Evaluarea in vivo si in vitro

a bolilor atopice si
anafilactice
Bolile alergice

 mediate de anticorpi speciali, IgE

 antigenul care induce formarea de IgE se

numeste alergen
Clasificare

1. Boli alergice atopice

2. Boli alergice anafilactice

Boli atopice

 Atopie= predispozitie genetica (poate fi prezenta

si la alti membri ai familiei)
 Reactia apare la alergene inofensive din mediul
inconjurator, care in mod normal sunt tolerate de
majoritatea persoanelor
 Exemple: dermatita atopica, rinita si conjunctivita
alergica, alergia digestiva a copilului
Alergene atopice

 Infunctie de calea de patrundere in

organism, alergenele atopice pot sa fie

Inhalate: PNEUMALERGENE
Ingerate: TROFOALERGENE
Boli anafilactice

 Anafilaxia- fara predispozitie genetica, apare la

stimuli puternici din mediul inconjurator
 Exemple: urticaria, angioedemul, alergia
digestiva a adultului, anafilaxia sistemica de
diferite grade de severitate pana la soc
anafilactic
Alergene anafilactice

 Substante puternice din mediul inconjurator

 Fara predispozitie genetica
 Reprezentate de:
ALIMENTE
LATEX
VENINDE ALBINA SI VIESPE
MEDICAMENTE
IN VIVO

 Testelecutanate se realizeaza prin

expunerea persoanei la alergenii
suspectati si urmarirea aparitiei unei
reactii ulterioare la locul testarii (in
vivo)
IN VITRO

 Testele
sanguine depisteaza
prezenta in sange a anticorpilor fata
de diversi alergeni (in vitro)
TESTARE CUTANATA

 Aplicam alergenul pe piele

 Reactie imediata mediata de histamina:
eritem, edem, prurit
 Putem testa cutanat doar alergenele ce
determina sinteza de IgE
 Se face pe fata anterioara a antebratului
TESTARE CUTANATA

 Se folosesc doar extracte alergenice

standardizate
 Demonstrarea sensibilizarii la un anumit alergen
 Inceperea imunoterapiei specifice
 Trebuie oprita terapia antihistaminica cu 7-10
zile inainte
TESTARE CUTANATA

Pentru efectuarea testarii sunt disponibile in prezent in

Romania extracte alergenice standardizate pentru:
 alergeni de mediu (polenuri, mucegaiuri, drojdii,
epitelii animale, acarieni din praful de casa)
 alergenialimentari diversi (faina, ou gaina, albus,
galbenus, lapte, branza amestec, carne de vita,
carne de porc, pesti si crustacee, nuci, alune,
legume, fructe, mirodenii)
TESTARE CUTANATA

 martor pozitiv: histamina

 martor negativ: serul fiziologic

Testul cutanat este pozitiv daca papula data de

alergen este mai mare decat papula data de
histamina
CONTRAINDICATII

 simptome alergice acute severe sau perioadă

evolutivă severă a bolii
 afecţiuni dermatologice extinse (urticarie, ihtioză,
psoriazis, eczeme)
 afecţiuni cardiovasculare, care contraindică utilizarea
adrenalinei
 tratament cu beta-blocante, IECA, inhibitori de
monoaminoxidază
CONTRAINDICATII

 varsta sub 5 ani

 tuberculoza activa
 afecţiuni sistemice severe, stări febrile
 neoplazii
 boli autoimune
 sarcina
 istoric de anafilaxie la un alergen de testat
 pacienţii necooperanţi din motive psihice şi fizice
TESTARE CUTANATA

Etape
1. Epicutana

2. Intracutana (prick)- in epiderm

3. Intradermica – in derm
TESTARE CUTANATA

1. Epicutana
 Se pune o picatura de alergen pe antebrat si
se asteapta 15 minute

 Daca este negativa, se trece la testarea

intracutana
TESTARE CUTANATA

2. Intracutana (prick)
 Se inteapa prin picatura
de alergen cu un
dispozitiv special
(lanteta sterila), sub un
unghi de 30 grade
 Inteparea nu trebuie sa
produca sangerare
TESTARE CUTANATA

2. Intracutana (prick)

 Reactia locala se citeste la

15-20 minute
 Pozitiv: se masoara diametrul
papulei
TESTARE CUTANATA

2. Intracutana (prick)
Prin testarea cutanata prick se evidențiază sensibilizări la:
• alergeni din mediul exterior precum acarieni din praful
de casă, epitelii și scuame de animale, diverse tipuri de
polenuri, spori de mucegai
• alergeni alimentari
• medicamente
• veninuri de insecte – albină/viespe.
TESTARE CUTANATA

3. Intradermica

 Se efectueaza daca testul prick este negativ

 Mai sensibila (in derm avem mai multe mastocite)
 Risc mai mare de reactie sistemica
 Se face dilutie 1:100- 1:1000 din solutia de baza
 TESTARE CUTANATA

3. Intradermica
 Se injecteaza intradermic o
cantitate de 0.02-0.05ml
solutie de alergen, lent,
pana la obtinerea unei mici
bule cu diametrul de 3-5 mm
TESTARE CUTANATA

3. Intradermica

 Citirea se face la 20-30

minute
 In mod normal, bula
dispare dupa 20 minute
TESTARE CUTANATA

3. Intradermica

Test intradermic POZITIV:

 Diametrul papulei formate este cu cel putin 3mm mai
mare fata de cel al papulei obtinute prin injectarea
intradermica a alergenului
 TESTAREA CUTANATA PATCH

 utilizată în
diagnosticarea alergiilor de tip întârziat

cu debut la câteva zile de la contactul cu

alergenul
 TESTAREA CUTANATA PATCH

 presupune aplicarea
alergenilor incriminați la
nivelul unui plasture, ce se
va lipi la nivelul toracelui
posterior sau la nivelul
brațelor
TESTAREA CUTANATA PATCH

 Plasturele va fi lăsat la nivelul pielii timp

de 48 ore, după care se va îndepărta,
moment în care se va efectua prima
citire a rezultatelor
 Ulterior, o a doua citire se va efectua la
72 ore
TESTAREA CUTANATA PATCH

 Dacă pacientul este

alergic la una sau mai
multe substanțe, zona
respectivă va deveni
roșie și tumefiată și va
prezenta mâncărime
locală
TESTAREA CUTANATA PATCH

Indicatii:
 dermatite de contact alergice (metale,
substanţe cosmetice, cauciuc, latex,
detergenţi)
 unele alergii la medicamente (antibiotice,
soluţii de contrast, anestezice, antiinflamatorii
 dermatite de contact ocupaționale
TEST DE PROVOCARE

 PROVOCARE NAZALA

 PROVOCARE OCULARA

 PROVOCARE BRONSICA

 PROVOCARE ALIMENTARA
 PROVOCARE NAZALA

 Solutia de alergen se aplica pe mucoasa nazala (picatura sau disc

imbibat cu alergen)

