mediu de furaje la masculi = 180 ♂
x 42 zile x 0.162 kg/cap = 1225 kg/perioadă
Total: 9569 kg + 1225 kg = 10794 kg/perioadă
Reţeta 21-7R
Efectivul total x perioada în care se consumă furajul x consumul mediu zilnic = 1974
x 280 zile x 0.21 kg/cap = 116071 kg/perioadă
Consumul total de furaje/serie : 10794 kg + 116071 kg = 126865 kg/serie
b) Necesarul anual de furaje
Na = kg x număr de serii
21-4R consum total/reţetă x serii anuale de creştere = 10794 kg x 1.08 serii =
11658 kg
21-7R consum total/reţetă x serii anuale de creştere = 116071 kg x 1.08 serii =
125357 kg
Total = 11658 kg + 125357 kg = 137015 kg
21
Tabelul ......
Repartizarea nutreţurilor combinate pentru sectorul
de păsări adulte de reproducţie/serie de creştere
Reţetă
19-24 (21-4R) 25-64 (21-7R)
Perioada de ♀ ♂ ♀ ♂ Total
Săptămâna
vârstă Consum: Consum: Consum: Consum: (tone)
127 162 210 210
g/cap/zi g/cap/zi g/cap/zi g/cap/zi
Ianuarie 1 (tone)
2
3
4
5
Februarie 6
7
8
9
Martie 10
11
12
13
Aprilie 14
15
16
17
Mai 18
19 1.60 0.20 1.8
20 1.60 0.20 1.8
21 1.60 0.20 1.8
22 1.60 0.20 1.8
Iunie 23 1.60 0.20 1.8
24 1.60 0.20 1.8
25 2.65 0.26 2.91
26 2.65 0.26 2.91
Iulie 27 2.65 0.26 2.91
28 2.65 0.26 2.91
29 2.65 0.26 2.91
30 2.65 0.26 2.91
31 2.65 0.26 2.91
August 32 2.65 0.26 2.91
33 2.65 0.26 2.91
34 2.65 0.26 2.91
35 2.65 0.26 2.91
Septembrie 36 2.65 0.26 2.91
37 2.65 0.26 2.91
38 2.65 0.26 2.91

22
39 2.65 0.26 2.91
Octombrie 40 2.65 0.26 2.91
41 2.65 0.26 2.91
42 2.65 0.26 2.91
43 2.65 0.26 2.91
44 2.65 0.26 2.91
Noiembrie 45 2.65 0.26 2.91
46 2.65 0.26 2.91
47 2.65 0.26 2.91
48 2.65 0.26 2.91
Decembrie 49 2.65 0.26 2.91
50 2.65 0.26 2.91
51 2.65 0.26 2.91
52
Total

23
Reţeta n.c. Părinţi adulţi, perioada 20-24 săptămâni (21-4 R)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 2800 15-16 0,67 0,67 ≤5,5 3,0 0,70
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3300 9 0,39 0,25 2,5 0,01 0,27 Porumb 69 2300,1 6,27 0,27 0,17 1,53 0,01 0,19
2440 46 1,37 2,91 5,6 0,3 0,69 Srot soia 48 20,28 494,83 9,33 0,28 0,59 1,14 0,06 0,14
4950 58,7 99 0 0 0 0 DL-metionină 0,12 5,94 0,07 0,12 0 0 0 0
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furajeră 2,8 0 0 0 0 0 0,67 0,52
0 0 0 0 0 24 18,5 Fosfat 5,8 0 0 0 0 0 2,26 0
dicalcic
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0,3 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 100 2800,87 15,67 0,67 0,76 2,67 3 0,85

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

24
Reţeta n.c. Părinţi adulţi, perioada 25-64 săptămâni (21-7 R)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 2800 14-15 0,62 0,65 ≤5,5 3,2 0,70
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3300 9 0,39 0,25 2,5 0,01 0,27 Porumb 69,49 2293,17 6,25 0,27 0,17 1,53 0,01 0,19
2440 46 1,37 2,91 5,6 0,3 0,69 Srot soia 48 15,86 386,98 7,3 0,22 0,46 0,89 0,05 0,11
3115 47,8 1,14 3,74 2,4 0,55 1,5 Drojdii 4,35 135,5 2,08 0,05 0,16 0,10 0,02 0,07
furajere
4950 58,7 99 0 0 0 0 DL-metionină 0,08 3,96 0,05 0,08
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furajeră 6,51 0,58 0,45
0 0 0 0 0 24 18,5 Fosfat 2,41 2,54
dicalcic
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0,3
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1
TOTAL 100 2819 15 0,62 0,8 2,52 3,2 0,81

