Situaia economic i social din România

SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI
SOCIALĂ DIN ROMÂNIA

Enache Steluța Georgeta

Prezentul studiu a fost realizat de dna Steluța Enache, în urma unei licitații lansate de
Comitetul Economic şi Social European. Informaţiile și afirmațiile exprimate în acest studiu
aparțin autoarei și nu reflectă neapărat opinia oficială a Comitetului Economic şi Social
European. Comitetul Economic şi Social European nu garantează acurateţea datelor din
acest studiu. Comitetul Economic şi Social European, și nicio persoană care acționează în
numele Comitetului, nu poartă răspunderea pentru utilizarea care poate fi dată informațiilor
cuprinse în studiu.

RO
 Situaia economic i social din România

Rezumat

În 2009, România a ignorat semnele crizei financiare care se manifesta vădit în UE și în

America de Nord și a intrat în această criză nepregătită și mai târziu decât alte țări. De
aceea, efectele crizei nu au fost atenuate prin măsuri preventive și, nici măcar după intrarea
în criză, nu au fost întreprinse măsuri corective reale, cu excepția măsurilor de reducere a
cheltuielilor publice. Însă aceste măsuri nu au fost omogene în întregul sector al cheltuielilor
publice.
Lipsa echilibrului și politicile fiscale și bugetare prociclice au constituit factori agravanți,
însă, în România, criza economică a fost provocată de consumul excesiv practicat de sectorul
privat și de deficitul de cont curent.
Economia României continuă să fie caracterizată de o forță de muncă cu calificări medii și
scăzute și o utilizare redusă a tehnologiilor, bazându-se în continuare pe industriile cu
valoare adăugată scăzută. Productivitatea este afectată iar modelele de afaceri utilizate
permit creşterea productivităţii doar prin intermediul reducerilor salariale, ceea ce, în
esență, reprezintă o puternică sursă suplimentară de stres.
Structura ocupării forţei de muncă din România demonstrează că aceasta se află mult în
urma celorlalte țări europene în privința structurii economice, acest lucru fiind una dintre
cauzele productivităţii scăzute în general. În ciuda faptului că unele decalaje au fost
depășite, România continuă să fie țara din UE cu cea mai nefastă repartizare a locurilor de
muncă pe sectoare economice. Această structură afectează capacitatea de convergență reală,
necesară pentru a face parte din zona euro.
 Situaia economic i social din România

Cuprins
Rezumat..........................................................................................................................................................3
Capitolul 1: Introducere:..............................................................................................................................5
Capitolul 2: Contextul economic și social...................................................................................................6
Capitolul 3: Piața muncii și condițiile de muncă în România...................................................................9
Capitolul 4: Relații industriale și parteneri sociali în România.............................................................16
Capitolul 5: Concluzii................................................................................................................................19
7. Anexe statistice.......................................................................................................................................21
 Situaia economic i social din România

Capitolul 1: Introducere:

România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică. Expunerea mare pe
care a avut-o la speculațiile imobiliare, precum și dependența de capitalul băncilor străine au
condus la o cădere economică abruptă. La acestea s-a adăugat și contracția piețelor – scăderea
consumului intern și reducerea drastică a exporturilor. Ca și cum contextul internațional
profund defavorabil nu ar fi fost suficient, măsurile luate începând cu anul 2009 au dat
dovadă de lipsă de inspirație. Debutul crizei a găsit România în stadiul de negare, instituțiile
abilitate au lansat teza potrivit căreia criza nu ne va afecta, iar atunci când a devenit evident
că acest lucru nu se va întâmpla nu exista o viziune unitară, un plan de acțiuni pregătit pentru
combaterea crizei. Ca rezultat, au fost adoptate haotic reglementări care nu au reușit să
impulsioneze piața muncii și nici să asigure o incluziune socială adecvată. Orientarea a fost
mai degrabă una axată pe obținerea cu orice preț a unui echilibru macroeconomic fragil.

De mai bine de 2 decenii, orientarea politicilor publice în România a vizat stabilitatea

macroeconomică pe termen scurt; acest deziderat a fost parțial atins prin practicarea unor
politici structurale dure și austere. Prețul plătit pentru stabilitatea macroeconomică obținută a
fost acela că s-a redus potențialul de creștere al PIB-ului, creștere care să permită reducerea
decalajelor față de statele membre ale Uniunii Europene. Estimările realizate de analiști 1
relevă faptul că, pentru a atinge 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, România ar trebui
să crească, timp de zece ani, cu 2% mai rapid decât media UE.

Accelerarea procesului de intrare în zona euro fără a deteriora echilibrele macroeconomice

presupune existența și promovarea unor politici publice adresate economiei reale.

Flexibilizarea forțată a pieței muncii nu poate fi benefică pentru angajați câtă vreme nu se
păstrează un echilibru între celelalte condiții structurale, astfel încât să crească rata ocupării,
să scadă inegalitatea și să existe mecanisme eficiente de protecție socială în perioada de
tranziție de la un loc de muncă la altul, de la activitate la inactivitate și șomaj sau de la șomaj
și inactivitate înapoi la activitate.

1
Valentin Lazea: Creșterea Produsului Intern Brut: dorințe, posibilități, probleme
 Situaia economic i social din România

Capitolul 2: Contextul economic și social

După momentul integrării, România nu a reușit să facă nici un singur pas pentru a se apropia
de competitivitatea economică a țărilor europene.
Cu un kg. de materie
primă/materiale consumate,
România adaugă valoare de 21 de
cenți EUR, în timp ce, la nivel
european, la fiecare kg. consumat
se adaugă valoare de 1,58 EUR,
adică de peste 7 ori mai mult decât
în cazul României.
Aceasta este esența evoluției
economiei românești și a
strategiilor de dezvoltare aplicate.
Sursa: date Eurostat, prelucrările
autorului.

Principalul factor determinant al creșterii valorii adăugate brute în perioada 1995–2011 a fost
reprezentat pentru România de cererea externă (în interiorul sau în afara spațiului european).
Dacă avem în vedere
Principalele puncte slabe care afectau competitivitatea României în 2013 - 2014
nivelul fiscalitatii
sursa: World
faptul că
infractionalitate coruptia
Economic
17.80%20.00% Forum competitivitatea
capacitate de inovare insuficienta reglementarile fiscale globală influențează
13.40% cererea externă și
sistem public de sanatate deficitar 10.00% 11.80% acces la finantare totodată evoluția
10.50%
creșterii economice,
0.20%
România ar trebui să
0.40%
0.90%
reglementari ale cursului de schimb 1.30%
2.30%
0.00% 10.20% birocratia guvernamentala fie mai atentă la
2.80%
3.30%
6.20%
7.30% factorii care îi
5.70% 6.20%
afectează negativ
instabilitate guvernamentala instabilitate politica
competitivitatea.
Sursa: World Economic
reglementari restrictive in piata muncii nivel inadecvat al infrastructurii
Forum, prelucrarea
etica deficitara la locul de munca inflatia autorului
forta de munca insuficient calificata
Nivelul fiscalității, corupția, accesul la finanțare, nivelul birocrației, instabilitatea politică și
nivelul inadecvat al infrastructurii sunt doar câteva dintre principalele puncte slabe care
afectează nivelul competitivității României. Printre factorii ce influențează în mod negativ
competitivitatea este și forța de muncă insuficient calificată. Dacă în 2011-2012 forța de
muncă insuficient calificată deținea o pondere de aprox. 3,6% din totalul factorilor care
 Situaia economic i social din România

influențează negativ competitivitatea României, în 2012-2013 această pondere a crescut la

4,2%, iar 2013/2014 s-a majorat la 5,7%.
Tendința este clar în defavoarea României și cu efecte negative pe termen mediu și lung;
degradarea va fi din ce în ce mai rapidă, iar măsurile care ar putea fi luate nu vor produce
efecte imediate.
Evoluțiile de pe piața muncii din perioada crizei economice s-au tradus și în deteriorarea
condițiilor sociale și sărăcie.
Pe măsura creşterii economice, venitul populaţiei sporeşte, însă, de regulă, nu proporţional
pentru toate categoriile. Ideal, pentru realizarea unei convergenţe a veniturilor la nivel
naţional, ar trebui ca veniturile să crească mai rapid în cazul categoriilor mai sărace ale
total populaţiei decât în cel al
d10 10% d1 populaţiei bogate.
Lipsa capacității de a-și
acoperi nevoile curente este
d9 0% d2
vizibilă și atunci când
analizăm riscul de sărăcie
2011/2010 pentru populația din
-10%
România. De menționat ar fi
2012/2011
d8 d3 și faptul că politica socială
practicată de România nu
schimbă foarte mult
lucrurile; astfel, rata riscului
d7 d4
de sărăcie după transferurile
sociale a fost de aprox.
d6 Evoluția veniturilor
d5 bănești ale gospodăriilor populației pe decile %
22,5%, în 2012, când doar
Grecia depășea România la acest indicator, media europeană fiind de aprox. 17,5%.
Sursa datelor: INS, prelucrările autorului