 Se urmareste aparitia de simptome: stranut, rinoree, prurit, obstructie

nazala

 Se pot determina in secretia nazala mediatori: histamina,

leucotriene, triptaza

 Se poate masura presiunea intranazala

PROVOCARE OCULARA

 Se aplica alergenul pe conjunctiva

globului ocular

 Simptome: lacrimare, prurit, eritem

PROVOCARE BRONSICA

 In conditii de spitalizare

 Prin inhalare de alergen

 Se utilizeaza dilutii succesive ale alergenului

 Diagnostic pozitiv: aparitia simptomelor si scaderea VEMS cu

mai mult de 15% fata de valoarea anterioara administrarii
antigenului
PROVOCARE ALIMENTARA

 Pentru demonstrarea implicarii alimentelor in alergii

alimentare
 Se face dupa o dieta restrictiva timp de 7-14 zile
 Se urmareste aparitia simptomelor:
Alergie orala: prurit al buzelor si mucoasei
bucale
Simptome digestive: colici abdominale, diaree
IN VITRO

 Se determina IgE totale in serul pacientului

 Tehnici: ELISA, RIA
 Indicatiile dozarii IgE: contraindicatii la testarea
cutanata
 Dezavantaje: costuri, rezultat in 72 ore,
pacientul nu isi vizualizeaza reactia cutanata
IN VITRO

 Avantaje:
 Orice varsta
 Fara intrerupere medicatie antialergica
 Orice alergen (inclusiv alimente si latex)
 Tehnica cantitativa
 Pacientul nu este expus la alergen
IN VITRO

 Valori normale IgE totale: 100-200 U/ml

 Valori crescute in:
• atopie
• parazitoze
• mielom multiplu cu IgE
• sarcoidoza
• sd de imunodeficienta
IN VITRO

• Determinarea in vitro a Ig E specifici alergeni respiratori

• Determinarea in vitro a Ig E specifici alergeni alimentari
• Determinarea in vitro a Ig E specifici alergeni
recombinati
• Determinarea in vitro a Ig E specifici alergeni alimentari
si respiratori
• Determinarea in vitro a Ig E specifici medicamente
 IN VITRO

 teste alergice mixte- panel:

• Mixt: testeaza alergeni respiratori, alimentari si de origine animala ( de
exemplu: praf, grau, alun, polen, par sau piele de caine si pisica, ou, lapte,
arahide, soia)
• Respirator: testeaza aeroalergeni ( praf, polen de anin, mesteacan, stejar,
ierburi, par de cal, caine, pisica, hamster, iepure)
• Alimentar: testeaza alergeni alimentari (de exemplu: lapte, albus si galbenus
de ou, cartofi, telina, morcov, rosii, cod, rac, portocale, mere, faina, grau,
soia)
• Pediatric (de exemplu: praf, faina, polen de mesteacan, ierburi, par sau
piele de caine si pisica, lapte, cazeina, albus, galbenus, soia, morcov, alune)
• Test alergologic ALEX-MADx IgE specific pentru 282 de alergeni
EVALUAREA MEDIULUI IN
BOLILOR ALERGICE
Bolile alergice

 mediate de Ac speciali, IgE

 Ag care induce formarea de IgE se

numeste alergen
Bolile alergice

1. Atopice

2. Anafilactice
Alergene atopice

In functie de calea de patrundere in

organism, alergenele atopice pot sa fie:
Inhalate: PNEUMALERGENE
sau
Ingerate: TROFOALERGENE
PNEUMALERGENE

Se clasifica in functie de diametrul particulei:

 Particule mari

 Particule mici

 Particule medii
PNEUMALERGENE

1. Particule mari (diametru > 10 µm)

- simptome de rinoconjunctivita, fiind mari se
opresc in filtrul nazal si conjunctival
- raman aerosolizate putin timp
- pot da sensibilizare tardiva (dupa expunerea
indelungata)
PNEUMALERGENE

2. Particule mici (diametru < 5 µm)

- scapa filtrelor si ajung direct in plamani

- sunt usoare, raman aerosolizate mult timp

- predominant astm

- sensibilizare rapida
PNEUMALERGENE

3. Particule mijlocii (diametru 5-10 µm)

- dau rinita si astm

- risc de sensibilizare intermediara

PNEUMALERGENE

Clasificare in functie de tip:

 Sezoniere- prezente doar intr-o anumita
perioada a anului

 Perene- prezente tot timpul anului

PNEUMALERGENE SEZONIERE

 POLENUL

 MUCEGAIUL DE EXTERIOR
1. POLENUL

Exista doua tipuri de polen:

1. Entomofil: de la plantele cu flori care
polenizeaza prin insecte; nu da alergie

2. Anemofil: de la plantele fara flori, polenizeaza

prin vant; da alergie
1. POLENUL

 Pomi (polenizeaza februarie-aprilie): mesteacan, alun, plop

 Graminee (polenizeaza mai-iunie)
 salbatice: fan, iarba de gazon
 de cultura: grau, orz, ovaz
 Ierburi (polenizeaza august-septembrie): ambrozie, pelin
1. POLENUL

 Granulele de polen sunt de dimensiuni mari (>10µm),

dau simptome de rinoconjunctivita
 Concentratia polenului e mai mare in oras
 Particulele de polen se combina cu particulele
poluante
 le creste capacitatea proinflamatorie
 scade diametrul particulei de polen, care poate
patrunde in caile respiratorii inferioare (poate da
astm)
2. MUCEGAIUL DE EXTERIOR

 Specii: CLADOSPORIUM

ALTERNARIA

 Asigura dergradarea biologica a vegetatiei toamna

 Sunt particule de dimensiuni mici, care dau astm foarte

sever
PNEUMALERGENE PERENE

 Segasesc de obicei in interiorul locuintei

 Reprezentate de:
 acarieni
 alergeni pisica
 alergeni caine
 gandaci de bucatarie
 mucegaiuri de interior
 alergene rare
1. ACARIENII

 Fac parte din familia arahnoidelor (paianjeni micronici)

 Specii: DERMATOPHAGOIDES (PERONISMUS, FARINAE)

 Supravietuiesc acolo unde au indeplinite cele 3 conditii:

caldura, umiditate, hrana

 Se hranesc cu tegumentele umane

1. ACARIENII

 Supravietuiesc in pat, perna, patura, saltea

 Rol fiziologic: curata pielea descuamata

 Dupa ce mor, ajung in praful de casa

 Alergia apare doar la indivizii cu teren predispus

 Sunt particule de dimensiuni medii: dau rinita si astm

1. ACARIENII

Locuri unde exista in cantitate mare:

 casa de la tara

 zone umede si calde

 case bine izolate, fara ventilatie si cu aparate

de aer conditionat
1. ACARIENII

Locuri unde nu exista acarieni:

