Citirea se face în mod asemănător ca la şubler.
In dreptul reperului zero de pe vernier se citesc
gradele, iar In dreptul reperului de pe vernier care se alinează cu un reper de pe scara gradată in grade se
citesc minutele.
Una din suprafeţele măsurătoare este pe rigla fixă, iar a doua pe rigla mobilă, echer sau lama mobilă.
Raportorul optic (fig. 1.18) este format dintr-un corp cilindric I, fixat rigid pe rigla 3. Prin corpul
raportorului se poate deplasa longitudinal o riglă mobilă 4, care se fixează într-o anumită poziţie cu
minerul 6. Pe discul 5 se află o lupă 2, prin care se citeşte o valoare a unghiului măsurat in dreptul unui
indice fix. Unghiul se formează între cele două rigle.
c. Mijloace de verificat suprafeţe. Riglele slnt mijloace de verificare a planitătii şi rectilinităţii. Ele pot fi:
cu muchii active, cu feţe active şi sub formă de pană. Cel mai mult se folosesc riglele cu muchii active
(fig. 1.19) Verificarea planitătii şi rectilmităţii se face la fante de
lumină aşezîndu-se una din muchiile active pe suprafaţa de
verificat şi apreciindu-se mărimea fantei dintre riglă şi piesă.
Nivelele sint instrumente utilizate la determinarea abaterilor
suprafeţelor faţă de poziţia orizontală sau verticală. Nivelele sînt
de două feluri: simple şi cu cadran.
ii
Fig. 1.19. Rigle de verificare cu muchii active:
c — cu simplă teşitură; b — cu dublă teşitură; e — cu trei
muchii active; d — cu patru muchii active.
2 1
Fig. 1 . 2 0 Nivela simplă.
Nivela simplă (1.20) este compusă dintr-un corp metalic 1 in care este montat un tub de sticlă 2 cu
eter sau alcool în aşa fel umplut încît să rămină o bulă de aer în interior. Tubul este paralel cu baza
nivelei. Pe tub sînt trasate două repere principale, de o parte şi de alta a poziţiei mediane,iar de o parte şi
de alta a acestora o serie de repere secundare. Suprafaţa de verificat este orizontală atunci cind bula de aer
este încadrată de reperele principale. Nivelele de Înaltă precizie au sensibilitatea cuprinsă in domeniul
0,02—0,06/ 1000 mm; prin sensibilitate inţelegîndu-se inclinarea nivelei pentru care bula de aer se
deplasează cu o diviziune faţă de poziţia centrala
11