Gospodăriile populației cu venituri foarte mici au fost lovite cel mai puternic de criză și își
revin mai greu decât restul categoriilor
de gospodării. Cele mai sărace 10% 76.0 Șomeri aflați în risc de sărăcie
75.5
dintre gospodăriile din România au 74.0 71.6 71.8 72.2 73.3
72.0 73.0
înregistrat în perioda 2010–2012 70.0
creșteri ale veniturilor bănești de doar 68.0
66.0
1%, în timp ce creșterea medie a 64.0
%

64.1 64.5 66.9

65.5
veniturilor bănești pentru restul 62.0 60.0
63.5 64.3

gospodăriilor a fost în medie de 6%. 58.0

56.0
2007
Pentru aceste gospodării a fost 2008 2009 2010 2011
imposibil, în 2012, să-și acopere 2012
UE 27 Romania
cheltuielile de consum de bază. În
2012, peste 20% dintre gospodării au avut venituri bănești mai mici decât coșul minim de
consum.
 Situaia economic i social din România

Sursa: Institutul National de Statistica, prelucrarea autorului

Sărăcia afectează toate categoriile sociale și este strâns legată de nivelul de ocupare, de
calitatea locurilor de muncă și de nivelul salarial. Din anul 1996 încoace, populația aptă de
muncă migrează din sfera ocupării cu statut de salariat către inactivitate sau ocupare
neremunerată, ceea ce se traduce prin precaritate la nivelul veniturilor și prin risc de sărăcie.
Una dintre cele mai afectate categorii este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani
unde ocuparea a scăzut de la 37% în anul 1996 la 33% în anul 2000 și la 24% în anul 2012.
Sursa: date Eurostat, prelucrările autorului.

Categoriile cu cel mai mare risc de

sărăcie sunt persoanele ocupate, altele Alte persoane inactive aflate în risc de sărăcie

decât cele cu statut de salariat, pe de o 60.0

54.7
51.7
parte, și somerii pe de altă parte. În cazul 50.0 50.4
49.1
49.1
53.9

acestor categorii, riscul de sărăcie este de 40.0 41.8

41.1
aproximativ 70%, chiar mai mare în 40.8 41.2 42.4 43.6
30.0
cazul șomerilor.
%

20.0

Criza economică și nivelul redus de trai

10.0
în special în mediul rural au condus la
0.0
imprimarea unei tendințe de creștere a 2007
2008
ratei abandonului școlar atât în mediul 2009
2010
2011
UE 27 Romania 2012
rural cât și în mediul urban, în special în
cazul învățământului liceal și
profesional, dar și în cazul învățământului postliceal și de maiștri. Dacă privim cifrele
cumulate din 2007 până în 2012, rata abandonului școlar în cazul învățământului primar și
gimnazial a crescut cu aprox. 9%, în cazul învățământului liceal cu aprox. 19%, iar în cazul
învățământului postliceal și de maiștri, rata abandonului a crescut cu aprox. 28%.
An de an, părăsirea timpurie a sistemului educațional s-a accentuat, urcând dramatic până la
18,4% în anul 2010. Totuși, în anul 2013, rata părăsirii timpurii a sistemului educațional a
coborât ușor, spre 17,3%. Nu există însă suficiente elemente care să indice că anul 2010 ar
reprezenta un punct de inflexiune. Lipsa unui grad adecvat de educație are un efect puternic
asupra șomajului, similar cu cel al lipsei de experiență. Pentru unele sectoare și pentru
anumite locuri de muncă, experiența are mai multă valoare decât educația, dar în alte domenii
este invers. Persoanele cu un nivel scăzut de educație au o tendință mai puternică spre lipsa
de ocupare, ceea ce, pe termen lung, va conduce la o durată lărgită a șomajului în acest
segment.
În mediul rural situația este dramatică: în 2013, aprox. 28% dintre tineri au părăsit timpuriu
sistemul de învățământ, ceea ce va afecta capacitatea acestora de a se integra pe piața muncii.
Lipsa experienței va fi dublată în acest caz de o lipsă de pregătire consistentă, aceste două
componente reducând simțitor șansele tinerilor din mediul rural de a-și găsi locuri de muncă
decente.
În general, în România au fost întreprinse o serie de măsuri iniţiale în ceea ce priveşte
aspectele specifice politicii de ocupare a forţei de muncă, dar nu există deocamdată o
 Situaia economic i social din România

abordare globală coerentă sau o integrare susţinută a politicilor în materie de educaţie şi

ocupare a forţei de muncă. În contextul Strategiei Europa 2020, vor fi necesare acţiuni mai
viguroase pentru a îmbunătăţi perspectivele de angajare a grupurilor vulnerabile (precum
tinerii, lucrătorii în vârstă, romii), prin ridicarea nivelului de instrucţie şi de calificare, atât în
cazul lucrătorilor actuali cât şi al viitorilor angajaţi, prin folosirea unui sistem de stimulente
pentru muncă şi pentru restrângerea muncii nedeclarate.
Esenţială pentru modificările structurale care se vor produce în viitor în domeniul forţei de
muncă este tendinţa de reducere a decalajelor de productivitate între sectoare şi ramuri
economice, aceasta conducând automat la atenuarea disfuncţiilor pe piaţa muncii.
În România, mai timpuriu decât ar fi presupus nivelul dezvoltării sale economice, a apărut
fenomenul îmbătrânirii demografice. Contribuţia principală la accentuarea îmbătrânirii
populaţiei după anul 1990 a avut-o migraţia externă, ştiut fiind faptul că în rândul persoanelor
emigrante predomină cele active, atât din punct de vedere economic cât şi demografic.
Aceasta a contribuit decisiv la scăderea numărului de naşteri şi a sporului natural al
populaţiei.
Reducerea în ultimul deceniu a populaţiei active a influenţat în mod negativ dinamica
ocupării, exprimată în raport cu populaţia în vârstă de muncă. Scăderea ratei de ocupare a
forței de muncă, determinată de reducerea ratei de activitate, în corelaţie cu majorarea ratei de
pensionare, conduce la creşterea gradului de dependenţă economică a populaţiei.

Capitolul 3: Piața muncii și condițiile de muncă în

România

România a moştenit şi continuă să dezvolte o structură deficitară a populaţiei ocupate,

aceasta inhibând dezvoltarea...
RATA OCUPĂRII RESURSELOR DE MUNCĂ
la nivel național (%)
Piaţa muncii din România a
75 72.1
dezvoltat şi menţinut o serie de
deficite structurale în ce privește 70 69
68.1
66.2 66.6
66
populaţia şi forţa de muncă, deficite 65 64.2 64.5 64.7
65.7
64.1 64.6 64.6
62.8
care au fost amplificate de criza 64.6 62.9 63.4 63.6
62.4
economico-financiară. Astfel că, 60 61.3
60.1
60.7
61.4
60.6
59.6 59.6
61.1 60.9

până în 2013, nu a fost posibil să se 55

recupereze pierderea de locuri de
muncă suferită în timpul crizei. Rata 501999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013

ocupării din 2013 (60,9%) este rata de activitate rata ocuparii

semnificativ mai mică decât cea din 2008 (63,9%).

Sursa: date INS, prelucrările autorului.

Măsurile pentru creşterea gradului de participare şi ocupare a populaţiei au un impact major

care se răsfrânge asupra întregului sistem economico-social, la nivelul anului 2010 creşterea
 Situaia economic i social din România

cu 1 punct procentual a ratei ocupării echivalând cu un spor în PIB de 1,6 2 puncte

procentuale.
În legătură cu creşterea gradului de ocupare, în România există, comparativ cu situaţia pe
plan european, o rezervă
Rata ocupării resurselor de muncă importantă care se referă
pe regiuni de dezvoltare (%)

90
la supradimensionarea
80 în mod convenţional în
70
statistica oficială a
60
50
populaţiei ocupate în
40 agricultură, în raport cu
30
cerinţele unei economii
20
10 moderne. Acest fapt
0 conduce la o

T
ST
U

T
ST

ES
productivitate medie

IA
V
ES
TR

NI
-E

FO
VE

V
D-
EN

UD

TE

TE
IL
D-

ea
OR

UN

OL
C

un
-
OR

TI
N
ea

ea

gi
-M

T
N

ES
ea
un

un

Re
ES
UD
ea

un
gi

gi

UR

scăzută la nivel naţional.

-V
un

Re

Re

S
gi

UD
UC
gi

ea
Re
Re

un

S
B

ea
gi

ea

un
Re

un

gi
gi

Re
Re

1990 2000 2003 2006 2010 2013 Sursa: date INS, prelucrările
autorului.

