ORACOLUL

De Mircea Cartarescu

Textul narativ poate prezenta întâmplări situate în trecut, în prezent sau în

viitor față de momentul narării.

Timpul desfășurării întâmplărilor este cel în care se petrece acțiunea. El nu

coincide întotdeauna cu timpul povestirii întâmplărilor. În funcție de situarea
întâmplărilor față de timpul în care sunt relatate, timpul desfășurării acestora este
marcat prin utilizarea verbelor la trecut, la prezent sau la viitor.

Timpul povestirii întâmplărilor este cel care surprinde momentul în care

naratorul relatează întâmplările. Timpul povestirii este marcat prin utilizarea verbelor
la prezent.
În relatarea întâmplărilor, unele episoade pot fi sărite sau pot fi comprimate,
prin rezumare.
Spațiul în care se petrece acțiunea poate fi diferit de spațiul în care sunt
relatate evenimentele.

Naratorul este de tip NARATOR-PERSONAJ,deoarece relateaza intamplari din

viata lui,adica este si personaj al textului.

Personajele textului sunt:

- baiatul(era in clasa a IV a)
- Puica Ion(coleg)
- Petruta(colega)
- colegii(personaj colectiv)
- asistenta medicala
- Tovarasa(invatatoarea)
- parintii baiatului
În textul narativ, în funcție de rolul pe care îl ocupă în acțiune, un personaj poate
fi principal, secundar sau episodic.
Uneori, câte un grup de personaje se comportă unitar, fără ca din acesta să se
distingă personaje individuale.
Aceste grupuri au rol de personaje colective. Trăsăturile personajelor pot fi
numite în text (de către narator sau personaje) sau pot fi deduse din faptele lor,
din felul în care vorbesc, se îmbracă etc

Timpul intamplarilor :”Eram in clasa a IV a” - imperfect

Intamplarile se petrec iarna.

Cuvintele din campul lexical al iernii ,prezente in text,sunt:ningea,fulgii ,zapada.

Timpul desfasurarii intamplarilor- reda perioada din clasa a patra(trecut)

Timpul povestirii intamplarilor - “dupa treizeci de ani”(prezent)

IDEI PRINCIPALE SI CUVINTE CHEIE(plan dezvoltat de idei)

1.
[Link] CUVANT CHEIE FRAGMENT IDEE
PRINCIPALA
1 IDR-ul “Eram in clasa a Elevilor li se face
patra….Atunci incepea testul IDR pentru
chinul meu” tuberculoza.
2 Pata “Prima data m-a luat Baiatului I se
prin surprindere….ne-a intinde o pata rosie
dat pauza” in jurul intepaturii.
3 Rusinea “Dupa o vreme… Gandu ca are
Preventoriuuuu” tuberculoza il face
pe baiat sa se simta
rusinat.
4 Petruta “In clasa noastra era o Petruta era o Eleva
fata…nu mai avea..” vesela.
5 Oracolul “Intr-o zi,cand…sa-mi Petruta le face
faca si mie oracolul” unor colegi
oracolul.
6 Profetia “Nu stiu de ce…Toti au Baiatului ii spune
inceput sa rada” ca este iubit pe
ascuns.
7 Ora de desen “Ultima ora..oamenii tot In ora de
de zapada” desen,Petruta se
aseaza in banca cu
baiatul.
8 Miracolul “Pictam tot hornul… Dupa ce isi aseaza
bratul dezgolit” palma pe bratul
baiatului, pata
dispare.
9 Bucuria “A doua zi…bataie de Familia baiatului
cap” se bucura ca nu are
tuberculoza.
10 Uitarea “De atunci…sa nu ma Dupa treizeci de
mai recunoasca” ani Petruta nu-l
mai recunoaste pe
fostul sau coleg.
Naratiunea poate fi impartita in trei etape:

Situatia initiala: In clasa a-IV-a copiilor li se facea testul IDR.

(expozitiunea)
Succesiunea de intamplari(intriga):

1. In urma testarii unui baiat ii apare o pata mare rosie pe

brat.
2. Baiatului i se repeta testul, iar asistenta a decis ca
trebuie dus la preventoriu.
3. Petruta o colega, ii face un oracol.
4. Baiatul raspunde la intrebari gandinduse la ea, fata pare
trista.
5. La ora de desen Petruta sta cu el in banca.
6. Ea ii vindeca pata.

Situatia finala(deznodamantul): Dupa treizeci de ani Petruta

nu il mai recunoaste pe baiat.