 La altitudine peste 2000m

 La temperaturi scazute (congelare)

1. ACARIENII

Masuri impotriva acarienilor:

 Salteaua de pat invelita intr-o husa impermeabila

 Fierbere la 90-100 grade

 Congelare perne, pilota timp de 24 ore

 Nu pot fi aspirati, scuturati deoarece sunt fixati de fibrele de

material
2. ALERGEN PISICA

 Este alergenul de cele mai mici dimensiuni

cunoscute
 Se gaseste in saliva pisicii (pisica isi linge blana,
saliva se usuca pe blana si de acolo se
aerosolizeaza)
 Motanul este mai alergen decat pisica si
alergenicitatea scade prin castrare
2. ALERGEN PISICA

 Produce astm foarte sever

 Ramane aerosolizat mult timp (alergenul din casa dispare

la o luna fara pisica)

 Da sensibilizare foarte rapida

 Este purtat pe haine in afara locuintei, devine alergen

comunitar
3. ALERGEN CAINE

 Este de dimensiuni mari

 Se gaseste in saliva si in urina

 Produce rinoconjunctivita

 Sensibilizare lenta

 Poate sa apara urticarie de contact (prin saliva)

4. GANDACII DE BUCATARIE

 sunt de dimensiuni mici

 dau astm foarte sever

 fecalele lor sunt alergenii

5. MUCEGAIURILE DE INTERIOR

 Dimensiuni mici, produc astm foarte sever

 Se gasesc in zonele cu igrasie
 Reprezentate de
PENICILLIUM

ASPERGILLUS
6. ALTE ALERGENE

 Daphnia- in mancarea pentru pesti

 Alti alergeni: iepure, cobai, hamster

 Sunt alergeni de mici dimensiuni, dau

sensibilizare rapida si astm foarte sever
TROFOALERGENE

 Sunt alergene atopice

 Reprezentate de: lapte, oua, carne, mai rar soia
 Dau alergia digestiva a copilului
 Manifestari: colici abdominale, diaree, varsaturi,
tulburari de crestere
 Mai rar: urticaria, eritem perioral dupa ingestie
TROFOALERGENE

 Tratament: eliminarea completa a alergenului

din alimentatia copilului

 Vindecare la 1-2 ani dupa excludere

Alergene anafilactice

 Sunt substante puternice din mediul

inconjurator

 Anafilaxia apare fara predispozitie

genetica
Alergene anafilactice

Reprezentate de:
ALIMENTE

LATEX

VENIN DE ALBINA SI VIESPE

MEDICAMENTE
1. ALIMENTE

 Arahide
▪ Alune, nuci, fistic
▪ Alergenul nu dispare prin preparare termica
▪ Simptomele apar la cantitati infime
▪ Exista riscul de contaminare in industria
alimentara
1. ALIMENTE

 Peste si fructe de mare

Alergenul nu dispare prin preparare
termica

Simptomele apar la cantitati foarte mici

1. ALIMENTE

 Soia

Alergen rezistent la prepararea termica

Ascunsa ca aditiv in multe alimente

Determina simptome in cantitate mica

1. ALIMENTE

 Legume si fructe proaspete

▪ Alergenul dispare prin preparare termica
▪ Legume: rosie, telina, morcov, vanata
▪ Fructe: caise, piersici, kiwi, mar, para
▪ Sd de alergie orala: apare prurit la nivelul
cavitatii bucale
2. LATEX

 contact cu tegumentul: manusile

 contact cu mucoasele: tuseu rectal/vaginal,
prezervativ, manevre de endoscopie
 manevre de cataterism: se introduce latex direct
intravenos
 inhalare: pulberea de pe manusi
3. VENIN

 Alergia la veninul de viespe sau de albina

 Cel mai frecvent dau soc anafilactic

4. MEDICAMENTE

 cele mai periculoase sunt serurile si vaccinurile

 hormonii proteici: insulina, ACTH
 betalactamine: penicilina, ampicilina, oxacilina,
amoxicilina, toate cefalosporinele (alergia este
incrucisata la toate betalactaminele)
 sulfonamide: biseptol, negram (ac nalidixic)
DIAGNOSTICUL
ALERGOLOGIC
Diagnosticul alergologic

In vivo
Anamneza

Testare cutanata
Teste de provocare
In vitro
ANAMNEZA

Istoric de boli in familie

 astm

 rinita

 antecedente alergice
ANAMNEZA

Antecedente personale patologice

 dermatita atopica in copilarie

 infectii de cai respiratorii frecvente

 wheezing recurent
ANAMNEZA

Simptome:
 ochi
 nas
 plamani
 piele
ANAMNEZA

1. Simptome oculare
 lacrimare
 roseata
 prurit
 edem palpebral si conjunctival
ANAMNEZA

2. Simptome nazale
Rinoree
Obstructie nazala
Stranut in salve
Prurit
ANAMNEZA

3. Simptome pulmonare
Tuse
Dispnee
Wheezing
Senzatie de constrictie toracica
ANAMNEZA

4. Simptome cutanate
Prurit- poate insoti leziunile urticariene sau
dermatita atopica
Edem palpebral
Edem la nivelul buzelor
FACTORII TRIGGER

 SPECIFICI

 NESPECIFICI
SPECIFICI (alergene)

Acarieni
Mucegaiuri
Polen
Caine
Pisica etc
NESPECIFICI

 Aerul rece
 Efortul fizic
 Refluxul gastroesofagian
 Infectii virale de cai respiratoria superioare
 Medicamente
 Variatii de temperatura
 Variatii de pozitie
 Mirosuri puternice
STEREOTIPIA

 De loc

 De timp
SIMPTOME

 Severitate:

usoare/moderate/severe

 Persistenta:

intermitente/persistente

 Frecventa de aparitie
GRADUL DE SENSIBILIZARE

MIC

 Necesita contact prelungit sau intens cu alergenul

MARE

 Simptomele apar la cel mai mic contact

FACTORI DE RISC

 Terenul genetic

 Antecedentele de atopie

 Expunerea precoce la alergene

 Expunerea la poluare

 Fumatul

 Obezitatea
INVESTIGAREA MEDIULUI

Locuinta:

 Animale de companie

 Mucegaiuri

 Acarieni
INVESTIGAREA MEDIULUI

Locul de munca
 Industria detergentilor
 Industria panificatiei
 Industria farmaceutica
 Sistem sanitar (latex)
TESTARE CUTANATA

Etape
1. Epicutana

2. Intracutana (prick)- in epiderm

3. Intradermica – in derm
TESTE DE PROVOCARE

 PROVOCARE NAZALA

 PROVOCARE OCULARA

 PROVOCARE BRONSICA

 PROVOCARE ALIMENTARA
IN VITRO

 Testele
sanguine depisteaza prezenta in
sange a anticorpilor fata de diversi
alergeni (in vitro)
IN VITRO