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

25
3.2.4. Calculul necesarului de apă
a) Necesarul de apă de adăpare/serie
Napă = Efectiv total x Număr de zile per. I x Consum mediu zilnic =
1974 cap. x 56 zile x 0.2 l/cap/zi = 23214l
Efectiv total x Număr de zile per. a II-a x consum mediu = 1974 x 266 x 0.42 l/cap/zi
= 220.535 l
Total apă/serie = 23214l + 220.535 l = 243.749.1 l/serie

b) Necesarul anual de apă pentru adăpare:


Nanual apă adăpare= Consum total/serie x Număr de serii/an = 243.749 l x 1.08 = 263249 l
c) Necesarul anual de apă/fermă
Naanual apă fermă = Necesar anual apă pentru adăpare + Apă tehnologică (15% din apa de
adăpare)
263249 l x 115% = 302737l/fermă

3.2.5. Calculul necesarului de echipament tehnologic

a) Adăpători circulare cu ventil (circumf. = 106 cm, front de adăpare = 2,5


cm/cap)
106 : 2,5 = 42 cap. (capacitatea unei adăpători)
Ac = Efectiv total de PA la populare : Capacitatea unei adăpători =1974: 42 ≈ 47 adăpători
circulare

b) Hrănitori circulare (circumf = 120 cm), front de furajare 15 cm/cap la femele


şi 18 cm/cap la masculi
120 cm : 15 cm = 8 capete femele /hrănitoare
120 cm : 18 cm = 6,66 ≈ 7 capete masculi / hrănitoare
1794 femele : 8 = 225 hrănitori
180 masculi : 7 = 26 hrănitori
c) Corpuri de iluminat
Ci = (suprafaţă hală x Număr de lucşi) : (Putere bec x K) =
(2500 cm x 10) : (60 x 5) ≈ 83.3= 84 corpuri de iluminat
d) Necesarul de ventilatoare (1 ventilator de 3 Kw la 50 m2 de hală)
Nv = Suprafaţă hală : 50 m2 = 2500 m2 : 50 m2 = 50 ventilatoare
e) Necesar de cuibare (un cuibar la 4 găini)
Nc = efectiv găini : 4 =1794: 4 ≈ 449 cuibare

26
3.2.6. Necesarul de energie
a) Necesarul de energie electrică pentru iluminat
Ne = ore iluminat/serie x Număr becuri/hală x Putere bec = 4493 x 84 x 0,06 = 22644,72
Kw/hală/serie
Consumul de energie electrică pentru iluminat pe an
Cee. = Consum energie pentru iluminat x Număr serii X nr. hale = 22644,72 Kw x 1.08 x 1=
24456.6 Kw/an
b) Necesarul de energie electrică pentru ventilaţie
Ne.e.v. = Număr hale x Program funcţionare (ore/serie de creştere) x Putere ventilator
(Kw/oră) x Număr de ventilatoare/hală x Număr serii creştere/an = …. hale x 1848 ore/serie
de creştere x 3 Kw/oră x 50 ventilatoare x 1.08 serii = 299376 Kw
c) Necesarul total de energie electrică
Nt = Consum energie electrică pentru iluminat + Consum de energie electrică pentru
ventilaţie = 22644,72 Kw + 299375 Kw = 322020,72 Kw/an