Într-o narațiune, cele trei părți ale acesteia (situația inițială, succesiunea de
întâmplări și situația finală) pot fi delimitate în cinci momente ale subiectului
literar, adică totalitatea întâmplărilor dintr-un text narativ.
1. EXPOZITIUNEA
2. INTRIGA
 3. DESFASURAREA ACTIUNII
4. PUNCTUL CULMINANT
5. DEZNODAMANTUL

Expozițiunea corespunde situației inițiale și surprinde o stare de echilibru, de

dinaintea declanșării acțiunii. De obicei, în expozițiune sunt prezentate
personajele, timpul și spațiul acțiunii. Verbele folosite, de obicei, în acest moment
sunt la modul indicativ, timpul imperfect sau timpul prezent.

Intriga este întâmplarea sau motivul interior (o dorință, o problemă capitală

etc.) care provoacă succesiunea de evenimente. Intriga modifică situația inițială și
rupe echilibrul acesteia. De obicei, verbele folosite în intrigă sunt la modul
indicativ, timpurile perfect compus sau prezent. În operele literare mai vechi,
apare și perfectul simplu
Desfășurarea acțiunii este cea mai întinsă parte a unei narațiuni și surprinde
succesiunea de întâmplări provocate de intrigă. Timpurile verbale utilizate în
desfășurarea acțiunii sunt perfectul compus și prezentul modului indicativ. În
textele vechi, poate să apară și perfectul simplu. Pentru evenimente petrecute
anterior momentului relatării, uneori se utilizează și mai-mult-ca-perfectul.
Punctul culminant este momentul cel mai tensionat al acțiunii, care pune
capăt întâmplărilor provocate de intrigă.
Deznodământul surprinde încheierea acțiunii. El poate face legătura cu situația
inițială și stabilește o nouă stare de echilibru. De obicei, verbele utilizate în
deznodământ sunt la modul indicativ, timpul perfect compus sau timpul prezent,
dar poate fi utilizat și imperfectul. Uneori, finalul textului surprinde momente
ulterioare încheierii acțiunii. Această parte se numește epilog. Momentele
subiectului nu sunt întotdeauna foarte clar delimitate. În unele texte, acestea își
schimbă ordinea. Alteori, unele momente ale subiectului lipsesc .

Oracol”, scris de.... este o narațiune despre copii, ... și .... .

 Alege varianta care conține cuvintele potrivite pentru completarea enunțului.

 2
Petruța apare doar în anumite momente ale acțiunii, deci este un personaj...
3
Textul oferă informații despre:
4
Petruța este caracterizată direct de către narator și indirect prin faptele sale.
5
Caracterizarea indirectă a Petruței rezultă din:

 Alege variantele corecte.

6
Completează spațiile libere, referindu-te la textul următor: ”În clasa noastră era o fată Petruța,
foarte brunețică și-mbrăcată mereu în șorțul de uniformă cel mai decolorat din clasă.”

 Alege una dintre variantele: direct/indirect, autorul/personajul narator, fizic/moral.

7
Termenul ”săraca” din enunțul: ”Săraca, avea pielea atât de măslinie... Și părul, nu știu cum,
puțin unsuros.” sugerează faptul că...
8
Petruța era o fetiță de 10-11 ani, care ducea o viață modestă.
9
Selectează trăsăturile care se potrivesc cu firea și comportamentul Petruței.
10
Din textul: ”Acasă nu stătea o clipă, făcea treabă, gătea, îngrijea de doi frați mai mici.[...] Cu
toate astea, își făcea mereu temele.. ”, observăm faptul că Petruța era o fată...
11
Textul următor conține detalii referitoare la atitudinea Petruței față de colegi, la caracterul fetiței.
Citește-l și selectează trăsăturile de caracter potrivite acestui personaj.

 ”Am găsit mulți colegi adunați în jurul unei bănci. Petruța le făcea copiilor un oracol,
adică le citea niște întrebări dintr-un caiet:..”

12
Completează spațiile libere cu informațiile potrivite referitoare relația personajului Petruța și
băiatul narator.
13
Ce tip de caracterizare este realizată în textul următor?

 Răspunde printr-un singur cuvânt, fără abrevieri sau majusculă.

 ”Îmi răspunde profesional, aruncându-mi doar câte o scurtă privire.”

14
Completează spațiile libere cu trăsăturile Petruței, personajul secundar din textul narativ
”Oracolul”.
  Fiecare spațiu conține începutul cuvântului, trebuie doar să îl continui, fără majuscule.

15
Completează enunțul cu informații referitoare la personajul Petruța: tipul personajului
(principal/secundar/episodic), modalitățile de caracterizare ale acestuia (directă/indirectă) și tipul
portretului realizat (moral/fizic).