 Se determina IgE totale in serul pacientului

 Tehnici: ELISA, RIA
 Indicatiile dozarii IgE: contraindicatii la testarea
cutanata
 Dezavantaje: costuri, rezultat in 72 ore,
pacientul nu isi vizualizeaza reactia cutanata
IN VITRO

 Valori normale IgE totale: 100-200 U/ml

 Valori crescute in:
• atopie
• parazitoze
• mielom multiplu cu IgE
• sarcoidoza
• sd de imunodeficienta
MEDICATIA BOLILOR
ALERGICE SI A ASTMULUI
TRATAMENTUL ANTIALERGIC

Celule implicate in reactia alergica:

In reactia alergica precoce

 mastocit

 bazofil

In reactia alergica tardiva

 eozinofil
TRATAMENTUL ANTIALERGIC

 Celulele au fixati pe suprafata Ac tip IgE

 Reactia e declansata daca alergenul leaga 2 molecule

de IgE

 Se produce activarea si degranularea celulei cu

eliberarea de mediatori preformati si nou formati
TRATAMENTUL ANTIALERGIC

Din mastocit si bazofil

 mediatori preformati: histamina, serotonina, PAF
(factorul de agregare plachetara), triptaza

 mediatori nou formati: leucotriene, prostaglandine,

radicali liberi de oxigen, IL-5 ( atrage si activeaza
eozinofilul, declanseaza reactia tardiva)
TRATAMENTUL ANTIALERGIC

Din eozinofil
 mediatori preformati: proteina cationica eozinofilica
(ECP), peroxidaza (EPO), proteina X eozinofilica (EPX)

 mediatori nou formati: prostaglandine, leucotriene,

radicali liberi de oxigen
TRATAMENTUL ANTIALERGIC

SPECIFIC
 se adreseaza IgE-ului si alergenului

NESPECIFIC
 se adreseaza celulelor si mediatorilor implicati
in reactia alergica
TRATAMENTUL ANTIALERGIC SPECIFIC

1. Ac monoclonali anti IgE

2. Imunoterapia cu alergen (vaccinul antialergic

sau de sensibilizare)
Ac monoclonali anti IgE

 OMALIZUMAB (Xolair): astm alergic, polipi nazali, urticarie

 LIGELIZUMAB: urticaria, astm sever

Eficienta cat timp sunt administrati, nu vindeca boala

Vaccinul antialergic

 induce toleranta la alergen, cu vindecare

 toleranta este definitiva

 necesita administrare ritmica, regulata a alergenului

timp de minim 3 ani, pana la 7 ani- pana la instalarea
tolerantei
Vaccinul antialergic

Metode de administrare:
 injectabil (subcutan o data pe luna), se face sub
supravegherea medicului alergolog- risc de anafilaxie

 sublingual: tablete sau picaturi administrate zilnic

(autoadministrare)
Vaccinul antialergic

 Evaluarea eficientei se face dupa cel putin 3 ani

 Apar Ac anti IgG in locul Ac anti IgE
 Apar limfocite T reglatorii antigen-specifice
 Dispare simptomatologia alergica specifica
 Testul de provocare cu alergen este negativ
Vaccinul antialergic

Conditii de efectuare:
 boala alergica sa fie controlata prin terapie nespecifica
 alergenul sa fie responsabil de simptome
 extract alergenic de calitate (nu exista vaccin pentru alimente
si latex)
 vaccinul este mai eficient la copii decat la adulti si mai eficient
pentru alergene sezoniere
TRATAMENTUL ANTIALERGIC
NESPECIFIC

 se adreseaza celulelor si mediatorilor implicati

in reactia alergica
TRATAMENTUL ANTIALERGIC
NESPECIFIC

Clase de medicamente:
 ANTIDEGRANULANTE MASTOCITARE

 ANTIHISTAMINICE

 ANTILEUCOTRIENE

 ANTI PAF
1. ANTIDEGRANULANTE MASTOCITARE

 ADRENALINA

 KETOTIFEN

 CROMONE
1. ANTIDEGRANULANTE MASTOCITARE

ADRENALINA
 cel mai puternic si de electie antidegranulant
mastocitar in situatiile de urgenta
 se administreaza im la nivelul coapsei 1:1000, mai rar iv
1:10000 si niciodata subcutan
 exista seringi preumplute (EPIPEN) pentru
autoadministrare
1. ANTIDEGRANULANTE MASTOCITARE

KETOTIFEN
 se administreaza per os sub forma de tablete (adulti) si
sirop (copii)

 antidegranulant puternic si eficient, controleaza foarte

bine simptomele, dar poate avea si reactii adverse
severe
1. ANTIDEGRANULANTE MASTOCITARE

KETOTIFEN- Reactii adverse

 sedare excesiva

 scaderea capacitatii de concentrare, scaderea

reflexelor

 cresterea apetitului cu crestere ponderala

1. ANTIDEGRANULANTE MASTOCITARE

CROMONE
 administrare topica intraoculara si intranazala

 in tratamentul rinoconjunctivitei
2. ANTIHISTAMINICE

Generatia I (Romergan, Tavegil, Clorfeniramin, Clorocalcin)

 se administreaza per os sub forma de tablete sau sirop

 reactii adverse: sedare excesiva, scaderea capacitatii de
concentrare, cresterea apetitului si cresterea ponderala
 efect anticolinergice: gura uscata, retentie de urina,
cresterea tensiunii intraoculare
2. ANTIHISTAMINICE

Generatia a II-a (Loratadina- Claritine, Cetirizina- Zyrtec,

Fexofenadina- Telfast)
 fara efect sedativ, nu cresc apetitul si nu au efecte
anticolinergice
 toxicitate cardiaca, cu prelungirea intervalului QT si risc
de aritmii
 in administrarea cronica, se efectueaza regulat EKG
2. ANTIHISTAMINICE

Generatia a III-a (Desloratadina- Aerius,

Levocetirizina- Xyzal)
 sunt metabolitii produselor de generatia a II-a
 fara toxicitate cardiaca
 se administreaza per os sub forma de tablete
sau sirop
3. ANTILEUCOTRIENE

 inhiba 5- lipooxigenaza (enzima ce sintetizeaza LT):

ZILEUTRON
 inhiba receptorul pentru LT: MONTELUKAST (Singulair)
 se administreaza per os (granule, comprimate masticabile,
tablete)
 reactive adversa posibila la copil- tulburare psihiatrica cu
agitatie psihomotorie, insomnie
4. ANTI- PAF

Rupatadina

 administrare per os

 reactii adverse: sedare, toxicitate cardiaca

TERAPIA ANTI IL-5

 Ac monoclonali impotriva IL-5

MEPOLIZUMAB
RESLIZUMAB
BENRALIZUMAB
TERAPIA ANTI IL-5

 Tinta antigenica este IL-5 (citokina responsabila

in diferentierea, maturarea, recrutarea si
activarea eozinofilelor)