3.2.7. Calcule economice la sectorul de părinţi adulţi


a) Planul de livrare către abator a reformelor de la părinţi adulţi
(la 64 săptămâni)
Păsări reformate Greutate Total greutate
Luna Săptămâna Sex
(cap) medie (kg) vie (kg)
♀ 1744 3.2 5580
Octombrie 64
♂ 175 5.3 928
Total 6508

b) Venituri realizate din vânzarea la abator a reformelor a păsărilor de


reproducţie reformate
Păsări Greutate
Preţ/kg viu Venituri
Luna reformate livrată
RON realizate RON
(cap) (kg)
Octombrie 1744♀ 5580 8 44640
175♂ 928 8 7429
Total 52064
Preț/kg viu păsări reformă = 8 lei

c) venituri din producţia de bază (ouă de incubaţie):


nr. ouă incubaţie/an * preţ ouă incub (RON) = 340186 buc x 1.7 RON/ou= 578316 RON

d) Cheltuieli efectuate
 Material biologic
Mb = Efectiv mediu femele la populare x Greutate femelă x Preţ/Kg GV = 17941cap x 2,3
kg/cap x 10 RON = 41262RON
= Efectiv mediu masculi la populare x Greutate mascul x Preţ/Kg GV = 180 cap x 2,9
kg/cap x 10 RON = 5220 RON
TOTAL = 41262 + 5220 = 46482 RON
 Furaje
21-4R consum anual de furaje x preţ (RON)
21-7R consum anual de furaje x preţ (RON)
21-4R: 10974 x 2.4 RON = 26338 RON
21-7R: 116071 x 2.3 RON = 268124 RON

27
TOTAL: 26338 RON + 268124 RON kg = 294462 RON

 Apa
A = Necesarul anual de apă (m3) x 5.5 RON/m3 = 303x 5.5 RON/m3 = 1666.5 RON
 Energie electrică
E = Necesar total energie electrică (Kw) x 0.75 RON/Kw = 322020,72 Kw x 0.75 RON/Kw =
241515,54 RON

 Medicamente şi materiale sanitare (6,5% din cheltuielile cu materialul


biologic)
6,5% x 46482 = 3021.33 RON
 Materiale şi piese de schimb (3% din cheltuielile cu materialul biologic)
3% x 46.482 = 1394.46 RON
 Transportul tehnologic (6,5% din cheltuielile cu materialul biologic)
6,5% x 46482 = 3021.33 RON
 Alte cheltuieli materiale şi servicii (2,5% din cheltuielile cu materialul
biologic)
2,5% x 46482 = 11662.05 RON
 Cheltuieli cu personalul
Număr angajați = 1 ing. zoot. + 1 med. vet. + 1 muncitor pe hală * nr. hale
5 angajați x 2000 RON (salariu) x 12 luni = 120000 RON

Bilanţul economic la sectorul părinţi adulţi

RON
1. Cheltuieli totale de producţie 914310.1
1.1. Cheltuieli directe totale 761925.1
1.1.1. Cheltuieli totale cu forţa de muncă 169200
- salarii nete 120000
- impozit pe salarii (16% din net) 19200
- CAS + alte impozite (25% din net) 30000
1.1.2. Cheltuieli totale materiale 592725.1
- furaje 294462
- material biologic 46482
- alte consumuri 251781.1
- energie electrică 241515.5
- apă 1666.5
- medicamente + materiale sanitare 3021.33
- materiale + piese de schimb 13994.46
- transport 30321.33
- alte cheltuieli + servicii 1162.05
1.2. Cheltuieli indirecte totale 152385
1.2.1. Cheltuieli comune (8% din cheltuieli directe totale) 60954
1.2.2. Cheltuieli generale (12% din cheltuielile directe totale) 91432
2. Venituri totale 635586.5
2.1. Valoarea producţiei secundare (reforme) 52064
2.2. Subvenţie (0,8 RON/kg) 52064
2.3. Valoarea producţiei de bază (ouă de incubaţie) 578316

28
Capitolul IV - Dimensionarea şi funcţionalul staţiei de incubaţie

4.1. Elemente de calcul pentru dimensionarea staţiei de incubaţie


1. Proporţia ouălor bune de incubat 96,2%
2. Procentul de ecloziune 89.7
3. Intensitatea medie de ouat 91.1
4. Timpul de păstrare a ouălor în staţie 7 zile
5. Durata dezvoltării embrionare 21,5 zile
6. Capacitatea combină de incubaţie 3000 ouă/serie
7. Consum electric al aparatului 5 KW/oră

