0% au considerat acest document util (0 voturi)
177 vizualizări4 pagini

Moda Interbelica

Moda interbelica din Romania era influentata de stilul parizian. Femeile purtau rochii scurte si stranse, cu corsete si pudra pe fata. In anii '30 moda a devenit mai simpla, cu tinute lejere si machiaj aprins. Biserica critica tinutele scandaloase ale femeilor.

Încărcat de

Ruxandra Enache
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
177 vizualizări4 pagini

Moda Interbelica

Moda interbelica din Romania era influentata de stilul parizian. Femeile purtau rochii scurte si stranse, cu corsete si pudra pe fata. In anii '30 moda a devenit mai simpla, cu tinute lejere si machiaj aprins. Biserica critica tinutele scandaloase ale femeilor.

Încărcat de

Ruxandra Enache
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Moda interbelica

In perioada interbelica imbracamintea si accesoriile devenisera in voga , fiind un etalon al bogatiei


si al modernitatii . In Bucuresti era renumit “ Micul Paris “ pe Calea Victoriei unde magazinele
pentru haine accesorii erau vizitate in mod frecvent de oameni dar cel mai des de femei . “ Micul
Paris” devenise renumit ajungand sa concureze cu Paris si cu Viena in domeniul tinutelor elegante
din acei ani .

Aceasta moda a aparut odata cu intalnirile “ intr o carciumioara la sosea “ a iubirilor secrete
tinute prin scrisori sau jurnale.

Anii 20 au venit si cu un nou stil de coafura pentru femei si fete acela inca intalnit frecvent si in
zilele noastre nbumit stil “ bob” drept sau ondulat. Cat despre primul ondulator aparut atunci ,
fiind cu aburi ceea ce nu dauna sau ardea firul de par ca in zilele noastre.

Noul cod vestimentar impus in acei ani provenea de la moda pariziana si de la Charleston (cel mai
mare oras din statul american din California de sud renumit pentru repere istorice si célèbre)
definite printr un ton de extravaganta si rafinament , noul stil de viata al oamenilor.

Daca voiai sa le vezi pe Marta


Bibescu sau pe Ana Aslan cunoscuta si ca femeia care a descoperit “elixirul tineretii “ trebuia sa te
duci pe Calea Victoriei unde le gaseai purtand rochii din material pastelate , fine pana la genunchi ,
talia lasata cazand peste solduri … dar lansand totusi sa se vada formele.

Femeile purtand un corset special ce le modela talia facand o de 55 cm si cu o fusta tip clopot mai
lunga sau mai scurta. Rochii cu spatele decoltat monturi blanuri si diademe cu pene. Nu lipseau
bijuteriile din aur sau brose in forma de flori ,evantaiul , umbreluta , palarii de pai cu borouri
foarte largi pentru ale proteja de lumina soarelui , si bineinteles ca pudra alba era nelipsita din
viata unei femei .

Greta Garbo, actrița supranumită „prințesa de vis a eternității”, a adus în vogă un nou stil
vestimentar, modelul androgin. Femeile își purtau părul tuns scurt, tip bob, și își strângeau
sânii pentru ca bustul lor să fie cât mai aplatizat. Așadar corsetele devin pe cale de
dispariție. Silueta era de tip scândură, iar formele nu mai erau scoase în evidență.

De la inceputul anilor 30 deja moda cu bucle pariziene si tinute sophisticate nu mai era in
vog , purtandu se tinute mai lejere si mai simple , dar intregite de un machiaj iesit clar in
evidenta cu o nuanta aprinsa de rosu , ochi negrii si sprancene ascutite si fata alba din cauza
pudrei care era inca in uz.

Așa cum am spus, moda Micului Paris era predominant îndrăzneață. Tocmai de aceea a
născut și reacții negative. În principal, răspunsul cel mai dur a venit din partea bisericii,
deoarece femeile purtau rochii scandalos de scurte, aveau brațele și umerii goi și nu mai
arătau respect față de biserică.