 In astm eozinofilic
CORTICOTERAPIA

 Se administreaza sistemic: sub forma de

tablete, intramuscular sau intravenos
 topic: local- intraocular, intranazal, tegumentar
 inhalator
 intraarticular
Preparate cortizonice- Clasificare

1. Cu t1/2 scurt (8-12 ore)si potenta joasa (se refera

la efectul antiinflamator) HIDROCORTIZON,
CORTIZON
2. Cu t1/2 mediu (12-36 ore) si potenta medie
PREDNISON, PREDNISOLON, METILPREDNISOLON,
TRIAMCINOLON
3. Cu t1/2 lung (36-72 ore) si potenta mare
DEXAMETAZONA, BETAMETAZONA
DOZE UZUALE

Doza mica (7.5mg prednison/zi)

 utila pentru multe afectiuni reumatismale
 putine efecte adverse
 procent de 50% de legare de receptori
DOZE UZUALE

Doze medii (10-30 mg prednison/zi)

 efecte adverse mai importante, dependente
de doza si de durata tratamentului
 procent de legare a receptorilor de peste 50%,
dar sub 100%
DOZE UZUALE

Doze mari (30-100 mg prednison/zi)

 saturare completa a receptorilor

Doze foarte mari (peste 100 mg/zi)

 determina saturare completa a receptorilor, folosite

pentru tratarea exacerbarilor amenintatoare de viata,
nu se administreaza pentru perioade indelungate
DOZE UZUALE

Pulsterapia (250-1000 mg/zi)

 timp de 3-5 zile
 isi exercita efectele datorita actiunilor genomice si non-
genomice
 presupune administrarea dozelor mari de
glucocorticoizi intr-un timp scurt (60-90 minute)
REACTII ADVERSE

Cresterea riscului infectiilor

 bacteriene, virale, fungice
 prin scaderea capacitatii de aparare a
organismului
 prin efectul antiinflamator mascheaza febra
asociata infectiei
 risc mai mare cand se folosesc doze mari de
cortizonic pe perioade lungi
REACTII ADVERSE

Alterarea distributiei tesutului gras

 repartizarea pe gat, fata, ceafa, abdomen

 facies in luna plina

 ceafa de bizon

 sort adipos

 mobilizarea acizilor grasi din depozite

REACTII ADVERSE

Modificari tegumentare
 subtierea tegumentului
 vergeturi
 echimoze
 acnee
 hirsutism
 cresterea fragilitatii vasculare
REACTII ADVERSE

Modificari musculoscheletale
 osteoporoza (prin cresterea eliminarii urinare si
scaderea absorbtiei intestinale de calciu, scaderea
formarii de os, cresterea resorbtiei osoase)
 osteonecroza aseptica
 miopatii (slabiciunea musculaturii proximale)
 intarzierea cresterii
REACTII ADVERSE

Modificarile metabolismului glucidic

 cresterea glicemiei

 posibilitatea instalarii diabetului zaharat

REACTII ADVERSE

Perturbari hidroelectrolitice
 sunt urmarea efectului mineralocorticoid al
unelor cortizonice

 pot determina retentie hidrosalina (edeme,

HTA, hipopotasemie)
REACTII ADVERSE

Stimularea SNC

 perturbarea somnului

 tulburari de comportament

 psihoza
REACTII ADVERSE

Tulburari oculare

 cataracta

 glaucom
REACTII ADVERSE

Supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian

 legata de doza si de durata terapiei
 pentru prevenire se administreaza cortizonul in doza
unica matinala si apoi trecerea la terapie alterna
 corticoterapia nu se intrerupe brusc, dozele se scad
treptat
CORTICOTERAPIA TOPICA

Corticoterapia intranazala
 indicatii: rinite persistente, polipoza nazala

 preparate: mometazona furoat (Nasonex), budesonide,

fluticazona

 reactii adverse: iritatia mucoasei nazale, epistaxis,

perforatie de sept nazal
CORTICOTERAPIA TOPICA

Corticoterapia intraoculara
 doar la recomandarea medicului oftalmolog

 reactii adverse: cataracta, glaucom, infectii

oculare
CORTICOTERAPIA TOPICA

Corticoterapia cutanata
 potenta joasa (fata si decolteu): HIDROCORTIZON ACETAT,
ADVANTAN, LOCOID- dermatita atopica, psoriasis, dermatita
de contact
 potenta medie (trunchi si membre): ELOCOM, FLOCINOLON,
TRIAMCINOLON
 potenta mare (palmar, plantar si pe leziunile hiperkeratozice):
DERMOVATE
Corticoterapia cutanata- reactii
adverse

 infectii tegumentare: virale, micotice,

stafilococice

 atrofie cutanata in administrare prelungita

 reactie de hipersensibilitate locala

CORTICOTERAPIA TOPICA

Corticoterapia inhalatorie (in tratamentul

astmului)
 se face prin nebulizare, aerosoli presurizati
dozati, pulbere uscata
 reactii adverse: raguseala, disfonie, candidoza
orofaringiana
EXPLORARI FUNCTIONALE
RESPIRATORII.
INFLAMOMETRIE
PULMONARA
Probele functionale respiratorii

Evalueaza:
 Caile respiratorii mari si mici

 Parenchimul pulmonar (alveole si interstitiu)

 Vascularizatia pulmonara
Probele functionale respiratorii

 Spirometria

 Masurarea volumului rezidual si a difuzibilitatii

gazelor

 Saturatia in O2 si CO2 a sangelui

VOLUME PULMONARE
VOLUME PULMONARE

 Volumul curent (VC)= 500ml

volumul de aer inspirat si expirat in timpul
respiratiei normale
VOLUME PULMONARE

 Volum inspirator de rezerva (VIR)= 1500-

2000ml
volumul de aer suplimentar care poate fi
inspirat peste volumul curent
VOLUME PULMONARE

 Volum expirator de rezerva (VER)= 1000-

1500ml
Volumul de aer suplimentar care poate fi
expirat in urma unei expiratii fortate, dupa
expirarea volumului curent
VOLUME PULMONARE

 Volum rezidual (VR)= 1500ml

Volumul de aer care a ramas in plamani

la sfarsitul unei expiratii maxime
VOLUME PULMONARE

 Capacitatea inspiratorie (CI)= 2000ml

CI= VC + VIR

Cantitatea de aer pe care o persoana o

poate inspira plecand de la sfarsitul unei
expiratii de repaus
VOLUME PULMONARE

 Capacitateaexpiratorie (CE)
CE= VC+ VER
Cantitatea de aer pe care o persoana o
poate expira plecand de la sfarsitul unei
inspiratii normale
VOLUME PULMONARE

 Capacitatea reziduala functionala (CRF)=

3000ml
CRF= VER+ VR
Volumul de aer care ramane in plamani
la sfarsitul unei expiratii normale
VOLUME PULMONARE

 Capacitatea vitala (CV)= 3500ml

CV= VC+ VIR+ VER

Volumul de aer eliminat din plamani intr-o
expiratie maxima ce urmeaza unei inspiratii
maxime
VOLUME PULMONARE

 Capacitatea pulmonara totala (CPT)=

5000ml
CPT= CV+ VR
Volumul de aer continut in plamani la
sfarsitul unei inspiratii maxime
SPIROMETRIA

 masoara niste debite pulmonare obtinute prin

manevre fortate de inspir si expir

 inspir profund, pana la capacitate inspiratorie

maxima, urmat de expir profund, pana la volum
rezidual
SPIROMETRIA

Manevra se poate efectua:

 fortat- capacitate vitala fortata (FVC)- inspir si

expir fortat
 lent- capacitate vitala lenta (SVC)- inspir si expir
lent
Ce masuram?