4.2. Calcule de dimensionare

4.2.1. Calculul efectivului anual de păsări


a) Necesarul de ouă pentru incubaţie
No.i. = Necesarul de pui broiler la populare x 100 : % ecloziune = (297213 x 100):
89.7 = 331341ouă
b) Necesarul de ouă bune de incubat
No.b.i. = Necesar ouă pentru incubaţie x 100 : % ouă bune de incubat = (331341 x
100) : 97.4 = 340186 ouă
c) Producţia zilnică de ouă
Pz.o. = Efectiv mediu găini x Intensitatea medie de ouat (%) : 100 = (1745 x 91.1 ) :
100 = 1590 ouă
d) Producţia de ouă pe 7 zile
Po = Producţia zilnică ouă x 7 zile = 1590x 7 = 11130 ouă
e) Producţia de ouă/an
Poa= Producţia de ouă pe 7 zile x 52 săptămâni = 11130 x 52 = 578760 ouă
e) Ouă disponibile pentru comercializare
Od = Producţia de ouă/an - Necesarul de ouă bune pentru incubat =578760 –340186 =
238574 ouă

4.2.2. Calculul necesarului de aparate pentru incubaţie


A.i. = (Producţia de ouă/7 zile : Capacitatea de incubaţie) x Număr serii lunare
= (11018 : 3000 ouă) x 4 serii lunare = 14.8 ≈ 15 aparate

4.2.3. Calculul necesarului de energie electrică

Ne.e. = Număr serii pui broiler/an x Ore funcţionare x Număr aparate x Consum orar =
6.5 serii x 516 ore x 15 aparate x 3 Kw/oră = 150930 KW
(*21.5 zile dezvoltare embrionară x 24 ore = 516 ore)

29
4.2.4. Calcule economice la staţia de incubaţie
a) Cheltuieli efectuate
 Ouă de incubaţie (material biologic)
ChO.I. = Ouă bune pt. incubaţie x Preţ/ou = 340186 x 1.7 RON = 578316.2
RON
 Energie electrică
E = Necesar total energie electrică (Kw) x 0.75 RON/Kw = 150930 KW x 0.75
RON/Kw = 113197.5 RON
 Medicamente şi materiale sanitare (6,5% din cheltuielile cu
materialul biologic)
6,5% x 578316.2 = 37591 RON
 Materiale şi piese de schimb (3% din cheltuielile cu materialul
biologic)
3% x 578316.2 = 17349 RON
 Transportul tehnologic (6,5% din cheltuielile cu materialul
biologic)
6,5% x 578316.2 = 37591 RON
 Alte cheltuieli materiale şi servicii (2,5% din cheltuielile cu
materialul biologic)
2,5% x 578316.2 = 14457 RON
 Cheltuieli cu personalul
(1 operator incubaţie + 1 electromecanic) x salariu x nr. luni = 2 angajați x
2000 RON x 12 luni = 48000 RON

b) Venituri realizate:
 Venituri din vânzarea ouălor improprii incubaţiei
Ouă disponibile pentru comercializare x Preţ/ou = 238574 x 2 RON = 477148
RON
 Venituri din producţia de pui broiler de o zi
Pui de o zi livraţi x 3 RON/cap = 297213 X 2.5 RON = 743033 RON

30
Bilanţul economic la staţia de incubaţie

1 Cheltuieli totale de producţie 103941.8


1.1. Cheltuieli directe totale 866181.7
1.1.1. Cheltuieli totale cu forţa de muncă 67680
- salarii nete 48000
- impozit pe salarii (16% din net) 7680
- CAS + alte impozite (25% din net) 12000
1.1.2. Cheltuieli totale materiale 798501,7
- material biologic 578316.2
- alte consumuri 220185,5
- energie electrică 113197.5
- medicamente + materiale sanitare 37591
- materiale + piese de schimb 17349
- transport 37744.8
- alte cheltuieli + servicii 14457
1.2. Cheltuieli indirecte totale 173236.3
1.2.1. Cheltuieli comune (8% din cheltuieli directe totale) 69294.5
1.2.2. Cheltuieli generale (12% din cheltuielile directe totale) 103941.8
2. Venituri totale 1220181
2.1. Valoarea producţiei secundare 477148
(ouă improprii incubației)
2.2. Valoarea producţiei de bază (pui de o zi) 743033

