Scribd
Încărcați
8 vizualizări55 pagini

Delfin

Încărcat de

DunderlineK
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
8 vizualizări55 pagini

Delfin

Încărcat de

DunderlineK
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
I UMAN 1. ALCATUIREA CORPU 1.1. TOPOGRAFIA ORGANELOR SLA SISTEMELOR DE ORGANE in corpul omenese celulele gi tesuturile aledtuiese: / — organe: grupiri de celule si tesuturi care indeplinesc anumite functii; _ sisteme de organe: unitati morfologice care jndeplinesc principalele functii ale organismului: de relatie, de nutritie si de reproducere. Segmentele corpului uman sunt: = capul: contine neurocraniu, viscerocraniu; — gatul: prezinta regiunea posterioara (ceafa) si regiunea anterioara (gatul propriu-zis); — trunchiul: format din torace, abdomen si pelvis; — membrele: — superioare — centura scapulara (leaga membrele superioare de trunchi); — portiunea libera (formata din brat, antebrat, mand); — inferioare — centura pelviana; -- portiunea liberd (formata din coapsa, gamba, picior). 1.2. PLANURI SI RAPORTURI ANATOMICE ALE CORPULUI UMAN Corpul uman este tridimensional, are simetrie bilateral si este strabatut de trei axe si trei planuri. A. Axele ~ se intretaie in unghi drept si corespund dimensiunilor spatiului. Aces- tea sunt: — axul longitudinal este axul lungimii; are doi poli: superior (cranial) si inferior (caudal); axul sagital este axul grosimii corpului (anteroposterior); are doi poli: anteri- or si posterior; aul transversal este axul latimii corpului (orizontal); are doi poli: stdng si drept- . Planurile corpului uman tree prin cate doua axe. = planul sagital — este perpendicular pe planul frontal; trece prin axul longitudinal si sagital; ~ este planul simetriei bilaterale - imparte corpul in doua jumatati simetrice, dreapta si stanga. % 8 SIE: 2 zy BIOLOGIE: ANATOMIE $1 FIZIOLOGIE UMANA, GENETICA SI ECOLOGIE UMANS — planul transversal: a — este perpendicular pe planul frontal si sagital; — trece prin axul sagital si transversal; — este planul metameriei corpului. — planul frontal -- vertical, merge paralel cu fruntea; ~ trece prin axul longitudinal si prin cel transversal; os — imparte corpul in doud parti asimetrice: anterioara (ventral) si posterioara (dorsala). 2, SISTEMUL NERVOS 2.1. CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS : DIN PUNCT DE VEDERE TOPOGRAFIC SI FUNCTIONAL Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea func- tillor organismului si asigura integrarea organismului in mediul sau de viata, in colaborare cu organele de simt, si sistemul locomotor. Sistemul nervos este format din fesut nervos: alcatuit din neuroni si din celule gliale. Neuronii — sunt alcatuiti din corp celular si prelungiri celulare (dendrite si axoni). Corpii celulari alcdtuiesc substanta cenusie a sistemului nervos, iar pre- lungirile celulare alcatuiesc substanta alba a sistemului nervos. I. Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifica in: 1, Sistem nervos central (SNC) — se mai numeste nevrax sau ax cerebrospinal si este alcatuit din encefal si maduva spinarii. 2. Sistem nervos periferic (SNP) — este alcatuit din nervi si ganglioni nervosi. IL Din punct de vedere functional, sistemul nervos se clasifica in: 1. Sistem nervos somatic — al vietii de relatie, asigura integrarea organismului in mediu 2. Sistem nervos vegetativ (SNV) — coordoneaza activitatea viscerelor si are doud componente: — sistemul nervos vegetativ simpatic; = sistemul nervos vegetativ parasimpatic. + Sistemul nervos central este alcatuit din encefal si maduva spinarii CLASELE XXII ae A. Encefalul: este localizat in cutia craniand; are urmatoarele componente: — trunchi cerebral — - diencefal — : alcatuit din bulb rahidian, puntea lui Varolio $i mezencefal; aledtuit din talamus, metatalamus, hipotalamus, epitalamus; , cerebel — se mai numeste creier mic; , emisfere cerebrale — formeaza creierul mare. B. Maduva spinarii ~ este localizata in canalul vertebral; — se intinde de la prima vertebra cervicala pana la cea de-a doua vertebra lombara de unde se continua cu filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana; — alcatuire interna: maduva spinarii este