0% au considerat acest document util (0 voturi)
360 vizualizări2 pagini

Poziţii Relative Ale Unei Drepte Faţă de Un Plan

Documentul prezintă definiții și exemple privind pozițiile relative ale unei drepte față de un plan: inclusă, paralelă, secantă. Sunt prezentate și exerciții de aplicare a acestor concepte în figuri geometrice precum cub, tetraedru sau triunghi.

Încărcat de

Kartofdl Ldfotrak
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
360 vizualizări2 pagini

Poziţii Relative Ale Unei Drepte Faţă de Un Plan

Documentul prezintă definiții și exemple privind pozițiile relative ale unei drepte față de un plan: inclusă, paralelă, secantă. Sunt prezentate și exerciții de aplicare a acestor concepte în figuri geometrice precum cub, tetraedru sau triunghi.

Încărcat de

Kartofdl Ldfotrak
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Poziţii relative ale unei drepte faţă de un plan

Definiţii
- o dreaptă este inclusă într-un plan dacă toate punctele ei aparţin planului.
- o dreaptă este paralelă cu un plan dacă dreapta şi planul nu au puncte comune.
- o dreaptă este secantă unui plan dacă dreapta are un singur punct comun cu acel plan.
Exemple

Dreapta AC este Dreapta D’C’ este Dreapta D’B este


inclusă în planul (ABCD); paralelă cu planul (ABCD); secantă planului (ABCD).
AC  (ABCD) D’C’(ABCD) D’B ∩ (ABCD) = {B}
Teorema de paralelism a unei drepte cu un plan
O dreaptă neconţinută într-un plan este paralelă cu planul <=> este paralelă cu o dreaptă din acel plan.
Exerciţii
1) Asociaţi printr-o regulă cuvintele „inclusă, secantă, paralelă” şi numerele „0, 1, 2”.
2) În cubul ALGEBRIC, notăm cu M şi N mijloacele muchiilor IG şi LG. Precizaţi poziţia:
a. dreptei AB faţă de planul (LEG); ____________________
b. dreptei AB faţă de planul (AEC); ____________________
c. dreptei AB faţă de planul (RIM); ____________________
d. dreptei MN faţă de planul (CEI); ____________________
e. dreptei MN faţă de planul (ABC); ____________________
f. dreptei MN faţă de planul (RIL). ____________________
3) În tetraedrul SABO, notăm cu M, N şi P mijloacele muchiilor SA, SB şi SO. Precizaţi poziţia:
a. dreptei MN faţă de planul (AOB); ____________________
b. dreptei MN faţă de planul (SOB); ____________________
c. dreptei SN faţă de planul (AOB); ____________________
d. dreptei SN faţă de planul (SOB); ____________________
e. dreptei BP faţă de planul (AOB); ____________________
f. dreptei BP faţă de planul (SOB). ____________________
4) În cubul ALGEBRIC demonstraţi că:
a. dreapta AC este inclusă în planul (ABE);

b. dreapta LC este secantă planului (GEI);

c. dreapta IR este paralelă cu planul (ALG).

5) În tetraedrul ABCD, notăm cu M şi N mijloacele muchiilor AB şi AD. Demonstraţi că:


a. dreapta MC este inclusă în planul (ABC);

b. dreapta MD înţeapă planul (ACN);

c. dreapta MN este paralelă cu planul (BCD).

6) Triunghiul ABC are latura AB inclusă în planul . Fie M[AC] şi N[BC]. Stabiliţi poziţia dreptei
MN faţă de planul  (toate lungimile sunt date în centimetri.)

a. CM=3, MA=2, CN=6, NB=5;

b. CA=6, MA=2, CN=3, CB=4;

c. CA/CM=1,1(6), NB/CN=6;

d. CM=2 , CA=2 +3 , NB= , CB=2 + ;

e. CM=1, CA=1+ , CN= 8 , CB=2;

7) În cuboidul ALGEBRIC, notăm cu M mijlocul muchiei CE. Demonstraţi că LC(MAG).

8) În tetraedrul ABCD, notăm cu E centrul de greutate al feţei ABC şi cu F centrul de greutate al feţei
DBC. Demonstraţi că EF(ABD) şi EF(ACD).

9) În cubul ALGEBRIC, notăm cu O centrul feţei CEGI . Demonstraţi că (OEL)AC.

S-ar putea să vă placă și