31
Capitolul V - Dimensionarea şi funcţionarea sectorului de producţie
(pui broiler)

5.1. Elemente de calcul pentru sectorul de creştere a puilor broiler


1 Perioada de creştere 0-42 zile (6 săptămâni)
2 Durata vidului sanitar 2 săptămâni
3 Sistemul de creştere pe aşternut permanent
4 Suprafaţa halei 2000 m2
5 Densitatea la populare 16cap/m2
6 Mortalitate 3.1
7 Necesarul de aşternut 20 kg/m2
Starter (0-14 zile) consum: 33 g/cap/zi/
Consum de hrană
8 Creştere (15-32 zile) consum: 100 g/cap/zi/
(3 tipuri)
Finisare (33-42 zile) consum: 165 g/cap/zi/
Consum de apă 0-4 săptămâni = 50-60 ml/cap/zi
9
(2 tipuri) 5-6 săptămâni = 90-120 ml/cap/zi
Front de adăpare
O adăpătoare/55 capete
10 - adăpători vacumatice + circulare
Circumf.=106 cm ; front 2 cm/cap
- front de adăpare
Front de furajare
1:55 capete;
11 - tăviţe de furajare
Circumf. = 120 cm; front 4 cm/cap
- hrănitori circulare
12 Greutatea medie la livrare (kg) 2.85

5.2. Calcule de dimensionare a sectorului de creştere pui carne

5.2.1. Calculul efectivului de pui broiler


a) Necesarul anual de pui de o zi (efectiv total)
N.p. = Pui broiler pentru sacrificare x 100 : Proporţia de păstrare a efectivului =
288000 pui x 100) : 96.9 = 297213 pui
b) Durata seriei de creştere
D.s. = Perioada de creştere (săptămâni) + vidul sanitar (săptămâni) = 6 + 2= 8
săptămâni
c) Serii anuale de creştere
S.a.= Numărul de săptămâni/an : Durata unei serii de creşteri = 52 săptămâni/an
: 8 săptămâni/serie = 6.5 serii/an
d) Număr de pui pe serie de creştere
N.p. = Efectivul total pui de o zi : Numărul anual serii de creştere = 297102 pui :
6.5 serii = 45725 pui/serie de creştere

32
5.2.2. Calculul necesarului de construcţii

a) Capacitatea de cazare a unei hale


CH = suprafaţă hală x densitate la populare = 2000 m2 x 16 cap/m2 = 32000 cap/hală

b) Necesar de hale
NH = Efectiv pui de o zi/serie (cap) : Capacitatea unei hale = 45725 / 32000 cap. =
1.42 ≈ 2 hale

5.2.3. Calculul necesarului de furaje

a) Necesarul de furaje pe serie de creştere


N.f. = Numărul de pui/serie creştere x consum mediu zilnic de nutreţ x Nr. zile
Demaraj = 45725 cap x 0.033 kg/cap/zi x 14 zile= 21123 kg
Creştere = 45725 cap x 0.1 kg/cap/zi x 18 zile= 82305 kg
Finisare = 45725 cap x 0.156 kg/cap/zi x 10 zile= 75446 kg

b) Consumul total de furaje pe serie


Total: 21123 kg (demaraj) + 82305 kg (creştere)+ 75446 kg (finisare)=
178874 kg

c) Necesarul anual de furaje


Na = total consum nutreţ/perioadă de furajare x număr de serii/an
Demaraj = 21123 kg x 6.5 serii/an = 137299 kg
Creştere = 82305 kg x 6.5 serii/an = 534982 kg
Finisare = 75446 kg x 6.5 serii/an = 490399 kg

d) Consumul total de furaje pe an


Total = 137299 kg (demaraj) + 534982 kg (creştere)+ 490399kg (finisare)=
1162680kg

5.2.4. Calculul necesarului de apă

a) Necesarul de apă de adăpare/serie de creştere


Napă = Efectiv total x Număr de zile x Consum mediu zilnic =
0-4 săptămâni = 50-60 ml/cap
5-6 săptămâni = 0,1 l/cap
0-4 săptămâni : 45725 cap x 28 zile x 0.05 l = 70417 l/perioadă

33
5-6 săptămâni : 45725 cap x 14 zile x 0.1 l = 640,5 l/perioadă

b) Consum total de apă/serie


Total apă/serie = 70417 l (0-4 săpt)+ 64015 l (5-6 săpt) = 134432 l/serie

c) Necesarul anual de apă pentru adăpare:


Nanual apă adăpare = Consum pe serie x Număr de serii/an = 134432 l x 6.5 serii = 873808
l/an

d) Necesarul anual de apă/fermă


Nanual apă fermă = Necesar anual apă pentru adăpare + Apă tehnologică (15%)
= 873808 x 115% = 1004879l

34
Reţeta n.c. pentru perioada de demaraj – 21-1 - pui broiler (0-14 zile)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 3000 23 1,08 1,44 ≤3,5 1 0,7
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 56.92 1887 5.12 0.22 0.14 1.42 0.006 0.15
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Şrot soia 44 36.00 1129 15.48 0.46 0.97 2.52 0.108 0.25
5280 58.7 99 0 0 0 0 DL- 0.39 21 0.23 0.39 0.00 0.00 0.00 0.00
Metionina
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 L- Lizină 0.39 0.37 0.00 0.31 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 24 18.5 Fosfat 1.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.34 0.26
dicalcic
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furaj 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 drojdie 1.00 30 0.73 0.01 0.02 0.00 0.00 0.01
hidrolizata
8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.30 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 100.00 3066 21.93 1.08 1.44 3.94 1.34 0.70

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

35
Reţetă n.c. pentru perioada de creştere – 21-2 - pui broiler (15-32 zile)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 3100 21,5 0,99 1,29 ≤4 0,9 0,68
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 64.55 2140 5.81 0.25 0.16 1.61 0.006 0.17
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Şrot soia 44 26.00 815 11.18 0.33 0.70 1.82 0.078 0.18
5280 58.7 99 0 0 0 0 DL- 0.36 19 0.21 0.36 0.00 0.00 0.00 0.00
Metionina
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 L- Lizină 0.40 17 0.38 0.00 0.31 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 35 0 Cretă furaj 1.26 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.44 0.00
0 0 0 0 0 24 18.5 Fosfat 1.53 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.37 0.28
dicalcic
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 drojdie 4.70 141 3.43 0.05 0.11 0.00 0.00 0.05
hidrolizata
4050 zahar furajer 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.20 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 100.00 3132 21.01 0.99 1.29 3.43 0.90 0.68

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

36
Reţetă n.c. pentru perioada de finisare – 21-2F - pui broiler (33-42 zile)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţurilor 3200 20 0,94 1,19 ≤4,5 0,85 0,66
Ingrediente %
EM PB M+C Liz CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 56.00 1856 5.04 0.22 0.14 1.40 0.006 0.15
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Şrot soia 44 33.00 1035 14.19 0.42 0.89 2.31 0.099 0.23
5280 58.7 99 0 0 0 0 DL- 0.30 11 0.12 0.21 0.00 0.00 0.00 0.00
Metionina
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 drojdie 4.80 144 3.50 0.05 0.12 0.00 0.00 0.05
hidrolizata
8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 2.19 186 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.20 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 100.00 3233 22 0.94 1.15 3.71 1.00 0.66

 în structura tuturor rețetelor se vor include premix vitamino-mineral 1% și sare 0,3%


 nu ne interesează costul rețetei, întrucât am luat un cost unic pentru toți, ne interesează optimizarea din punct de vedere nutrițional.

37
5.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice
a) Adăpători vacuumatice (o adăpătoare la 55 capete)
A.v. = Capacitatea unei hale : 55 cap = 32000: 55 = 581.8 ≈ 582 adăpători
b) Tăviţe de furaje (o tăviţă la 55 capete)
T.f. = Capacitatea unei hale : 55 cap =32000 : 55 = 581.8 ≈ 582 tăviţe
c) Adăpători circulare cu ventil (circumf. = 106 cm, front adăpare = 2 cm/cap)
Diametrul adăpătorii circulare (cm) : Front de adăpare (cm/cap) = 106:2 = 53
cap./adăpătoare
Ac = Capacitatea unei hale : ….. cap =32000: 53= 603.7 ≈ 604 adăpători circulare
d) Hănitori circulare (circumf. = 120 cm ; front de furajare 5 cm/cap)
Diametrul hrănitorii circulare (cm) : front de furajare (cm/cap) = 120 : 5 cm/cap = 24
cap./hrănitoare
H.c. = Capacitate unei hale : ….. cap. =32000: 24= 1333.3≈ 1334 hrănitori circulare
e) Corpuri de iluminat
Ci = (suprafaţă hală x Număr de lucşi/mp) : (Putere bec x K) = (2000 m2 x 10) : (75 x
4) = 66.6 ≈ 67 corpuri de iluminat (K = factor de corecţie)