Prin iniţierea unor investiţii şi măsuri orientate spre modernizarea şi reducerea ponderii
populaţiei în agricultură s-ar obţine beneficii importante, atât pe planul creşterii veniturilor
celor ocupaţi în agricultură cât şi al modernizării mediului rural. În anul 2010, reducerea cu
un punct procentual a ponderii agriculturii în populaţia ocupată echivala cu o creșetere anuală
a PIB-ului de 1,2%3. Structura populaţiei ocupate
după statutul profesional
Sursa: date INS, prelucrările 100%
1% 0% 0% 0% 0%
autorului 0% 0% 0%
90%
16% 14% 13% 12% 13% 13% 12% 12%
18% 20% 15%
80%
Structura populaţiei 14% 13% 12% 13% 13% 12% 12%
70% 16% 18% 15% 1% 1% 1% 1%
2% 2%
ocupate înregistrează o 60% 1% 20%
1%
1%
1%
1%
dinamică lineară şi 50%
omogenă în ultimii ani, în 40%
68%
medie 67-68% din totalul 30% 62% 59% 55% 62% 66% 66% 67% 66% 67% 67%

populaţiei ocupate fiind 20%

salariați, cu aproximativ 10%
0%
12% lucrători pe cont 96 98 00 02 04 06 08 10 12 13 14
l 19 l 19 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 l 20 I 20
propriu, procent egal cu cel An
u
An
u
An
u
An
u
An
u
An
u
An
u
An
u
An
u
An
u
ru
l I
st
esau
al „lucrătorilor familiali Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat Membru al unei societati agricole
Tr
i m al unei cooperatii

neremunerați”;existența
acestei din urmă categorii reprezintă un element îngrijorător, din cauza nivelului ei
supradimensionat (12% din populaţia ocupată), ea fiind, în fapt, o categorie care maschează
un important segment de populaţie fără surse proprii de trai. Cu atât mai grav este faptul că,
în această categorie, cel mai bine reprezentați sunt cei din grupa de vârstă 15-24 de ani (36%
din populaţia ocupată în 2013).
2
Conform calculelor efectuate de experții Biroului pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de muncă, Blocul
Național Sindical
3
Conform estimărilor realizate de experții Biroului pentru observarea pieței munii și a calității locurilor de muncă, BNS.
 Situaia economic i social din România

Forța de muncă a scăzut în ultimii câţiva ani, tendița descendentă fiind slabă, dar practic
permanentă, în afara regiunii din Nord-Estul României, în care asistăm la un fenomen invers,
de creştere vizibilă a forței de
muncă; este vorba de cea mai RESURSELE DE MUNCĂ
pe regiuni de dezvoltare România
săracă regiune a României, unde
Produsul Intern Brut/locuitor este
2500
2400

cu 48% mai mic decât indicatorul 2300

2200

echivalent la nivel național, 2100

2000

această diferență accentuându-se 1900

1800

de la un an la altul. În condițiile în 1700

1600

care în România mobilitatea 1500

1400

ocupațională și cea regională sunt 1300

1200
extrem de reduse, și în lipsa unor 1100
Anul
1990
Anul
2000
Anul
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013

politici publice orientate, este de

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST

așteptat ca, în perioada următoare, Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST

să ne confruntăm cu o creștere a
expunerii la riscul de sărăcie pentru populația ocupată.
Sursa: date INS, prelucrările autorului

De menționat este faptul că, în acest moment, aproximativ 19% dintre persoanele care dețin
un loc de muncă în
România sunt expuse
riscului de sărăcie, în
timp ce media
europeană este de
aproximativ 9%.
Sursa: date INS, prelucrările
autorului

Rata de inactivitate a
crescut și rămâne foarte
ridicată în România, la
nivelul anului 2013. Mai
bine de 29% din
populația aptă de muncă se află în inactivitate, iar creșterea acestui indicator este extrem de
accentuată, dacă avem în vedere că, în anul 2000, rata de inactivitate era de doar 16%.
Populația inactivă aptă de muncă se prezintă cu o medie de cca. 30% în perioada 2008–2013.
Anu Anu Anu Anu
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
l l l l
2000 2001 2003 2004 2006 2008 2009 2011 2012 2013
2002 2005 2007 2010
Populaţia
84% 82% 76% 73% 73% 71% 73% 73% 72% 72% 71% 70% 71% 71%
activă
Populaţia
inactivă în
vârstă de
muncă 16% 18% 24% 27% 27% 29% 27% 27% 28% 28% 29% 30% 29% 29%
 Situaia economic i social din România

Această valoare foarte înaltă este

cauzată de un fenomen dintre cele Structura populației descurajate în a mai căuta un loc de muncă după mediul de rezidență

mai îngrijorătoare. Foarte multe

persoane sunt descurajate în a mai 71%
68%
66% 66%
64%
căuta un loc de muncă (cu o 58% 59% 59%
57% 57% 58% 56%
60%

54%
incidență uriașă în mediul rural), 50% 52%
48%
53% 52% 53%

46% 47% 48% 47%

iar descurajarea determină intrarea 42% 41% 41%
43% 43% 42% 44%
40%

acestor persoane direct în 36%

32%
34% 34%
29%
inactivitate. Este de reținut faptul
că cea mai expusă categorie de

4
99

99

99

99

00

00

00

00

00

00

00

00

00

00

01

01

01

01

01
1

I2
ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul

ul
An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

An

lI
vârstă la descurajarea de a căuta un

tru
es
im
Tr
loc de muncă este tocmai categoria
35-49 de ani, cea care ar trebui să urban rural

fie cea mai stabilă din punct de vedere profesional.

Sursa: date INS, prelucrările autorului

Această stare de fapt indică o tendință ce demonstrează puternicele și nedoritele modificări la

nivelul relațiilor de muncă.
Mulți angajatori preferă să Structura populației descurajate în a mai găsi un loc de muncă
pe grupe de vârstă
angajeze personal cu pregătire și
experiență profesională reduse, 50%
de vârste mai mici, dar care pot 40%
fi folosiți în mod discreționar, în
timp ce categoriile de 30%
profesioniști cu pregătire și 20%
experiență mai bune, dar cu
10%
așteptări precise și capacitatea
de a-și traduce în fapte aceste 0% Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Trimestrul

așteptări, sunt descurajați în 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 II 2014

efortul lor de a ocupa un loc de 15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 49 ani 50 - 64 ani

muncă.
Sursa: date INS, prelucrările autorului

Chiar dacă rata şomajului din România este situată la un nivel care nu ridică prea multe
probleme, analiza atentă relevă aspecte extrem de îngrijorătoare…
În ultimii ani, se poate observa o tendinţă de cronicizare a şomajului.
Sursa: date INS, prelucrările autorului
 Situaia economic i social din România

Cifrele oficiale indică

Numărul șomerilor
înregistrați la sfârșitul lunii dinamici moderate,
1,200,000 dar aceasta numai în
condiţiile în care nu
1,000,000
luăm în calcul ieșirile
din sistem, fapt care
800,000
face ca ratele
600,000 șomajului să se
prezinte la valori nu
400,000
foarte mari, dar în
200,000
fond nereale și fără
corespondență cu
0 realitățile de pe piața
muncii. Această lipsă
Se -09

Se -10

Se -11

Se -12

Se -13

Se -14
Ma -09

Ma -10

Ma -11

Ma -12

Ma -13

Ma -14
No -09

No -10

No -11

No 2

No -13

4
Ma r-09

Ma r-10

Ma r-11

Ma r-12

Ma r-13

Ma r-14
Jan 09

Jan 10

Jan 11

Jan 12

Jan 13
Ju 09

Ju 10

Ju 11

Ju 12

Ju 13

Ju 14
p-1

p-1
v-

v-

v-

v-

v-
y-

y-

y-

y-

y-

y-
l

l
Jan

p
de corespondență cu
Someri neindemnizati Total someri inregistrati (indemnizati si neindemnizati)
realitatea curentă este
dată inclusiv de nivelul foarte ridicat al ocupării în agricultura de subzistență (o treime din
populația aptă de muncă).
Dar putem vorbi și de o consolidare a unor nuclee de șomaj care tinde să devină structurală.
Așa se face că, peste jumătate din
șomerii BIM înregistrați nu mai Șo me r i B IM c a r e a u Înc e ta t sĂ l uc r e z e de
c e l puȚ i n 8 a ni
lucraseră de cel puțin opt ani, o
perioadă care practic îi descalifică pe
52%
foarte mulţi şomeri din punct de 46% 48%
45%
vedere profesional, dar şi din punctul 42%

de vedere al capacităţii de a răspunde

cerinţelor de ordine şi disciplină a
muncii.
Sursa: date INS, prelucrările autorului

În 2011, doar 2% din şomeri făceau

2009 2010 2011 2012 2013
tranziţia de la şomaj la un loc de
muncă; în fapt, 80% dintre şomeri nu-şi găsesc de lucru. Mai mult de jumătate dintre tinerii
ce termină o formă de învăţământ intră în şomaj sau inactivitate.
Aceeași categorie de vârstă, 35-49 de ani, categoria cea mai descurajată în a căuta un loc de
muncă, se regăsește într-o dinamică de creștere în ceea ce privește evoluția șomajului de
lungă durată.
Sursa: date INS, prelucrările autorului
 Situaia economic i social din România

Evoluția șomajului de lungă durată

Creșterea ponderii
pe grupe de vârstă
acestei categorii de
69%

66%
vârstă în rândul
63% șomerilor de lungă
60%
durată este rapidă și
57%

54%
consistentă: din 2010,
51% când se situa la 32%, s-
48%
a ajuns la peste 41% în
45%