 VEMS= volum expirator maxim in prima secunda

 FVC= capacitate vitala fortata

 SVC= capacitate vitala lenta

 Raportul VEMS/FVC si VEMS/SVC (Indice Tiffneau) >0.7

Spirometrie- conditii de efectuare

 dupa repaus 15 min

 fara efort fizic cu 30 minute inainte

 fara fumat sau alimente cu 2 ore inainte

 fara utilizare de bronhodilatatoare cu 6 ore

inainte
Spirometrie- conditii de efectuare

 pacient in pozitie sezanda

 clip nazal

 inspir profund, urmat de un expir puternic si brusc

 continuarea expirului pana la eliminarea completa a

aerului (minim 6 secunde)
Spirometrie- tipuri de curbe

1. Volum- timp

2. Flux- volum
Spirometrie- tipuri de anomalii

1. Disfunctie ventilatorie obstructiva

2. Disfunctie ventilatorie restrictiva

3. Disfunctie ventilatorie mixta

1. Disfunctie ventilatorie obstructiva
1. Disfunctie ventilatorie obstructiva

 VEMS < 80% din valoarea prezisa

 IT (VEMS/FVC) < 0.7

 SVC > FVC

1. Disfunctie ventilatorie obstructiva
1. Disfunctie ventilatorie obstructiva

 FEF (forced expiratory flow)

 FEF 25
 FEF 50
 FEF 75

Debitele obtinute cand s-au eliminat 25%,

respectiv 50% si 75% din FVC
2. Disfunctie ventilatorie restrictiva
2. Disfunctie ventilatorie restrictiva

 VEMS < 80% din valoarea prezisa

 FVC < 80% din valoarea prezisa

 VEMS/FVC (IT) > 0.7

3. Disfunctie ventilatorie mixta

 FVC < 80%

 IT (VEMS/FVC) < 0.7

Oscilometria fortata

 masoara rezistenta la flux a cailor respiratorii mici

 se aplica oscilatii prin ultrasunete cailor respiratorii mici

 necesita cooperare minima a pacientului

 nu trebuie sa tina expirul 6 secunde

 nu e nevoie de inspir si expir fortat

Masurarea volumului rezidual
Masurarea volumului rezidual

 Metoda dilutiei gazelor

 Body- pletismografia
1. Metoda dilutiei gazelor

 Dilutia heliului in circuit inchis

- pacientul inhaleaza heliu (gaz inert) cu volum si
concentratie cunoscuta
- se distribuie in tot volumul pulmonar, urmata de
echilibrarea in circuit inchis timp de 6-10 minute
- concentratia finala de heliu expirat rezulta dupa
diluarea volumului initial in volumul rezidual
1. Metoda dilutiei gazelor

 Wash-out azot in circuit deschis

- pacientul inspira O2 100% si tot azotul din plaman este eliminat
(inlocuit)

- se masoara concentratia azotului in aerul expirat

- diferenta dintre concentratia initiala si cea finala este data de

volumul rezidual
2. Body-pletismografia

Legea Boyle

Volumul unui gaz la temperatura constanta variaza

invers proportional cu presiunea aplicata pe el
2. Body-pletismografia

 pacientul sta asezat intr-o cabina inchisa cu volum

cunoscut
 de la capacitatea expiratorie fortata, pacientul
face efort cu glota deschisa contra unei valve ce
transmite modificarea de presiune in interiorul
cabinei
 modificarea de presiune este proportionala cu
volumul rezidual
2. Body-pletismografia

 Permite masurarea capacitatii de difuziune (tehnica

DLCO)
= difuzibilitatea alveolo-capilara pentru monoxid de
carbon (CO)- se foloseste pentru ca trece foarte bine
prin membrana (trecere totala)
2. Body-pletismografia

 pacientul inspira o cantitate cunoscuta dintr-un

amestec de gaz inert (heliu 10%), o cantitate mica
de monoxid de carbon 0.3%, 21% oxigen si restul azot
 apnee 10 secunde
 se colecteaza un esantion din aerul expirat
 se masoara CO (ar trebui sa scada)
2. Body-pletismografia

 DLCO este calculat in functie de volumul pulmonar

total, timpul de apnee si concentratia initiala si
finala a CO in aerul alveolar

 difuzibilitatea este 40% din normal

 cea mai fidela modalitate de a explora plamanul

EVALUAREA
SINDROAMELOR DE
IMUNODEFICIENTA
CE ESTE IMUNODEFICIENTA?

 Imunodeficienta este diminuarea congenitala

(primara) sau dobandita (secundara) a starii de
imunitate a organismului
IMUNODEFICIENTA PRIMARA

 Pana in prezent au fost descrise peste 200 de tipuri de IDP

 Se estimeaza ca cca 1:8000 de persoane sufera de IDP

 IDP pot afecta pe oricine, indifferent de rasa, sex sau varsta

 De regula IDP apar in copilarie, dar se intalnesc si la varsta

adulta
IMUNODEFICIENTA PRIMARA

 IDP reprezinta tulburari ereditare ale raspunsului imun si

apar atunci cand unele componente ale sistemulului
imunitar nu functioneaza corespunzator (limfocit B si T,
monocit-macrofag, granulocite, celule dendritice, celule
NK, imunoglobuline, sistemul complementului)
IMUNODEFICIENTA PRIMARA

 Boli infectioase(bacteriene, virale, fungice, parazitare)

 Boli autoimune

 Neoplazii

 Alergii
 CELE MAI FRECVENTE IDP
 Deficitul selectiv de IgA
 Agamaglobulinemia X-linkata (Boala Bruton)
 Imunodeficienta combinata (CID)
 Imunodeficienta comuna variabila (CVID)
 Imunodeficienta combinata severa (SCID)
 Sindromul ataxie-telagiectazie
 Neutropenia congenitala/ciclica
 Deficitul specific de IgG (Deficienta anticorpica specifica)
 Sindrom DiGeorge
 Sindromul de HiperIgE
 Sindromul Wiskott-Aldrich (XLT/WAS)
IDP- DIAGNOSTIC CLINIC