alcdtuité din substanta alba dispusa la exterior, de Jur-imprejurul substantei cenusii si din substanta cenusie dispusa la interior; substanta alba formeaza cordoane, iar substanta cenusie are forma literei H sau de fluture, formand coarne. Distributia substantei cenusii in nevrax a) La nivelul maduvei spinarii— substanta cenusie este dispusa la interior, are for- ma de fluture sau de litera H, fiind organizata sub forma a trei perechi de coarne: - © pereche de coarne anterioare ce contin neuroni somatomotori care conduc informatiile de la centrii nervosi la efectori; — o pereche de coarne posterioare ce contin neuroni somatosenzitivi care con- duc informatiile de la receptori la centrii nervosi; - o pereche de coarne Jaterale care contin neuroni vegetativi (viscerosenzitivi si visceromotori). b) La nivelul encefalului 1. in runchiul cerebral substanta cenusie este dispusa la interior gi fragmentata in nuclei: senzitivi, motori, vegetativi si proprii 2. in cerebel substanta cenusie este dispusa la interior, unde formeaza nuclei de substanta cenusie, dar si la exterior, unde formeaza scoarta cerebeloasd. in diencefal sunt mase de substanja cenusie sub forma de nuclei in toate com- ponentele sale: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus. 4. In emisferele cerebrale substanta cenusie este dispusa la interior, unde for- meaza nucleii bazali (corpii striafi), dar si la exterior, unde formeaza scoarfa cerebrald (cortexul cerebral) we BIOLOGIE: ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA, GENETICA $I ECOLOGIE UMANA * Sistemul nervos periferie este al A. Nervii sunt formati din prelungirile neuronilor; asigura legatura SNC cu re- ceptorii si efectorii gi se clasi astfel: — nervi cranieni —12 perechi, grupati in senzitivi, motori $i micsti; — conecteaza receptorii si efectorii de la nivelul capului si al gatului cu encefalul; — nervi spinali—31 de perechi, sunt micsti si conecteaza receptorii si efecto- rii de la nivelul trunchiului si al membrelor cu maduva spinarii. Ganglionii nervosi—sunt alcatuiti din corpii celulari ai neuronilor; reprezinta modul de organizare al substantei cenusii in afara SNC. + Sistemul nervos somatic — al Vietii de relatie, asigura integrarea organismu- lui in mediu. Functia reflexé tuit din nervi i ganglioni nervosi. Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex sau simplu — reflexul. Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, Componentele arcului reflex sunt: 1. Receptorul este o structura excitabild care rispunde la stimuli prin variatii de potential gradat proportional cu intensitatea stimulului. Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului in influx nervos. Receptorii pot fi cla- sificati dupa mai multe criterii. Dupa localizare: ~ exteroceptori situati la nivelul pielii, se afla la periferia organismului si pri- mesc informatii din mediul extern; — proprioceptori sunt localizati in muschi, tendoane, articulatii, periost (mem- brana conjunctiva a oaselor), pericondru (invelis conjunctiv al cartilajelor); - interoceptori (visceroceptori) sunt situati in peretii organelor interne (viscere- lor) si primesc informatii din interiorul organismului, Dupa tipul de energie pe care o prelucreaza, receptorii pot fi: ; ~ mecanoreceptori stimulati de atingere, presiune, lovire, vibrafii; ~ termoreceptori stimulati de diferentele de temperatura; " ~ chemoreceptori stimulati de modificarea concentrafiei unor substante (olfac- tivi si gustativi); 4 o ce] i sti i de luminé . _. 2. ee ea face legatura dintre receptori si cea neyo si este alcatuita din dendritele si axonii neuronilor senzitivi din ganglion - nali de pe traiectul sau si din dendritele si axonii neuronilor senzitivi de p traseul unor nervi cranieni CLASELE XLXI 3. Centrul nervos reflex. — reprezinta toate structurile n istemului nervos central care analizeaza si prelu- creazi informatiile primite si genereaza impulsuri nervoase. Fiecare centru nervos are doua compartimente functionale: = compartimentul senzitiv unde sosesc informatiile de la receptori; = compartimentul motor care transmite comenzile catre efectori. In sistemul nervos trei nivele majore unde se afla