42%
trimestrul I din 2014.
39%

36%
Întâlnim, de asemenea,
33% evoluţii îngrijorătoare şi
30%
Anul 1996 Anul 1998 Anul 2000 Anul 2002 Anul 2004 în ce privește şomajul
Anul 2006 Anul 2008 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Trimes t ru l
II 2014

15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 49 ani 50 ani si peste de lungă durată. Avem

de a face cu valori
extrem de mari în rândul şomerilor tineri de lungă durată, atât în mediul rural (peste 61% în
2013), cât mai ales în mediul urban (peste 68% în 2013).
Dar ponderi însemnate regăsim în acelaşi an (2013) şi la șomajul de lungă durată general. În
mediul urban, peste jumătate din șomerii înregistrați sunt șomeri de lungă durată (53,1%), iar
în mediul rural avem o pondere de 44,2%, valoare ceva mai mică, generată însă, în primul
rând, de ieșirile din
Incidența șomajului BIM de lungă durată sistemul asigurărilor de
80
64.2 68.4 şomaj (fără ca persoanele
70
61 în cauză să fi revenit în
58.4 61.2
60 49.8 câmpul muncii) şi de
62 53.1
61.3 48.2
50 59.6
incapacitatea sistemului de
44.3
49
a înregistra persoanele
40 38.7 35.2
%

44.2 neocupate din mediul rural

39.2
30
32.2 34.2 37.1 (ei înşişi neinformaţi,
20 neinteresaţi şi descurajaţi).
incidenta somajului BIM de lunga durata la tineri - urban
10 incidenta somajului BIM de lunga durata la tineri - rural Sursa: date INS, prelucrările
incidenta somajului BIM de lunga durata - urban
incidenta somajului BIM de lunga durata - rural autorului
0
2009 2010 2011 2012 2013

ani

Ponderea șomerilor
Demn de remarcat este şi faptul că programele care s-au angajat dupa ce au urmat o formă de
de pregătire par să fie ineficiente în contextul pregatire
80% 73% 74%
eforturilor mai mult sau mai puţin concentrate
54%
de a reintegra profesional şomerii din 60%

40% 34% 32%

24% 19% 21%
20% 14% 15%

0%
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
 Situaia economic i social din România

România. În urma unui studiu (din 2012)4 privind eficiența programelor de formare
profesională continuă la care participă şomeri, a rezultat că tendinţa de scădere a eficienței
acestor programe este continuă (cu excepția anului 2010) și pronunțată, ajungând la 15% (în
2011), față de 73-74% (2002-2003).
Sursa: date INS, prelucrările autorului

Capitolul 4: Relații industriale și parteneri sociali în

România

Modificarea legislației muncii nu a avut efectele scontate, în schimb a condus la

accentuarea precarizării
Populaţia ocupată cu program de lucru complet, după durata obișnuită a săptămânii de lucru
relațiilor de muncă….
100%
7% 6% 5% 4% 5% 5% 4% 4% 5%
8% 9% 10%
Sursa: date INS, prelucrările 90%

autorului 80%

Modificările operate în 70%

59% 64% 68%
legislaţia muncii pentru 60% 63% 63% 57% 67% 69% 69% 71% 72% 74%

flexibilizarea condiţiilor de 50%

40%
muncă (survenite chiar pe timp
30%
de criză) a condus la o 15% 19%
20% 17%
precarizare a relațiilor de 10% 16% 14% 15% 15% 14% 13% 12% 12% 11%

muncă, contractele de muncă 0% 10% 11% 15% 12% 11% 10% 11% 11% 11% 10% 9% 8%

cu timp parțial sau contractele Anul 1996 Anul 1998 Anul 2000 Anul 2002 Anul 2004 Anul 2006 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

de muncă pe perioadă Nu poate fi indicata o durata obisnuita

40 ore
46 ore si peste
36 - 39 ore
41 - 45 ore
01 - 35 ore

determinată fiind subutilizate

(în 2013, ele reprezintă mai puțin de 10% din totalul contractelor individuale de muncă).

4
Impactul calificării și recalificării asupra cererii și ofertei de muncă, Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor
de muncă, BNS, 2012
 Situaia economic i social din România

Structura salariaŢilor cu program de lucru parȚial - dupĂ durata sĂptĂmÂnii de

lucru
Sursa: date INS, prelucrările autorului
100%
7% 6% 7% 6%
În cadrul aceluiaşi fenomen de 90% 10% 10% 11% 12% 10% 9% 13% 15%

precarizare a relaţiilor de muncă 80% 18% 16% 15%

se evidenţiază o tendinţă 70% 26% 30%
49% 31%
negativă de flexibilizare 60% 42%
46%
42%
47%
52%
exagerată a alocării timpului de 50%
lucru la nivelul unei săptămâni. 40%
Astfel trei sferturi din populaţia 30%
ocupată cu timp parţial nu putea 20% 46% 45% 42% 41%
34% 33% 37%
indica o durată obişnuită a 10% 25% 21% 20%
30%
25%

săptămânii de lucru, în timp ce 0%

Anul 1996 Anul 1998 Anul 2000 Anul 2002 Anul 2004 Anul 2006 Anul 2008 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Trimestrul II
jumătate din salariaţii cu regim 2014

de lucru temporar lucrau de fapt Nu poate fi indicata o durata obisnuita 31 ore si peste 11 - 20 ore

peste 40 ore pe săptămână sau 21 - 24 ore 25 - 30 ore

nu puteau indica o durată obişnuită a săptămânii de lucru; ambele procente au fost în creştere
în ultimii ani.
Economia României rămâne ancorată în munca slab şi mediu calificată, utilizatoare a unor
tehnologii relativ slabe şi bazată pe ramuri de activitate cu valoare adăugată scăzută.
Productivitatea este afectată, iar modelele de activitate utilizate nu permit sporuri de
productivitate decât pe baza reducerilor salariale, ceea ce, practic, reprezintă un puternic
factor suplimentar de stress. În 2012, peste jumătate dintre angajaţii din economie erau expuşi
la cel puţin un factor de risc care le afecta sănătatea mintală 5. În ultimii ani, sectorul privat
din economie investește mai puţin în formare profesională şi aplică mai puţin (cantitativ şi
calitativ) scheme de evaluare a personalului. În ce priveşte relaţiile de muncă, trebuie spus că
acestea au devenit mai formale – la locul de muncă dominând mai degrabă un sentiment de
concurenţă decât unul de cooperare sau emulaţie.
Cum era şi de aşteptat, nemulţumirile salariale au continuat să crească pe perioada crizei. La
această stare de lucruri contribuie în primul rând factori ca: neimplicarea în procesul de luare
a deciziilor, necompensarea fidelităţii la locul de muncă, factorii de risc psihic şi lucrul în
schimburi. Toate acestea au generat un sentiment acut al lipsei de încredere şi de motivaţie în
rândul lucrătorilor, fenomene care au continuat să se accentueze.

Modificarea legislației în domeniul dialogului social a produs mutații greu de remontat, în

special la nivelul dialogului social bipartit…
Implicarea în activități de protest la nivel de companie s-a redus semnificativ pe perioada
crizei, iar numărul conflictelor de muncă deschise s-a redus semnificativ, în corespondență
directă cu reducerea numărului contractelor colective de muncă care operează la nivel de
companie și grup de unități (contractele colective de muncă la nivel de sector aproape au

5
Condiții de muncă, satisfacție și performanță la locul de muncă, Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de
muncă, BNS 2012
 Situaia economic i social din România

dispărut). Aceste dinamici

Număr conflicte de interese la nivel național
negative au la origine 700
653
dispariția contractului
colectiv de muncă la nivel 600

național, desființat ca 500

rezultat al modificărilor
400 384
legislative mai sus amintite. 324
352
319
300 285
Sursa: date INS, prelucrările 260

autorului
200
141
114 121 116 116
103 98 95 86 92
100 79 73

România se confruntă cu 35
23 22

0 Salariați
Anul Anul din
Anul unitățile
Anul Anul AnulînAnul
careAnul au
Anulavut loc Anul
conflicte
Anul Anul de
Anul interese
o dereglementare în ce Anul
1993
Anul
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Anul Anul
2001 2002 2003 2004
Anul Anul Anul
2005 2006 2007 2008 2008 2009 2010 2011
Anul
2012
Anul
2013
1800000
privește drepturile, efect
1600000
negativ direct al legislației 1400000
ce reglementează dialogul 1200000
social. Dată fiind 1000000

reducerea semnificativă a 800000

protecției oferite de 600000

sistemul de negociere 400000

colectivă bazat pe 200000

0
coordonare și centralizare, 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 8 9 0 1 2 3
99 99 99 99 99 99 99 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 01 01 01 01
l 1 ul 1 ul 1 ul 1 ul 1 ul 1 ul 1 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2 ul 2
România are la momentul u
An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An
actual un număr mare de Salariati - total Participanti la conflicte
lucrători ocupați cu salarii
mici.
Sursa: date MMFPSPV, prelucrările
Contracte colective de muncă
autorului la nivel de unitate
14000
Există o corelaţie directă între
11729
numărul ridicat al salariaţilor care 12000
10569

nu sunt apăraţi de contracte 10000

8783 8726
9477

8317
colective şi nivelul salarial al 8000 7718

acestor persoane.
6000

Peste 40% dintre lucrătorii români 4000

nu sunt acoperiți de contracte

2000
colective de muncă, aproape dublu
față de media europeană, cifră 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

strâns legată de numărul Contracte colective de munca la nivel de unitate

lucrătorilor cu salarii mici.
Totodată, date fiind aceste câștiguri salariale mici, fenomenul de asigurare a unor activități
secundare generatoare de venit s-a amplificat în rândul populațtiei ocupate, fenomen ce are
implicații majore atât la nivelul stării generale a forței de muncă, cât și în ce privește
posibilitățile de ocupare.
 Situaia economic i social din România