 IDP sunt caracterizate prin infectii severe, recurente cu

germeni oportunisti

 Infectiile severe debuteaza la varste foarte mici si pot

duce la decesul pacientului, chiar si sub tratament
antibiotic

 Din pacientii spitalizati frecvent pentru infectii, aproximativ

30% au imunodeficiente primare
IDP- DIAGNOSTIC CLINIC

 ≥ 4 otite/an
 ≥ 2 sinuzite/an
 ≥ 2 pneumonii/an
 ≥ 2 infectii severe, inclusiv septicemii
 ≥ 2 luni de antibioterapie orala cu efect minim
 spitalizari frecvente cu antibioterapie intravenoasa
 infectii cutanate sau abcese recurente de organ
 afte bucale
 falimentul cresterii
 istoric familial pozitiv
IDP- DIAGNOSTIC IMUNOLOGIC

 limfopenie, neutropenie, eozinofilie sau trombocitopenie (la nivelul

hemogramei)
 subclase limfocitare cu numar/functie scazuta (flowcitometrie)
 scaderea IgA/IgG/IgM sau IgE (în imunograma)
 culturi pozitive pentru bacterii sau fungi
 test PCR pozitiv pentru virusuri (enterovirus, adenovirus, EBV, CMV)
 test nitroblutetrazolium sau dihidrorodamină cu valori scăzute
 titru scăzut de anticorpi antitetanici, antipneumococici etc.
IDP- DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 imunodeficientele secundare (infectia HIV, post terapia cu

penicilamina, saruri de aur, fenitoina, carbamazepina, acid
valproic, sulfasalazina, hidroxiclorochina si antiinflamatorii
steroidiene si nonsteroidiene)
 boli neurologice (ataxie, atrofii spinocerebeloase, tumori
neurologice)
 afectiuni hematologice (limfoame)
 afectiuni alergice
 boli autoimune (lupus)
 IDP- TRATAMENT

 presupune in special tratamentul complicatiilor acestora,

de cele mai multe ori infectioase
 reducerea infectiilor se face atat prin reducerea
expunerii la agentii infectiosi, cat si folosirea precoce,
prelungita, bine tintita si uneori agresiva a antibioticelor,
antiviralelor si antifungicelor
 tratamentul fiziopatologic presupune folosirea
imunoglobinoterapiei de inlocuire
IDP- TRATAMENT

Deficite imunoglobulinice

1. Terapia infectiilor cu doze adecvate de medicamente

2. Substitutia imunoglobulinica intravenoasa/subcutanata

3. Profilaxie antibiotica

4. Terapia suportiva: suport cardio-pulmonar, hidratarea si

suport nutritiv po/iv
 IDP- TRATAMENT

Imunodeficiente combinate T si B
1. Nu vacinuri vii atenuate
2. Profilaxie antibiotica
3. Substitutia imunoglobulinica intravenoasa
4. Terapia suportiva
5. IFN-γ
6. Transplant de celule stem
7. Terapia citokinica (in special IL 2)
8. Terapia genetica
IDP- TRATAMENT

Deficite fagocitice
1. Terapia cu factorul de stimulare a coloniilor
granulocitare (G-CSF)
2. IFN-γ
3. Profilaxie antibiotica
4. Transplant de celule stem
URMARIREA IDP

 urmarirea nivelurilor serice de IgG la cel puțin 3 luni

 bianual evaluare completă (examen clinic complet,

teste de laborator (imunograma, funcție
renala/hepatica, imagistica pulmonara, probe
functionale respiratorii etc)
IMUNODEFICIENTA SECUNDARA

 Imunodeficientele secundare (dobandite) sunt tulburari

ale sistemului imun (umoral, celular sau nespecific)
dobandite in cursul vietii si cauzate de factori extrinseci,
care predispun la aparitia infectiilor severe (bacteriene,
virale sau parazitare) sau a neoplaziilor

 Acestea pot apărea la orice vârsta

IDS- CAUZE

Infectii
 bacteriene: sepsisul, tuberculoza

 virale: v. imunodeficientei umane (HIV), v. Epstein -Barr

(EBV), v. rubeolei, v. rujeolei, v. gripei, v. varicelos,
enterovirusuri (Echo, Coxsackie), v. citomegalic (CMV)

 parazitare: leishmanioza, infestari parazitare severe

IDS- CAUZE

Malignitati
 tumori cu celule plasmatice: mielomul, plasmocitomul,
macroglobulinemia Waldenstrom

 leucemii/limfoame: leucemia limfocitara cronica,

limfom Hodgkin/Non-Hodgkin

 tumori solide
IDS- CAUZE

Varste extreme/conditii asociate

 prematuritate

 varstnici

 sarcina
IDS- CAUZE

Nutritive
 deficitul de fier, anorexie/malnutritie

 boli gastro-intestinale: enteropatiile cu pierderi de

proteine
IDS- CAUZE

Boli autoimune
 lupus eritematos sistemic
 artrita reumatoida
IDS- CAUZE

Terapia imunosupresiva/imunomodulatoare
 legate de transplant: terapia ablativa pre transplant
medular, terapia împotriva rejectarii transplantului

 a bolilor autoimune

 terapia neoplazica
IDS- CAUZE

Boli metabolice
 diabetul zaharat

 Insuficienta renala/dializa renala (dar si peritoneala),

sindrom nefrotic

 insuficienta hepatica (ciroza)

 boala depozitelor de glicogen

 amiloidoza
IDS- CAUZE

Expunerile la factori de mediu

 radiații ionizante, UV

 substante/toxice chimice

 alcool
 IDS- CAUZE
Altele
 trauma (arsurile)
 stresul
 asplenia/hiposplenism
 chirurgia cardiaca (prin traumatismul timusului/timectomia)
 dischinezia biliara
 fibroza chistica
 sindromul Young
 sindromul unghiilor galbene
 hemoglobinopatii (siclemia)
HIV/SIDA

 Cauza: virusurile imunodeficientei umane tip 1 sau 2

HIV-1 și HIV-2 retrovirusuri care infecteaza limfocitele T

 Replicarea virala este intensa

 Distrugerea limfocitelor T CD4

 Imunitatea scade, ducand la aparitia infectiilor oportuniste,

care fara tratament specific, pot duce la decesul pacientului
HIV/SIDA

Manifestari clinice- date de:

 infectiile oportuniste (pneumonia cu Pneumocystis Carinii,
enterocolite severe)
 diverse tipuri de cancer (sarcom Kaposi)

Tratement:
 scheme complexe de antiretrovirale care necesita un calendar
strict de administrare și complianta crescuta din partea
pacientului
VIRUSUL EPSTEIN-BARR (EBV)