centrii nervosi care coordoneaza diferite tipuri de reflexe: = nivelul cortical — cortex cerebral (scoarfa cerebrala); — nivelul subcortical — diencefal, cerebel, trunchi cerebral; = maduva spinarii 4. Calea eferenta—motorie, face legatura dintre centri nervosi si efectori, transmi- {and comenzile. Este formata din axonii neuronilor cu origine in centrii nervosi, 5. Efectorul — executa comanda primita de Ja centrul nervos. Efectorii sunt re- prezentati de muschi, care raspund prin contractie si glande, care raspund prin secretie: — muschii striati sunt efectori ai sistemului nervos somatic; - muschi netezi, muschiul striat de tip cardiac, muschiul neted multiunitar din iris, glandele exocrine si glandele endocrine sunt efectori ai sistemului nervos vegetativ. 2.2. FUNCTIA DE CONDUCERE. CLASIFICAREA CAILOR DE CONDUCERE $I ROLUL ACESTORA Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba care formeaza cai de conducere ascendente si descendente. Caile ascendente (ale sensibilitatii): — sunt cai senzitive/ale sensibilitayii; — conduc excitatiile sub forma de influx nervos de la receptor la centrii net- vosi si deservese sensibilit: ‘ile corpului. Dupé localizarea receptorilor, caile ascendente se clasifica in: a. exteroceptive — sunt cai specifice, lungi, alcatuite din trei meuroni, au proiec- tie corticala. Exemple: / — sensibilitatea tactila grosiera este condusa prin fasciculul spinotalamic anterior: — sensibilitatea tactild find este condusa prin fascicule spinobulbare; — sensibilitatea termica si dureroasa este condusa prin fasciculul spinotalamic lateral. PIOLOGIE: ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA, GENETIC 151 ECOLOGIE UMAN® b. proprioceptive — sunt pecif rebel) si sunt aledtuite din doi emple sensibilitatea Proprioceptiva coy — sensibilitatea _proprioceptiva spinocerebeloase. ice, au Proiectie corticala sau trei neuroni nstienta este condusa prin fascicule spinobulbare, inconstienté este condus4 prin fascicule ~ deservese motilitatea volun — sunt aleatuite din doi neuroni Motilitatea voluntaré este le, directe sau ‘incrucisate, Motilitate piramidale. Acest tip de motilitate ar: componente: sistem nervos parasimpatic. Efectele stimularii SNV asupra diferitelor organe Organ Efectele stimularii simpaticului Efectele stimulany Parasimpaticutui iris Gilatarea pupilei — midriaza ~ contractie pe fibrele radiare ~micgorarea pupilei ~ migzg vase de sfinge Telaxare (pentru vederea la distan(a) —creste conducerea — creste forta de contractie — vasoconstrictie pe arteriolele din tegument, viscere = contractie pe fibrele citcutg re ~ contractie (pentru veden aproape) fade — ereste frecventa — scade frecventa scade conducerea — nu are efect pe forta de contractie — vasodilatatie in cdteva te rito vasculare mu arborele brongic glande mucoase — dilatatie (bronhodilatatie) — scade secretia glandelor mucoase = constrictie (bronhoconstricgay — creste secretia glandelor mucoase tub digestiv — contracta sfincterele = se relaxeazi musculatura —scade motilitatea (scad miscarile) — scade secretia glandelor salivare (saliva vascoasa), gastrice, ale pancreasului exocrin; nu are efect asupra glandelor intestinale —relaxeaza sfincterele — se contracta musculatura —creste motilitatea (cres¢ miscarile) —creste secretia glandelor salivare (saliva apoasa), gastrice, intestinale, ale pancreasului exocrin; ficat ~ glicogenoliza —nu are efect vezica biliara — se contract sfincterul Oddi — se relaxeazi muschii netezi ai vezicii biliare —se relaxeazi sfincterul Oddi — se contracté mugchii netezi ai vezicii biliare splina = contractie —nu are efect tract urinar — se contracta sfincterul vezical intern = se relaxeaza muschii netezi ai vezicii urinare — scade debitul urinar gi secretia de renina — se relaxeaza sfincterul vezical intem — se contracté muschiul detrusor al vezicii urinare glande lacrimale = seade secretia —creste secretia glande sudoripare = creste secretia — creste secretia la nivel palmar medulosuprarenali = creste secretia —nu are efect BIOLOGIE: ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA, GENETICA $1 ECOLOGIE eMaM ad tiuni elementare de Boala Cauze “

S-ar putea să vă placă și