Avem de a face cu o pseudo- Persoane care au o activitate secundară

pe grupe de vârstă
creștere a ocupării pe seama 100%

multiplicării numărului de contracte 18% 18% 90% 16% 15% 18% 20% 18% 19% 21% 21% 20%

de muncă, pentru că, de fapt, este 80%

70%

vorba de aceiaşi indivizi (cca. 46% 46% 60% 44% 45%

46% 50%
48% 51%
52%
200 000 de persoane în 2013, cifra 50% 54% 55%

40%
fiind în creștere), obligaţi să 30%

muncească pe un contract 27% 28% 20%

34% 32%
30%
26% 27% 26% 22% 20% 20%
10%
suplimentar. Pe categorii de vârstă, 0%
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
regăsim din nou categoria de vârstă 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2011 2012 2013

35-49 de ani, ei reprezentând 55% 15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 49 ani 50 - 64 ani 65 ani si peste

(în 2013) din cei care aveau o activitate secundară generatoare de venit.
Sursa: date INS si MMFPSPV
prelucrările autorului

Relevantă pentru
degradarea dialogului
social la nivel de unitate
este informația potrivit
căreia doar 15% din
companiile active cu
mai mult de 10 salariați
și 87% din cele cu mai
mult de 50 de salariați
aveau, în 2013, un
contract colectiv de
muncă încheiat la nivel
de unitate. Reglementările actuale statuează faptul că întreprinderile cu un număr mai mare
de 20 de salariați au obligația de a negocia contracte colective de muncă la nivel de unitate,
nemaiexistând însă și obligativitatea de a încheia un astfel de contract; în plus, admiterea
reprezentanților salariaților ca partener de dialog cu drepturi aproape similare celor ale
sindicatului facilitează o pseudo-negociere colectivă, acest proces nefinalizându-se cu
semnarea și înregistrarea unui contract colectiv.

Capitolul 5: Concluzii

Este cert că România înregistrează evoluţii negative în ce privește populaţia, forţa de muncă
şi relaţiile de pe piaţa muncii.
Ratele şomajului sunt relativ constante în ultimii ani, cu oscilaţii modeste, dar înregistrăm
unele procese care pun probleme mari. Menţionăm dintre acestea cronicizarea şomajului, atât
în rândul șomerilor de lungă durată, cât şi în rândul şomerilor de lungă durată tineri, în
ambele medii de rezidenţă, rural şi urban. Peste jumătate din şomerii înregistraţi în standard
B.I.M. sunt persoane care au încetat să lucreze de peste opt ani. Categoriile cele mai afectate
 Situaia economic i social din România

sunt: 15-24 de ani (din rândul cărora provin majoritatea lucrătorilor familiali neremunerați –
consideraţi forţă de muncă activă, fiind în fapt şomeri ce au nevoie de sprijin pentru
asigurarea traiului propriu), dar şi, în mod paradoxal, categoria 35-49 de ani, care, deşi este
categoria de forţă de muncă disponibilă cu cel mai disciplinat comportament, deţinătoare de
competenţe şi experienţă de muncă dovedite, este categoria cea mai descurajată în a căuta un
loc de muncă.
Resursele de muncă sunt în scădere, iar forţa de muncă ocupată are componente de natură să
compromită ocuparea (ponderi mari ale populaţiei ocupată în agricultură de subzistenţă sau
un număr foarte ridicat de lucrători familiali neremuneraţi). Rata populaţiei aptă de muncă
trecută în inactivitate este de asemenea foarte mare şi în creştere accentuată - 29% din forța
de muncă disponibilă se afla practic în inactivitate (faţă de doar 16% în anul 2000).
Un fenomen extrem de grav, deşi anterior intrării în muncă, este părăsirea timpurie de către
tineri a sistemului de educaţie, fenomen care se consolidează, mai ales în mediul rural, unde
cca. 28% din tineri au părăsit timpuriu sistemul de învățământ în 2013. Acest proces
afectează puternic capacitatea acestor tineri de a intra şi rămâne ca elemente active pe piaţa
muncii.
Programele de calificare/recalificare trebuie recalibrate în scopul asigurării unei eficiențe
sporite, aceasta constând în corelarea programului de formare cu ocuparea pe piaţa muncii. În
ultimii ani se înregistrează o scădere accentuată a eficienţei diverselor forme de pregătire
profesională organizate în beneficiul şomerilor, un exemplu extrem în acest sens fiind
ponderea şomerilor care şi-au găsit un loc de muncă după ce au participat la un program de
pregătire profesională (15% în 2011).
În ce priveşte forţa de muncă în activitate trebuie reţinut faptul că, de foarte multe ori avem
de a face cu relații de muncă precare, contracte de muncă cu niveluri salariale mici şi
program de lucru cu puternice caracteristici discreţionare; aici este suficiet să remarcăm că
trei sferturi din populaţia ocupată cu contracte cu timp parţial de lucru nu putea indica o
durată obişnuită a săptămânii de lucru sau lucrau un număr de ore echivalent unui program cu
normă întreagă, în timp ce jumătate din salariaţii cu regim de lucru temporar lucrau de fapt 40
ore pe săptămână sau mai mult sau nu puteau indica o durată obişnuită a săptămânii de lucru.
Ca urmare a modificărilor legislative care au demobilizat capacitatea de reacţie a salariaţilor
şi a partenerilor sociali, dar şi pe fondul acutizării pe fond de criză a condițiilor
socioeconomice, participarea la activităţi de protest la nivel de companie s-a redus vizibil,
numărul conflictelor şi al acţiunilor de protest scăzând dramatic.
România se confruntă cu o problemă majoră în ce privește reglementarea dialogului social,
protecția oferită de sistemul de negociere colectivă bazat pe coordonare și centralizare fiind
practic destructurată. Efectele negative se manifestă direct în relaţiile de muncă, în calitatea
locurilor de muncă, dar şi în ceea ce priveşte drepturile salariale (avem un foarte mare număr
de lucrători ocupați cu salarii mici sau la nivel minim).
Trebuie adoptate soluţii legale, administrative şi investiționale care să poată asigura atât
normalizarea relaţiilor de muncă şi însănătoşirea proceselor de pe piaţa muncii în general, cât
 Situaia economic i social din România

şi o creştere sustenabilă pe termen lung care să conducă la atingerea ţintei asumate de

România pentru 2020.
Un exemplu de soluţie potenţială este recenta iniţiativă cetăţenească de modificare a Codului
Muncii din România, coordonată de Blocul Naţional Sindical, care a reuşit să întrunească
toate condiţiile necesare pentru ca legea în cauză să fie trimisă în Parlamentul României,
modificările avute în vedere venind să corecteze o serie de deficienţe legale dintre cele mai
sus menţionate.

7. Anexe statistice

Resurse de muncă pe regiuni de dezvoltare

UM: Mii persoane
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total TOTAL 13217 13358 13616 13343 13544 13702 13817 13802 13773 13747 13876 14048 14048 14034 13998
Regiunea
- NORD- 1697 1680 1706 1669 1694 1719 1726 1731 1731 1731 1750 1778 1779 1779 1776
VEST
Regiunea
- 1648 1611 1643 1595 1620 1632 1653 1643 1641 1637 1652 1669 1667 1663 1657
CENTRU
Regiunea
- NORD- 2049 2252 2300 2260 2297 2315 2341 2341 2336 2332 2356 2385 2399 2411 2429
EST
Regiunea
- 1735 1794 1836 1805 1829 1849 1865 1859 1847 1840 1854 1868 1860 1852 1843
SUD-EST
Regiunea
SUD-
- 1979 2002 2037 2002 2035 2061 2071 2061 2049 2043 2063 2088 2086 2079 2069
MUNTENI
A
Regiunea
BUCURES
- 1422 1401 1430 1411 1440 1472 1489 1501 1506 1511 1524 1547 1541 1543 1530
TI -
ILFOV
Regiunea
- SUD-VEST 1410 1392 1417 1399 1411 1416 1422 1414 1407 1402 1415 1437 1441 1437 1432
OLTENIA
Regiunea
- 1276 1226 1246 1203 1220 1238 1250 1252 1254 1252 1262 1275 1274 1270 1263
VEST

Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - preţuri curente, calculate conform CAEN Rev.1