„Revista funcţionarilor publici” scria în iulie 1927:„Păpuşile vopsite şi împopoţonate ce întâlnim zilnic
cu rochii străvezii care nu mai tăinuiesc nimic, decoltate până la mijloc şi scurte deasupra
genunchiului, cu ciorapi de culoarea pielii, cu pulpele goale purtând şosete spre a ispiti şi a atrage mai
mult, fără cea mai mică jenă, privirile trecătorilor, cu obrazul grimat şi buzele şi unghiile roşite, cu
părul – care e cea mai frumoasă podoabă a femeii – tuns. Ele fac parte din nenorocire de toate clasele
sociale”.

Revoltător era faptul că locul de etalare a modei devenise biserica. O revistă din Ploieşti scria :
„ Cuconiţe ce poartă rochii scandalos de scurte şi umblă cu picioarele goale în sandale, cu braţele şi
umerii goi, cu pieptănătura teatreală, cu piepteni şi agrafe de toate culorile şi buzele vopsite violet nu
au pic de sfială, un pic de obraz când vin la biserică”.

La ţară, îmbrăcămintea era confecţionată în gospodărie;din in sau cânepă (cămăşi, izmene) lână
(pantaloni, fuste, flanele), blană (cojoace, căciuli), piele (opinci). Costumele naţionale erau purtate cu
mândrie mai ales de bătrânii satului. Ceilalţi preferau hainele făcute mai în grabă şi fără înflorituri.

Doar în zonele de munte portul popular se menţinea la toate categoriile de vârstă. Renunţarea la
portul tradiţional în beneficiul hainelor cumpărate de la oraş punea în evidenţă procesul de
modernizare ce avea loc în lumea satului, adaptarea ţărănimii la noul ritm de viaţă al societăţii
româneşti. Rar se întâmpla ca mirele şi mireasa să fie îmbrăcaţi în costume naţionale;era aproape o
modă ca tinerii să-şi comande haine la oraş, iar mireasa să aibă coroniţă făcută la târg. De asemenea,
naşii purtau costume din stofă, ghete şi pălării.

Common questions

Dezvoltat cu IA

The fashion industry in interwar Bucharest represented both a continuation of and departure from traditional Romanian attire through the coexistence of modern urban styles and enduring traditional elements. While urban fashion adopted cosmopolitan trends from places like Paris, emphasizing sleek, modern cuts and foreign influences , traditional wear persisted in rural areas, especially among older generations who maintained the cultural significance of items like national costumes . In urbanized regions, however, the departure from traditional attire became evident through the decline in use of symbolic items such as handcrafted garments, replaced by machine-made city fashion, marking a transition towards modern European identities .

The adoption of foreign fashion trends affected perceptions of national identity differently in urban and rural Romania during the interwar period. In urban areas like Bucharest, the embrace of international styles from Paris and Vienna fostered a cosmopolitan identity, signaling a shift towards modern European cultural affiliations . This urban embrace often clashed with traditional values, as seen in criticism from conservative institutions . Conversely, in rural areas, traditional attire remained prevalent, representing a stronghold of national identity and cultural heritage . Although rural communities began to slowly integrate city fashions, traditional wear continued to symbolize a connection to Romanian roots, highlighting a dichotomy between urban modernity and rural tradition .

'Little Paris' played a pivotal role in shaping Bucharest's fashion scene during the interwar period by acting as a central hub for contemporary styles that competed with those of major fashion capitals like Paris and Vienna . The area's boutiques and vibrant social scene facilitated the widespread adoption of elegant and extravagant fashion, reinforcing Bucharest's image as a modern, European city . This not only attracted locals to embrace new trends but also elevated the city's cosmopolitan status. The influence was such that it symbolized modernity and sophistication, making participation in this fashion culture a marker of social status and cultural engagement .