 Se observa o scadere a functiei celulelor NK

 Poate determina aparitia mononucleozei infectioase,

limfomului Burkitt, limfomului Hodgkin și carcinomului
nazofaringian

 Tratament: aciclovir în doze mari

CITOMEGALOVIRUSUL (CMV)

 CMV produce infectia monocitelor

 Atunci când infectia este congenitala duce la o suprimare

prelungita a functiei limfocitelor T, dar și scaderea
producției de imunoglobuline

 Tratament: valganciclovir și ganciclovir

TRANSPLANTUL MEDULAR/DE ORGAN

 In cadrul pregatirii pentru transplatul medular prin "ablatia chimica"

a maduvei hematogene, in faza post transplant medular sau de
organe (rinichi, ficat, cord-pulmon etc) sau pentru prevenirea bolii
grefa contra gazda se folosesc medicamente imunosupresoare,
ce pot produce imunodeficiente (secundare) importante

 Pentru prevenirea infectiilor oportuniste severe sunt luate masuri

profilactice (camere aseptice), folosirea antibioterapiei
MEDICAMENTELE IMUNOSUPRESOARE

 Folosite in tratamentul neoplaziilor, transplantelor si a

bolilor autoimune

 Scad capacitatea de aparare a organismului

 Produc limfopenie, neutropenie, scaderea imunitatii

celulare, scaderea chemotaxiei si fagocitozei
ARSURILE

Arsurile pot slabi sistemul imunitar prin:

 alterarea barierei cutanate de protectie impotriva infectiilor
 afectarea functiei neutrofilelor
 secretarea exagerata de catre organism a corticosteroizilor
endogeni
 pierderea excesiva de imunoglobuline prin exsudatie la nivelul
plagilor arse
Tratament: restabilirea barierei tegumentare + antibioterapie
IDS- TRATAMENT

Se adreseaza in special afectiunii de baza:

 tratarea bolilor infectioase cauzatoare

 renuntarea/scaderea dozelor medicamentelor imunosupresoare

 dieta echilibrata si un stil de viata sanatos

 tratarea bolilor renale sau a DZ etc

IDS- TRATAMENT

 Administrarea de imunoglobuline iv sau transplant de

celule stem atunci cand este alterata profund functia
maduvei hematogene

 Administrarea vaccinurilor antipneumococice,

antimeningococice sau antigripale la persoanele
predispuse la aceste infectii
EVALUAREA PACIENTILOR
CU TRANSPLANT SI
NEOPLAZII
 TRANSPLANTUL

 Reprezinta inlocuirea unui organ care nu isi mai poate indeplini corect
functiile (datorita unor procese patologice sau traumatisme) sau care
devine chiar periculos pentru organism, cu altul sanatos, care poate
prelua rolul celui bolnav

 In vederea realizarii transplantului este necesara existenta a doua

persoane: primitorul (receptorul) si donatorul

 Donatorul poate fi o persoana in viata sau o persoana recent decedata

 TIPURI DE TRANSPLANT

Transplant de organe solide:

 Rinichi
 Ficat
 Cord/ Cord-plaman
 Pancreas/ Pacreas-rinichi
 Cornee
 Intestin subtire
 Piele
TIPURI DE TRANSPLANT

Transplant de celule
 Celule stem hematopetice periferice
 Celule pancreatice
TRANSPLANTUL

 Respingerea transplantului este reprezentata de insuficienta

functionala a grefei ca rezultat al interactiunii anticorpilor si

celulelor primitorului indreptate impotriva celulelor donatorului

 Acest fenomen mediat imunologic se numeste rejet

IMUNOSUPRESIA

 Importanta in selectia receptorului si in ingrijirea si

managementul pe termen lung al receptorului
posttransplant

 Este de dorit ca receptorul transplantului sa fie intr-o

stare de imunodepresie, deoarece rejetul grefei este
provocat de un raspuns imun din partea gazdei
TIPURI DE IMUNOSUPRESIE

 Antigen nespecifica

 Antigen specifica
ANTIGEN NESPECIFICA

 Iradiere limfatica
 Globuline anti-limfocite
 Corticosteroizi
 Azathioprina
 Ciclosporina
 Tacrolimus
 Sirolimus
ANTIGEN SPECIFICA

 Anti-anticorpi de grefa

 Anticorpi anti-TCR

 Toleranta

 Supresia IL2R
INFECTII/NEOPLAZII POSTTRANSPLANT

 VEB: risc de aprite limfom

 VHB, VHC: risc de cancer hepatic

 Papiloma virus: risc de carcinom cu celule scuamoase

INFECTIILE POSTTRANSPLANT

Prima luna:

 Infectii nosocomiale
INFECTIILE POSTTRANSPLANT

1-6 luni posttranplant:

 Doze mari de tratament imunosupresor

 Rectivarea infectiilor latente

 Infectii cu germeni oportunisti (P. carinii, Aspergillus,

Histoplasma, Coccidioides)
INFECTIILE POSTTRANSPLANT

6 luni posttransplant:
 80% din pacienti tolereaza bine grefa, se scad dozele
de imunosupresor, riscul de infectii devine acelasi cu cel
al populatiei generale

 20% din pacienti vor necesita in continuare doze mari

de tratament imunosupresor
TRANSPLANTUL MEDULAR

 Neoplazii hematologice (leucemii, limfoame)

 Aplazie medulara
 Sindroame de imunodeficienta
 Talasemie
 Siclemie
 Neoplazii solide
 Boli de tesut conjunctiv (severe)
TRANSPLANTUL MEDULAR

Complicatii
 Rejetul de grefa
 Boala grefa contra gazda
 Imunodeficienta celulara permanent
posttransplant
IMUNOTERAPIA

 Alaturi de radioterapie si chimioterapie, imunoterapia este

utilizata pentru tratarea neoplaziilor

 Are ca efect potentarea raspunsului imun antitumoral fiziologic

al organismului

 Spre deosebire de chimioterapie, nu afecteaza toate celulele cu

rata inalta de proliferare din organism, avand un spectru restrans
de actiune care se limiteaza la tesutul tumoral malign
IMUNOTERAPIA

 Incetinirea ratei de proliferare a celulelor tumorale

 Diminuarea riscului de diseminare al celulelor canceroase

 Sustinerea sistemului imunitar

 Distribuirea tintita la nivelul tumorii a agentilor terapeutici cu rol toxic

pentru a distruge celulele canceroase

 IMUNOTERAPIA

Presupune utilizarea de:

 Ac monoclonali: limfom non-Hodgkin, leucemie limfocitara
cronica
 Vaccinuri antitumorale: melanom, tumori cerebrale, cancer de
san, cancer renal, leucemii
 Imunoterapii nespecifice: limfom non-Hodgkin, leucemie mieloida
cronica, carcinoma bazocelular in stadiu incipient
 Terapia cu celule T
 Terapia cu virus oncolitic