Regiuni Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total 337.2 503.6 1132 1647 2458 3610 5264 6975 9084 11414 13363 15968 19315 23935
Regiunea
Nord - 316 471.7 1040 1540 2335 3322 4912 6691 8640 10901 12539 14947 18611 21284
Vest
Regiunea
351.4 531.5 1188 1690 2524 3729 5388 7332 9426 11459 13098 15920 19580 22820
Centru
Regiunea
Nord - 274.5 409.2 851.4 1223 1778 2509 3816 5057 6522 7872 8908 10296 12341 14773
Est
Regiunea
342.7 506.1 1163 1631 2270 3213 4709 6289 8019 10470 11542 13570 15642 19814
Sud-Est
Regiunea
Bucuresti 495.6 742.7 1701 2845 4503 7821 10751 14149 18277 22909 29573 35012 43037 58061
- Ilfov
 Situaia economic i social din România

Regiunea
Sud - 329.8 482.5 1034 1428 2045 2857 4249 5613 7295 9407 11069 13375 15758 19927
Muntenia
Regiunea
Sud -Vest 287.1 437 1044 1453 2141 2993 4457 5415 7547 9367 10371 12463 15097 18531
- Oltenia
Regiunea
340.7 516.2 1269 1781 2824 3723 5609 7630 10183 13021 15065 18570 22342 25979
Vest
 Situaia economic i social din România

Rata de activitate a resurselor de munca pe regiuni de dezvoltare

UM: Procente
Anu
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
l
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
2005
rata de
82 72.1 69 68.1 66.2 64.2 64.5 64.7 66 66.6 65.7 64.1 62.8 64.6 64.6
activitate
Regiunea
NORD- 83.2 76.1 74 72.9 70.6 68.3 69.2 69.2 70.6 71 70.9 69 68 69.8 69.8
VEST
Regiunea
79.5 73.6 69.6 71.8 69 66.9 65.8 66.5 67.2 67.4 67 65.3 64.3 66.7 67
CENTRU
Regiunea
83.9 72.1 68.2 65 61.7 58.7 58 56.8 56.9 56.6 56.1 54.9 52.8 54 53.1
NORD-EST
Regiunea
79.3 68.6 64.7 62.9 60.8 59.3 58.9 59 59.8 60.3 59.6 58 56.5 58.3 58.4
SUD-EST
Regiunea
SUD- 82.2 72.1 68.4 67.2 64.7 62 61.9 61.4 62.5 62 62.1 60.6 59.2 61.1 61.1
MUNTENIA
Regiunea
BUCUREST 81.6 62.7 62 66.4 67.5 68.5 73.1 77 81.8 86.2 82 80.4 81 81.9 83.8
I - ILFOV
Regiunea
SUD-VEST 84.3 77.5 74.4 69.4 68.1 64.8 65.1 64.9 65.5 66.5 66 63.8 62.3 64.3 63.6
OLTENIA
Regiunea
82 74.8 71.7 72.5 71.5 70.2 70.4 69.9 71.7 71.1 69.9 67.6 66.4 68.6 69
VEST

Populaţia ocupată civilă pe regiuni de dezvoltare

Ani
Macroregiuni,
regiuni de
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
dezvoltare si
1992 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2009 2010 2011 2012 2013
judete
Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers. pers.
TOTAL 10458 8629,3 8562,5 8329 8305,5 8238,3 8390,4 8469,3 8725,9 8747 8747 8410,7 8371,3 8365,5 8569,6 8530,6
Regiunea
1376,8 1170 1176,9 1133,4 1131,4 1125,3 1145,5 1155,4 1186,5 1187,9 1187,9 1156,5 1153,7 1156,7 1187,2 1188
NORD-VEST
Regiunea
1239,6 1063,9 1044,8 1041,9 1024,9 1007,3 1008,1 1024,9 1049,9 1046,5 1046,5 1001,8 1001,8 1006,8 1040,7 1040,8
CENTRU
Regiunea
1606,3 1409,1 1401,8 1308,9 1290,9 1253,3 1265,6 1246,2 1262,3 1248,9 1248,9 1208,2 1207,2 1192,8 1224,7 1203,7
NORD-EST
Regiunea SUD-
1329,2 1090,6 1070,7 1022,1 1022,2 1021,7 1028,2 1035,8 1056,5 1057,6 1057,6 1011,1 994,9 986,2 1011 1003,9
EST
Regiunea SUD-
1602,5 1293,8 1270,4 1221,6 1207,3 1183 1188,9 1184,5 1214,8 1201 1201 1159,9 1154,8 1154,5 1182,6 1168,8
MUNTENIA
Regiunea
BUCURESTI - 1201 827,3 844,8 906,4 944,1 980,9 1062,1 1130,1 1211,7 1281,7 1281,7 1220,3 1214,8 1224,5 1239 1256,9
ILFOV
Regiunea SUD-
VEST 1126,6 953,5 944,3 879,4 873,7 848,6 857,1 853 875 867 867 836,1 832,8 828,9 848 832
OLTENIA
Regiunea
976 821,1 808,8 815,3 811 818,2 834,9 839,4 869,2 856,4 856,4 816,8 811,3 815,1 836,4 836,5
VEST

Populaţia ocupată civilă după statutul profesional al populaţiei ocupate

Ani
Statut Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
profesional 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 2009 2010 2011 2012 2013
al populatiei
ocupate Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan persoan
e e e e e e e e e e e e e e e
Total 8629,3 8562,5 8329 8305,5 8238,3 8390,4 8469,3 8725,9 8747 8747 8410,7 8371,3 8365,5 8569,6 8530,6
Salariati 4646,3 4613,1 4614,7 4655 4652,7 4790,4 4910,1 5162,9 5232,7 5232,7 4879,5 4581 4660,5 4777,2 4801,1

Patroni 165,7 184,5 183,8 179,2 186,2 180,2 169,9 156,9 160,3 160,3 125 145,5 126,3 103,3 160
Lucratori
pe cont 2263,4 2274,9 2115,5 2140,4 2133,7 2162,2 2134,5 2180,4 2162,5 2162,5 2080,7 2245 2142,8 2241,2 2241,2
propriu
Lucratori
familiali
1553,9 1490 1415 1330,9 1265,7 1257,6 1254,8 1225,7 1191,5 1191,5 1325,5 1399,8 1435,9 1447,9 1328,3
neremunera
t
 Situaia economic i social din România

Şomeri înregistraţi beneficiari de drepturi băneşti, pe grupe de vârstă

Grupe Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
de 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
varsta
UM: Număr persoane
In varsta
42966
sub 25 470330 341354 235000 251215 247573 245989 220701 178413 75111 64603 47103 44938 30559 65217 24743 61794 49189 38523 44264 47065
8
ani
In varsta
16362
25-29 165107 110606 56529 82806 95780 98199 82778 69214 36066 24404 18202 15264 10640 33105 9884 36455 21448 13423 13896 12622
8
ani
In varsta
23751
30-39 212750 141738 70055 132460 170610 204743 172673 142805 89380 76542 57164 54276 42306 98432 34252 110380 71827 38372 38694 35579
9
ani
In varsta
15140
40-49 142893 118416 65941 134523 196395 227774 187751 148531 97115 86804 65091 59574 46160 92548 42011 128312 103127 50591 52905 55127
6
ani
In varsta
50-55 60056 54815 43980 23918 42159 65643 75904 72467 58512 39288 38151 31938 31703 27184 51658 22840 67103 53830 23459 23767 24454
ani

In varsta
Persoane cuprinse în cursurile de formare profesională
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
UM: Numar persoane
Şomeri care au
urmat cursuri
finanţate din Persoane cuprinse în 1434
13311 12349 22534 33215 26601 25241 24910 23480 33713
bugetul pregătire 7
asigurărilor pentru
şomaj
din care: s-au încadrat 1058
- 9710 6688 7664 10567 6387 4818 3369 5008 5008
în activitate 5
 Situaia economic i social din România

Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, după statutul profesional şi sexe

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Trimestrul
Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 II 2014