REZUMAT

Se afla in clasa a patra cand a facut pentru prima oara injectia de IDR. Nu prezenta o durere prea
mare, iar rezultatul avea sa fie vizibil abia peste cateva zile.
Colegul lui de banca, Puica Ion, a fost primul care i-a vazit pata rosie aparuta pe brat, iar in scurt
timp toata clasa radea pe seama lui. Asistenta medicala, dupa ce ii examina atent bratul, schimba
cateva vorbe in soapta cu invatatoarea. Dupa o vreme, i-au repetat restul IDR, doar lui, insa cu
acelasi rezultat. Era disperat atat din cauza hartuielilor copiilor, cat si a petei care parea sa se
mareasca de la o zi la alta.
In clasa lor se afla o fata pe nume Petruta, modest imbracata, destul de frumoasa, dar fara nici un
iubit. Lui ii placea de Lili, dar de cand cu IDR-ul nici atat curaj cat inainte nu mai avea. In
fiecare pauza se ducea la veceul baietilor ca sa-si verifice pata. Intr-o zi, intors de la veceu, i-a
gasit pe toti colegii in jurul Petrutei care le facea un oracol. La cererea tuturor, Petruta se vazu
nevoita sa-i faca si lui jocul, ca sa afle la ce fata se [Link] sa stie de ce, dadea raspunsurile
gandindu-se la ea, dar uitandu-se in alta parte pentru ca nimeni sa nu-si dea seama de acest lucru.
In timp ce raspundea, avu impresia ca doar ei doi erau in clasa, si ca ea stie la cine se gandeste.
Dupa ce a terminat, rezultatul indica faptul ca iubeste persoana la care s-a gandit dar o ascunde.
Jocul fu intrerupt de Tovarasa invatatoare, care intra in clasa tragandu-le cataloage in cap.
Ultima ora din acea zi era ora de desen, in care aveau voie sa stea cu cine doreau in banca. Desi
la inceput nu a acceptat atunci cand Petruta a venit la el in banca, pana la urma a [Link] o
vreme in care a continuat sa picteze, a observat ca Petruta statea cu ochii in pamant, fara sa fi
pictat ceva pe blocul de desen. Cand se astepta mai putin, ea isi lasa degetele peste mana lui,
ridicand incet palma si dezgolindu-i [Link] puse usor palma pe marea pata, iar aceasta incepu
sa paleasca pana a disparut.
A doua zi, asistenta medicala a fost foarte mirata, iar parintii lui s-au vazut nevoiti sa renunte la
preventoriu si sa-l reinscrie la scoala. De atunci IDR-ul nu i-a mai iesit niciodata mare. Petruta a
mai stau cu ei in clasa pana la sfarsitul trimestrului, dupa care s-a [Link] final a ajuns
vanzatoare la raionul de ceasuri al magazinului Cocor, pe el nemairecunoscandu-l cand trecea pe
acolo.

CARACTERIZARE PETRUTA
Petruța este brunetă, cu părul puțin unsuros. Pielea ei este
măslinie. Este o elevă bună,deoarece își face mereu temele. Nu
este prea bogată fiindcă are șorțul cel mai decolorat din clasă.
Este puțin copilăroasă pentru că desenează flori în caiete. A dat
dovadă de bunătate deoarece nu a râs din cauza petei
băiatului. Este harnică pentru că acasă gătește, are grijă de doi
frați mai mici și face treabă. Este veselă, simplă șisprintenă.
PERSONAJELE

În textul narativ, în funcție de rolul pe care îl ocupă în acțiune, un personaj poate fi principal, secundar
sau episodic

Uneori, câte un grup de personaje se comportă unitar, fără ca din acesta să se distingă personaje
individuale. Aceste grupuri au rol de personaje colective.

Trăsăturile personajelor pot fi numite în text (de către narator sau personaje) sau pot fi deduse din
faptele lor, din felul în care vorbesc, se îmbracă .

Personajul principal este baiatul narrator; el apare in toate momentele subiectului; este cel in jurul
caruia se organizeaza toata actiunea operei si trece prin toate provocarile la care este supus de toate
celelalte [Link] din debutul textului este descries ca fiind fricos,sfios pt ca descopera ca I s-a
intins pata ,iar colegii rad de el; el este afectat de vorbele colegilor care il cheala tebecist

Petruta este personaj secundar; ea nu apare in toate momentele actiunii; aapare insa in cel putin 2
situatii si interactioneaza in mod direct cu baiatul [Link] in desfasurarea actiunii ,inpunstul
culminant si deznodamant;In celelalte momente apare ca personaj [Link] le face oracolul
colegilor; ii vindeca pata baiatului si in final nu-l mai recunoaste.

Puica – personaj episodic; asistenta la fel