5.2.6. Necesarul de energie


a) Necesarul de energie electrică pentru iluminat/hală/serie
Ne = ore iluminat/serie x Număr becuri/hală x Putere bec (kw) = 67 x 688 x 0,075 = 3457.2
Kw/hală
b) Consum de energie electrică pentru iluminat/serie de creştere
Ce.e. = Consum energie/hală x Număr hale = 3457.2 Kw x 2 hale = 6914.4 Kw/serie
c) Consum energie pentru iluminat/an
Ce.e./an = Consum energie/serie x Număr de serii/an = 6914.4 x 6.5 = 44943.6 Kw/an
d) Necesar de energie electrică pentru încălzire
Nr. eleveuze/hală = capacitea halei : 700 pui la 1 eleveuză = 45.7 ≈ 46 eleveuze
Ne.î. = Număr hale x Program de funcţionare (ore/serie de creştere) x Putere eleveuză x
Număr de eleveuze (bucăţi/hală) x Număr serii creştere/an = 2 hale x 336 ore x 2,6 Kw x 46
x 6.5 serii = 522412.8Kw/ an
e) Necesarul de energie electrică pentru ventilaţie
Nev = Program funcţionare ventilator x Putere ventilator x număr de ventilatoare/hală x nr.
hale X număr serii creştere/an = 340 ore/serie x 3 Kw x 6 ventilatoare x 2hale x 6.5 serii =
79560 Kw/an
f) Necesarul total de energie electrică
Nt = necesar iluminat (KW) + necesar încălzire (KW) + necesar ventilație (KW) = 44943.6
+ 522412.8 + 79560 = 646916.4 KW/an
38
5.2.7. Calcule economice la sectorul de pui broiler de găină

Venituri realizate
a) Venituri din livrarea puilor broiler la abator
Vl.p.= Greutate livrată (kg) x Preţ/kg viu = 835200 kg x 12 RON/Kg =
10022400 RON
b) Subvenţie
S = Subvenţie/kg viu x Greutate livrată = 0,8 RON x835200 Kg = 668160RON

c) Venituri totale realizate în sectorul de producţie


Vt = Venituri din livrarea puilor broiler la abator + Subvenţie =
= 10022400 RON + 668160 RON = 10690560 RON

Cheltuieli efectuate
 Material biologic
Mb = Număr pui populați/an x Preţ pui de o zi = 297213 x 2.5 RON =743033 RON
 Apa
A = Necesarul anual de apă (m3) x Preţ/m3 = 1005 x 5.5 RON/m3 =5527.5 RON
 Energie electrică
E = Necesar total energie electrică (Kw) x 0.75 RON/Kw = 646916.4 Kw x 0.75
RON/Kw = 485187.3 RON
 Furaje
Starter: kg/an x Preţ furaj = 137299 kg x 2.65 RON = 363843 RON
Creştere: kg/an x Preţ furaj = 534982 kg x 2.41 RON = 5354984.4 RON
Finisare: kg/an x Preţ furaj = 490399 kg x 2.3 RON = 1127917.7RON
Total = 363740.3 +1288828.5 +1127502.1 = 2780070.9 RON

 Personal
Număr angajați x salariu x Număr luni/an = 6 angajați x 2000 RON x 12 luni/an =
144000 RON
Număr angajați = 1 ing. zoot. + 1 med. vet. + 1 muncitor pe hală * nr. Hale

39
 Medicamente şi materiale sanitare (6,5% din cheltuieli cu materialul
biologic) = 6,5% x 743033 RON = 48297 RON
 Transport (6,5% din cheltuieli cu materialul biologic) = 6,5% x 743033
RON = 48297 RON
 Alte cheltuieli+ servicii (2,5% din cheltuielile cu material biologic) =
2,5% x 743033 RON = 18575.8 RON
 Materiale şi piese de schimb (3% din cheltuieli cu materialul biologic) =
3% x 743033 RON = 22290.9.7 RON