Total Total 10673035 10806825 10595694 10534408 10507661 10439781 9234177 9222508 9157618 9146572 9313267 9353326 9369121 9243457 9239390 9137736 9262807 9247397 8677543
- Salariat 6583100 6517235 6229923 5985852 5785440 5707464 5696889 5760220 6035928 5920676 6167120 6197236 6316873 6213037 6061467 6153268 6229375 6270656 5847553
- Patron 137625 140831 129967 107692 114975 127605 136538 122247 155112 154311 149286 136710 124675 131603 119014 106618 111723 115967 99832
Lucrator pe cont
- 2157725 2217531 2282503 2391179 2496297 2533964 1985383 1954136 1683338 1795078 1768143 1839965 1818184 1786111 1877808 1717189 1754507 1728359 1692794
propriu
Lucrator familial
- 1734904 1879639 1919439 2013277 2067875 2042124 1391539 1368659 1270702 1266776 1222130 1175319 1105862 1108893 1176875 1160661 1167202 1132416 1037364
neremunerat
Membru al unei
societati agricole
- 59682 51589 33862 36407 43074 28624 23828 17247 12537 9731 6588 4095 3527 3814 4226 : : : :
sau al unei
cooperatii
15-24
Total 1401102 1372634 1295484 1234733 1205472 1177801 1040497 946401 980279 858480 801736 779726 776112 751825 720409 676117 644814 604675 497545
ani
- Salariat 841727 788436 734934 693754 641711 646060 631375 580029 615976 519508 480321 474818 484224 451764 390320 376745 352945 327451 268636
- Patron 6832 3484 3343 1849 2405 2889 3145 660 2612 761 1813 1421 2491 2274 1617 1920 1697 1439 837
Lucrator pe cont
- 97005 98169 89479 85371 90194 80381 82230 81015 76733 76706 73690 86473 86913 80320 89045 70643 67508 59485 59274
propriu
Lucrator familial
- 443245 473890 463513 448172 462795 443810 317788 281399 283004 259935 245043 216779 202485 217190 238836 226809 222664 216300 168799
neremunerat
Membru al unei
societati agricole
- 12293 8654 4216 5587 8367 4661 5958 3298 1953 1571 869 234 : 277 591 : : : :
sau al unei
cooperatii
25-34
Total 2480654 2527854 2534864 2580716 2677956 2736077 2692151 2611909 2545901 2523477 2541098 2533059 2514134 2472443 2457336 2438392 2429602 2404390 2104973
ani
- Salariat 1952769 1935382 1891489 1861092 1869869 1884129 1954573 1893031 1882212 1839364 1874979 1906024 1937689 1894823 1837124 1856390 1845818 1832598 1624527
- Patron 35513 36644 34285 29980 27644 26270 35821 27563 38028 35178 34403 33987 29306 30837 24610 21922 23021 20547 17193
Lucrator pe cont
- 218383 239730 252867 282202 339539 354328 341274 331759 308433 327304 331390 319538 304919 307179 325224 277899 269969 265131 220828
propriu
Lucrator familial
- 264926 308465 347929 400363 430682 463746 354511 354745 313512 319498 298526 272609 241407 238886 269270 282181 290794 286114 242426
neremunerat
Membru al unei
societati agricole
- 9062 7633 8294 7078 10223 7603 5972 4810 3716 2134 1801 902 812 719 1107 : : : :
sau al unei
cooperatii
35-49
Total 3833587 3859999 3740801 3634819 3529895 3451161 3249561 3358231 3424522 3461470 3563443 3556557 3530839 3513400 3602704 3623041 3743014 3822443 3651969
ani
- Salariat 2995566 2998395 2861230 2693429 2559984 2480759 2390031 2486202 2597685 2574711 2680078 2675645 2685956 2643723 2634261 2696005 2761253 2837021 2709657
- Patron 75323 77917 74152 62483 66046 75296 69184 66848 83615 85495 78423 65621 59851 65802 63661 53669 54826 61551 56667
Lucrator pe cont
- 444551 441784 454311 502366 535435 538033 528797 524553 487416 531768 536262 553999 540666 550265 625667 594849 636673 631614 609855
propriu
Lucrator familial
- 301316 330373 342065 364442 357262 349239 255676 274849 252395 265651 266404 259640 242924 251636 278373 278519 290263 292256 275791
neremunerat
Membru al unei
societati agricole
- 16831 11530 9043 12098 11167 7834 5872 5778 3411 3846 2275 1653 1441 1974 743 : : : :
sau al unei
cooperatii
50-64
Total 2072493 2105466 2032149 2042097 2038009 2009315 1688681 1752843 1738668 1839825 1953401 1973125 2061127 2066993 2041559 2012429 2068178 2052113 2044453
ani
- Salariat 781612 782201 730900 727228 703923 688083 713998 793932 929433 978847 1118245 1119147 1200402 1215861 1194750 1217394 1260839 1266707 1238454
- Patron 18983 20932 17194 12287 18552 22516 27243 26445 29775 31867 34096 34715 32492 32278 28523 28127 31633 31859 23774
Lucrator pe cont
- 774996 779413 782220 784898 787242 801229 627942 615498 495313 541114 521750 541869 559830 550532 556747 515614 526854 524816 542709
propriu
Lucrator familial
- 479118 503029 490883 507591 516327 490283 315123 314096 280780 286007 278043 276849 267406 267581 259841 251295 248853 228732 239514
neremunerat
Membru al unei
societati agricole
- 17783 19891 10952 10093 11966 7204 4375 2873 3367 1990 1266 546 996 740 1699 : : : :
sau al unei
cooperatii
65 ani Total 885199 940872 992396 1042044 1056328 1065428 563288 553124 468248 463320 453589 510859 486909 438797 417382 387756 377198 363777 378604
 Situaia economic i social din România

şi
peste
- Salariat 11425 12821 11370 10349 9953 8434 6912 7026 10622 8247 13496 21603 8603 6865 5012 6734 8521 6878 6279
- Patron 973 1853 993 1093 329 632 1145 731 1082 1011 551 967 534 412 602 980 547 571 1362
Lucrator pe cont
- 622790 658435 703626 736342 743886 759993 405140 401310 315443 318187 305052 338087 325856 297815 281125 258185 253504 247312 260128
propriu
Lucrator familial
- 246298 263882 275048 292709 300810 295047 148441 143570 141011 135684 134114 149442 151639 133600 130555 121858 114627 109015 110835
neremunerat
Membru al unei
societati agricole
- 3713 3881 1358 1551 1351 1322 1650 487 91 191 377 761 277 104 87 : : : :
sau al unei
cooperatii

Populaţia ocupată cu program de lucru parţial, după durata obişnuită a săptămânii de lucru, statut profesional
Durata Perioade
obişnuită a
săptămânii Statutul
Sexe Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
de lucru - profesional Trimestrul II 2014
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
program
parţial UM: Numar persoane
Total Total Total 1495859 1619073 1659355 1678571 1743210 1741286 1067094 1053585 968462 932130 897328 910728 926345 903102 1013254 956321 945022 917944 882118
- Salariat Total 108789 100050 92821 86201 86580 72178 38211 45081 61860 51682 42673 36196 34987 38456 36887 47977 46749 43904 44978
- Patron Total 2658 2064 1199 995 2289 1738 1749 2306 3688 3302 1271 2831 1262 1130 1310 2093 1132 629 578
Lucrător pe
- Total 712932 777444 824108 849268 886611 895286 575301 583712 484360 509399 506301 514235 545483 542053 588807 520806 516199 508102 507694
cont propriu
Lucrător
- familial Total 646385 717953 731182 734866 754539 763929 447104 421242 416786 366329 346174 357044 343291 319181 384677 385444 380942 365309 328868
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 25095 21562 10045 7240 13191 8154 4729 1242 1768 1418 910 422 1322 2282 1572 : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
01 - 10 ore Total Total 5441 2954 3082 2310 3057 3381 721 1916 11946 2506 953 2468 5390 2721 2156 2210 1134 2212 600
- Salariat Total : : : : : : 163 : : : : : : 185 141 : : : :
- Patron Total 110 137 : : : : : : 269 : : 342 : 26 499 189 : : :
Lucrător pe
- Total 3538 2064 2603 1775 1721 2130 419 1143 4842 1661 789 1764 3425 2072 1415 1916 1033 1847 600
cont propriu
Lucrător
- familial Total 1505 560 479 535 1090 1251 140 773 6835 845 163 363 1965 439 101 105 101 365 :
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 288 194 : : 246 : : : : : : : : : : : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
11 - 20 ore Total Total 83521 99456 104203 101243 113921 117344 90893 90115 122531 96401 89051 110351 108409 122398 135121 119638 111884 102504 89523
- Salariat Total 19164 17536 15057 12091 13008 10841 9772 16500 18774 18438 17756 14411 16079 20313 19089 23739 19576 20785 13732
- Patron Total : 79 : : : : 115 70 494 247 346 624 124 86 250 169 277 168 228
Lucrător pe
- Total 28973 38389 41144 40518 48310 52203 38234 33856 46669 34912 29435 46250 52689 54111 60174 49252 45246 41521 39143
cont propriu
Lucrător
- familial Total 34868 42724 47822 48518 52603 54301 42771 39689 56541 42804 41461 48995 39518 47888 55172 46477 46785 40030 36420
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 515 728 179 116 : : : : 54 : 52 72 : : 437 : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
21 - 24 ore Total Total 32425 23913 17552 24038 21319 19419 15821 17440 41337 43515 45855 34309 26946 29657 30431 19911 20360 19238 16633
- Salariat Total 2727 2437 2559 1874 2339 1500 2600 3091 2959 3896 2559 2534 2038 1697 1959 1182 2215 1841 1094
- Patron Total : 114 : : : : : : 236 : : 148 : : : : : : :
Lucrător pe
- Total 16575 11661 8646 12792 9144 9299 8255 10455 20651 24217 24939 17593 14068 16474 17839 12504 12529 10724 13251
cont propriu
- Lucrător Total 12566 9505 6346 9307 9836 8620 4966 3894 17491 15401 18357 14034 10840 11486 10633 6225 5616 6673 2288
 Situaia economic i social din România

