Convorbiri didactice Nr.

14
ianuarie 2017

Exerciții aplicate în predarea complementului direct

Se dau textele:
a) Mi-l amintesc, mic de statură, purtând o pijama albastră.
(M. Bărbulescu, Copiii paradisului)
b) Dar până atunci na-ți o palmă, ca să ții minte.... Băgata-i în cap vorbele mele?
(Ion Creangă, Povestea lui Harap- Alb)
c) Și nici una, nici două, haț! Pe ied de gât.
(I. creangă, Capra cu trei iezi)
Cerințe:
1. Subliniază complementele directe din enunțurile de mai sus.
Arată partea de vorbire prin care este exprimat fiecare complement direct.
Stabilește elementul regent pentru fiecare complement direct și partea de vorbire prin care este
exprimat fiecare element regent.
Alcătuiește enunțuri în care să folosești alte complemente directe pentru fiecare termen regent de mai
sus.
Alcătuiește un enunț în care un complement direct să determine locuțiunea „să ții minte”.
Dacă transformi verbul amintesc în reflexivul îmi amintesc, mai poate fi acesta un regent pentru un
complement direct? De ce?
2. Alcătuiește propoziții în care să ai complemente directe exprimate prin substantiv cu și fără
prepoziție.
3. Construiește trei propoziții în care complementele directe să fie exprimate prin verbe la
infinitiv, gerunziu și supin.
4. Introdu, într-o propoziție dezvoltată, două sau mai multe complemente directe coordonate,
având ca element regent același verb.
5. Subliniază, în exemplele de mai jos, numai verbele la supin cu funcție de complement direct .
E ușor de spus.
Am de scris tema.
Am adus unelte de pescuit.
Ne-a dat de citit.
S-a săturat de umblat.
Iarba este de cosit.
6. Subliniază complementele directe reluate prin formele neaccentuate ale pronumelui personal
din exemplele:
L-am felicitat pe prietenul tău.

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA 1

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

Am ajutat-o pe mama.
Ceaiul l-am băut tot.
Revista o citesc mai târziu.
Rescrie exemplele cu substantivele prin care sunt exprimate complementele directe în formă
nearticulată. Ce observi?, Ce concluzie tragi?
Înlocuiește substantivele comune pe prietenul și pe mama cu substantive proprii, apoi cu pronume
demonstrative.
7. Scrie pe două coloane verbele care pot primi un complement direct și verbele care nu pot
primi un complement direct: a munci, a bea, ascrie, a povesti, a fugi, a pleca, a trăi, a iubi, a urî, a
râde, a ședea, a lenevi.
8. În exemplul: Tata a citit toată ziua., verbul a citit este tranzitiv chiar dacă nu are un
complement direct? Cum probăm asta?
9. Prin schimbarea sensului verbele tranzitive pot deveni intranzitive și invers.
Încearcă să alcătuiești enunțuri în care verbele a sări și a ține să fie, pe rând, verbe tranzitive și verbe
intranzitive.
10. Alcătuiește enunțuri în care să folosești un complement direct și un subiect având element
regent, pentru fiecare dintre ele, verbul „ a face”.
11. Verbele a ploua, a trăsni, a fulgera sunt impersonale și intranzitive, însă dacă le-am folosi
cu un alt sens ele pot deveni personale și tranzitive:
M-a plouat până la piele.
o Fă și tu la fel cu celelalte două.

Prof. Lenuța GEAMBAȘ

Școala Gimnazială Sarighiol de Deal, [Link]

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA 2