Bilanţul economic la sectorul pui de carne


Nr.
Tip cheltuieli/venituri RON
crt.
1 Cheltuieli totale de producţie =r2+r17 4321291.1
2 Cheltuieli directe totale =r3+r7 3600992.6
3 Cheltuieli totale cu forţa de muncă =r4+r5+r6 203040
4 - salarii nete 144000
5 - impozit pe salarii (16%) =0,16 X r4 23040
6 - CAS + alte contribuții (25%) =0,25 X r4 36000
7 Cheltuieli totale materiale =r8+r9+r10 3397952.6
8 - furaje 2026744.1
9 - material biologic 743033
10 - alte consumuri =r11+r12+r13 628175.5
+r14+r15+r16
11 * energie electrică 485187.3
12 * apă 5527.5
13 * medicamente + materiale sanitare 48297
14 * materiale + piese de schimb 22290.9
15 * transport 4827
16 * alte cheltuieli + servicii 18575.8
17 Cheltuieli indirecte totale =r18+r19 720198.5
18 Cheltuieli comune (8% din cheltuieli directe totale) 0,08 Xr2 288079.4
19 Cheltuieli generale (12% din cheltuielile directe 0,12 Xr2 433119.1
totale)
20 Venituri totale (vânzare la abator + subvenție) 10690560

40
Capitolul VI Calculul eficienţei economice a exploataţiei avicole

Tabelul …..
Venituri şi cheltuieli totale
1. Venituri totale (RON) 12595904.4
1.1. Venituri la tineret părinţi 49577
1.2. Venituri la părinţi adulţi 635586.4
1.3. Venituri la incubaţie 1220181
1.4. Venituri la puii broiler 10690560

2. Cheltuieli totale de producţie (RON) 6489210.5


2.1 Cheltuieli totale la tineret părinţi 214291.3
2.2 Cheltuieli totale la părinţi adulţi 914310.1
2.3 Cheltuieli totale la incubaţie 1039418
2.4 Cheltuieli totale la puii broiler 4321191.1

3. Profit (1-2) (RON) 6106693.9

4. Rata profitului (3/2*100) (%) 94%

41
Concluzii si recomandări

Creşterea păsărilor domestice reprezintă o sursă importantă de acoperire a


cerinţelor omului în proteine animale cu o înaltă valoare biologică, în special
aminoacizi.

Deşi preferinţele consumatorilor pentru un anumit tip de carne de pasăre


diferă de la o zonă geografică la alta, consumurile pentru acest produs ating cote
foarte ridicate în unele ţări de peste 30 kg/an/locuitor.

Păsările se înmulţesc foarte repede, astfel încât procesul genetic la această


specie se poate realiza într-o perioadă scurtă de timp.

Randamentul la sacrificare este superior celui inregeistrat la celelalte


mamifere, de peste 80%.

Analizând cele patru sectoare: tineret părinți, părinți adulți, incubație și


producție s-au stabilit costurile implicate și veniturile realizate.

În sectorul de tineret părinți sau înregistrat cheltuieli totale de producţie de


214291.3 RON iar veniturile de 49577 RON. Analizând atent acest sector se poate
trage concluzia că nu poate funcţiona independent de celelalte.

Pentru a fi profitabile aceste unităţi trebuie să funcţioneze în paralel cu


celelalte. Sectorul de părinţi adulţi se prezintă profitabil având venituri de 635586.5
RON ce provin din vânzarea ouălor de incubaţie.

În sectorul de incubație și sectorul de producție avem veniturile mai mari


decât cheltuielile.

Rata profitului este de 94 % cu un profit anual de 6106693.9 RON.

42
Bibliografie

Avarvarei, T. – Agricultura generala vol. II, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi – 2002
Halga, P., 2002 – Alimentație animala, Editura Pim, Iași;
Marius Giorgi USTUROI, Tehnologii de creștere a pasărilor, editura Alfa;
Ioan Vacaru-Opris, Tratat de Avicultura vol. III, editura Ceres, 2004;
Teodorescu, I., Samoil, C. – Producerea si conservarea furajelor – Curs si lucrări practice;
[Link]
[Link]

43

S-ar putea să vă placă și