familial
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 556 195 : 65 : : : : : : : : : : : : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
25 - 30 ore Total Total 83491 78857 86190 92532 79898 87323 84448 63016 106149 108395 96074 93316 86024 76934 79070 67504 73298 67125 68775
- Salariat Total 7381 6676 5518 6045 5893 5760 3795 3456 6407 6033 4840 4136 4042 4642 3592 3033 4315 5776 6843
- Patron Total 89 : 257 139 608 62 89 167 220 464 99 137 : : 141 319 231 342 :
Lucrator pe
- Total 38672 38246 41270 43658 36277 49440 52189 39548 54557 53613 49409 47970 50005 48422 48050 36936 40445 38028 40134
cont propriu
Lucrător
- familial Total 36207 33378 38970 42594 37119 32061 28375 19834 44643 48285 41726 41073 31977 23815 27287 27215 28307 22979 21797
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 1142 557 175 95 : : : 12 320 : : : : 55 : : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
31 ore si
Total Total 85678 77805 71046 73190 73319 65881 46498 42655 64945 55765 56074 51796 31374 22240 25493 24989 19037 16286 23338
peste
- Salariat Total 29237 32053 27540 28474 29406 24436 8826 9101 8182 8122 6703 6706 5380 2988 4846 5600 5328 4719 6789
- Patron Total 204 275 76 236 201 531 : : 437 146 143 298 219 397 : 241 : : 94
Lucrător pe
- Total 30376 23869 21997 21912 21411 24644 22999 21922 34296 29975 33735 27588 16204 14016 14309 14037 11293 9426 11521
cont propriu
Lucrător
- familial Total 23988 21045 21340 22430 22301 16271 14596 11503 22031 17105 15159 17095 9570 4729 6337 5111 2416 2142 4933
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 1874 564 93 138 : : 76 129 : 417 334 109 : 110 : : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
Nu poate fi
indicată o
Total Total 1205303 1336087 1377283 1385258 1451697 1447937 828713 838442 621554 625548 609322 618487 668202 649153 740983 722069 719308 710580 683249
durată
obişnuită
- Salariat Total 50280 41348 42147 37717 35933 29642 13054 12933 25538 15193 10814 8410 7447 8632 7259 14422 15314 10785 16519
- Patron Total 2255 1458 866 621 1481 1145 1545 2069 2032 2445 683 1282 919 621 420 1175 624 119 256
Lucrător pe
- Total 594797 663215 708449 728612 769748 757572 453205 476788 323345 365021 367993 373070 409092 406958 447020 406162 405654 406556 403045
cont propriu
Lucrător
- familial Total 537251 610741 616224 611482 631589 651425 356256 345551 269245 241888 229307 235484 249422 230824 285148 300310 297717 293120 263429
neremunerat
Membru al unei
societăţi
- Total 20720 19324 9598 6826 12945 8154 4653 1101 1394 1002 525 242 1322 2117 1136 : : : :
agricole sau al
unei cooperaţii
 Situaia economic i social din România

Salariaţi cu regim de lucru temporar după durata obişnuită a săptămânii de lucru şi medii
Perioade
Durata
obisnuita a Medii de
saptamanii rezidenta Trimestrul
Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
de lucru II 2014
UM: Număr persoane
Total Total 194032 194708 172333 175499 159504 170976 56303 112602 145802 141181 111282 98717 79372 62645 67856 95337 104713 94066 89179
- Urban 107009 94210 92217 98266 92267 99940 33865 56921 81084 73435 62178 50375 35994 36119 35124 53383 54930 49882 44529
- Rural 87023 100498 80116 77233 67237 71036 22439 55681 64718 67746 49105 48342 43379 26526 32732 41954 49783 44184 44650
Sub 40 de
Total 13508 16607 14352 13509 11433 13596 6710 6081 8743 8904 9157 7654 6066 4249 4440 5072 5104 6151 4070
ore
- Urban 8518 9761 8699 8576 6901 7526 3695 4514 4977 5892 6277 2248 1443 2004 2416 3761 2731 4591 3491
- Rural 4990 6846 5652 4933 4533 6069 3015 1567 3766 3012 2880 5407 4623 2244 2023 1312 2373 1560 579
40 de ore Total 84969 80977 79397 80760 75901 74721 22568 56358 77767 77426 63437 57895 46558 38814 39492 46065 47903 40900 48459
- Urban 48511 39273 41752 42854 43303 41994 11678 27612 42823 37598 35346 30418 19990 22955 21082 29156 28083 23139 24966
- Rural 36458 41704 37645 37906 32598 32727 10890 28745 34944 39828 28091 27477 26568 15859 18410 16908 19819 17762 23493
Peste 40 de
Total 59953 67709 50321 53830 45210 49022 19033 33959 40056 39578 29422 24037 20845 13481 19525 35540 40534 37324 28978
ore
- Urban 33306 31907 30142 34007 27669 30928 13369 17128 23118 21829 17211 13384 11732 8248 9797 17756 19597 18226 11504
- Rural 26647 35802 20179 19824 17542 18094 5664 16831 16937 17749 12211 10653 9113 5233 9727 17784 20937 19098 17475
Nu poate fi
indicata o
Total 35601 29415 28264 27400 26960 33637 7992 16204 19236 15273 9267 9130 5904 6101 4399 8660 11173 9691 7672
durata
obisnuita
- Urban 16674 13269 11624 12829 14395 19492 5122 7667 10166 8116 3344 4325 2829 2912 1828 2709 4519 3926 4568
- Rural 18928 16146 16640 14570 12565 14145 2870 8537 9070 7157 5923 4805 3075 3189 2571 5951 6654 5764 3103

Persoane care au o activitate secundară pe grupe de vârstă şi sexe

Perioade

Grupe de Trimestrul
Sexe Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
varsta II 2014

UM: Numar persoane

Total Total 807083 739074 615010 544771 490552 459495 375235 342070 304942 286260 254555 343741 295076 277163 248573 227006 219952 184835 179386
- Masculin 557936 515516 422576 363290 316856 299471 241253 216108 199084 185092 162167 219891 192080 181104 163623 147759 143535 114147 105764
- Feminin 249147 223557 192434 181481 173696 160023 133981 125962 105857 101168 92387 123850 102996 96059 84949 79247 76417 70688 73621
15-24 ani Total 70716 59775 43187 38799 29626 32295 27098 21921 18052 16130 13317 15118 14752 16931 11733 10339 10997 8114 6942
- Masculin 46866 39816 30058 23889 16054 18470 16555 13257 10637 9127 7510 11218 11820 12959 7665 6648 7761 6023 5043
- Feminin 23849 19959 13129 14910 13572 13826 10543 8665 7414 7003 5807 3900 2933 3972 4067 3691 3236 2091 1899
25-34 ani Total 214706 202074 173292 163575 164813 141271 121184 107741 90878 80165 65891 93472 78767 71925 63583 49646 43215 37613 31618
- Masculin 154411 145286 116831 110748 108156 95893 80638 69978 60712 52219 41711 56888 48223 46551 41752 32054 27831 21993 14851
- Feminin 60295 56788 56461 52827 56657 45378 40546 37763 30166 27946 24180 36584 30545 25375 21831 17592 15383 15620 16767
35-49 ani Total 367558 331218 284703 247520 214548 210265 167576 157957 138764 133044 122410 166184 146757 137657 125969 118062 119489 101658 106165
- Masculin 241712 219630 192848 163248 139170 136093 105025 98005 90241 86062 76922 106543 94658 86516 80116 73681 74611 59841 62724
- Feminin 125846 111588 91855 84272 75378 74172 62551 59953 48523 46982 45487 59641 52099 51140 45852 44381 44878 41818 43441
50-64 ani Total 145947 138573 109477 92295 78604 71314 56967 53358 54652 55089 51905 66576 53483 49254 46842 48557 45787 37034 34661
- Masculin 110134 105420 79637 63873 51747 45911 37201 34370 35847 36494 35144 43594 36712 34114 33750 35033 33109 25905 23146
- Feminin 35813 33153 29841 28422 26857 25403 19766 18988 18806 18595 16761 22981 16771 15140 13092 13524 12678 11129 11515

65 ani şi
Total 8157 7435 4351 2581 2961 4349 2410 1092 2595 1831 1032 2391 1316 1396 446 402 465 415 :
peste

- Masculin 4813 5365 3202 1532 1729 3104 1834 498 1648 1190 880 1648 667 964 340 343 223 386 :
- Feminin 3344 2070 1149 1049 1232 1245 576 594 947 641 152 743 649 432 106 59 242 29 :
 Situaia economic i social din România

Conflicte de interese pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev.1
Conflicte de
interese pe
activităţi ale
economiei Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2012
naţionale la 1993 1994 2000 2001 2006 2008 2010 2011 2013
nivel de
sectiune
CAEN Rev.1

Total 324 384 319 285 260 352 653 141 103 114 121 79 98 95 86 116 116 92 73 35 23 22
 Situaia economic i social din România

Greve declanşate cu respectarea procedurilor legale, pe feluri de greve

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Feluri de greve 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

UM: Numar
Numă Numă
Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr
r r
Total 9 30 33 27 15 15 54 85 10 5 13 9 11 8 2 12 8 1

De avertisment 1 10 7 1 6 3 5 22 2 3 10 4 3 4 1 4 3 1
De avertisment
urmată de
2 9 5 7 6 9 37 26 6 2 3 5 4 4 1 2 3 :
greva propriu-
zisă
Greva propriu-
6 11 21 19 3 3 12 37 2 : : : 4 : 1 8 2 :
zisă

_____________