Technological innovations significantly influenced fashion trends and personal grooming in interwar Bucharest through the introduction of new beauty tools and materials. For instance, the steam-driven curling iron allowed for safer hair styling compared to older methods that could damage hair . This innovation enabled popular hairstyles such as the wave or bob, facilitating the widespread adoption of new grooming standards . These advancements made fashion and beauty more accessible to the masses, reflecting a broader trend of technological progress impacting daily life and societal standards of beauty during the interwar period .

Fashion media and public discourse had a significant impact on the perception of interwar fashion in Romania, often mediating societal attitudes and controversies. Publications like 'Revista funcţionarilor publici' critiqued contemporary fashion for its perceived indecency, describing the 'păpuşile vopsite' with transparent, short dresses as scandalous . This criticism from media outlets fueled public debates on modesty, morality, and modernity, reflecting and shaping popular opinion regarding appropriate fashion expression . Such discourse highlighted the tension between progressive trends and traditional values, illustrating media's role in both challenging and preserving societal norms during the era .

The rise of 'interwar fashion' in Bucharest, specifically on Calea Victoriei known as 'Little Paris,' was influenced by multiple factors. Firstly, fashion became a symbol of wealth and modernity, mirroring global trends from fashion epicenters like Paris and Vienna . Secondly, the social atmosphere of the era encouraged such vibrant fashion, as seen in cultural gatherings such as 'intr-o cârciumioară la șosea,' which fueled the exchange of fashion ideas . Thirdly, the presence of iconic figures like Marta Bibescu and Ana Aslan, who showcased fashionable dresses, spurred the cultural emphasis on style . Lastly, 'Little Paris' became a competing fashion hub with Paris itself due to its adoption of extravagant and refined styles inspired by international trends like the Charleston look .

Fashion trends during Bucharest's interwar period reflected a significant shift in gender roles and identity. The introduction of the 'bob' hairstyle and the rise of the androgynous look, championed by actresses like Greta Garbo, signified a movement away from traditional femininity, emphasizing a more masculine aesthetic . Women began to favor silhouettes that minimized curves, such as flat-chested dresses, aligning with a broader cultural shift towards gender neutrality in appearance . This change in fashion indicated a rebellion against conventional gender roles, empowering women to express individuality and independence .

Religious and rural communities in Romania expressed significant resistance to interwar fashion trends, which highlights societal tensions of the period. The church and traditionalists criticized the fashion as indecent, particularly commenting on women's short, revealing dresses as a lack of respect for religious spaces . The rural populace tended to maintain traditional clothing, indicative of their slower adoption of modern urban trends, though there was a gradual shift towards city fashions . These reactions underscore a cultural clash between modern, urban ideals and conservative rural values, reflecting broader societal tensions concerning modernization and tradition .

Market forces and urbanization played crucial roles in the adoption of new fashion trends in rural Romania during the interwar period. The increased availability of city-made clothing led to a shift from traditional garments to more urban styles, reflecting a broader societal adaptation to modern economic conditions . As rural inhabitants were exposed to urban trends through market interactions, they began to adopt elements of city fashion, such as ordering wedding attire from towns and integrating purchased fabrics and designs . This indicated a significant cultural and economic transformation, where market dynamics encouraged a departure from indigenous fashion traditions towards modernity .

The transformation in women's fashion from the 1920s to the 1930s in Bucharest marked a shift from structured, ornamental styles to more relaxed and simplistic attire. In the 1920s, women favored the bob hairstyle, corsets, and dresses that emphasized a flat figure, with influences from Parisian fashion embodying extravagance and refinement . By the 1930s, there was a noticeable move towards comfort with simpler, loose-fitting garments, albeit complemented by bold makeup featuring bright red lips and defined eyes . Socially, this reflected a change in priorities from public display of wealth and status to practicality, possibly influenced by economic conditions and changing gender roles during the interwar period .

S-ar putea să vă placă și