OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ, 12 FEBRUARIE 2023

CLASA A IX-A

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Niciun eseu/răspuns nu va fi precedat de titlu și/sau motto; nerespectarea acestei prevederi
atrage descalificarea.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
• Punctajul total este de 100 de puncte.
• Nu se acordă puncte din oficiu.

Citește cu atenție textele de mai jos:

A. ֦Firimiturile care cad de la masa de lucru a poetului
fac uneori un zgomot asurzitor
se aud țipete, bufnituri
o bătrână leșină pe trotuarul din fața casei poetului
un om moare strivit sub o mașină ploioasă

de la masa de lucru a poetului

cad uneori firimituri enorme, inadmisibile
când poetul este obosit orașul însuși înnebunește
fântânile arteziene îngheață, tramvaiele se izbesc de ziduri
cuvintele însele devin mai rare, mai greu de înțeles

În fața cuvântului liniște s-a făcut o coadă enormă

atenție, nu va fi de ajuns pentru toată lumea strigă poetul
chiar şi în faţa cuvântului dragoste care s-a terminat de mult
mai aşteaptă câţiva ireductibili, câteva grupuri de turişti obosiţi

poate că aceste urme de sânge

1
duc la cuvântul singurătate, îşi spune poetul
ieşit el însuşi la o plimbare prin oraşul ciuruit de absenţe
poate că în faţa cuvântului om nu mai dau târcoale
decât câinii” Matei Vișniec, Firimiturile care cad

B. Uitându-vă la literatura care se scrie acum, peste tot în lume, care ar fi, pentru dumneavoastră,
motivele de entuziasm și, pe de altă parte, care ar fi rezervele?
Mircea Cărtărescu: Ar fi o mare exagerare să spun că sunt la curent cu ce se scrie acum în
lume. De fapt, în ultimii zece ani, mai mult am recitit decât am citit. Jocul ăsta cu „mă țin la curent”
devine foarte plicticos cu trecerea vremii. Acum ești la curent, după un an vezi că nu mai ești. Nu cred
că există „literatura care se scrie acum”, în sensul unei coerențe și consistențe a câtorva formule
literare. Problema literaturii de azi e: ce cărți ies la suprafață? Pentru fiecare carte mare, pentru fiecare
autor mare, există o sută de cărți și autori la fel de mari care nu vor ajunge niciodată pe buzele tuturor.
De multe ori, ca în cazul lui Bolaño sau al lui David Foster Wallace, autorii devin celebri la mult timp
după moarte. (...)
Am spus că formulele romanești sunt mai curând mecanisme de supraviețuire, pentru că, să nu
ne facem iluzii, literatura „de calitate” e azi pe cale de extincție, ca tot ce e de calitate. Concurența la
care ea (nu) face față azi vine din zone diverse și e strivitoare: literatura comercială, literatura non-
ficțională, literatura eticistă, filmul, jocurile video, industria media în general. (...) Literatura
„adevărată” nu înflorește, ci supraviețuiește azi, și viitorul ei (ca și al nostru) e sumbru. Cu atât mai
mult îi prețuiesc pe cei care, ca artiști, nu fac nici un pact și nu se-nrolează în nici o armată, ci rămân
fideli convingerilor lor și tradiției occidentale în care-au crescut. Nu poți scrie decât din convingere
artistică, (...) eu cred în nevoia implicării artistului în problemele lumii și, la modul meu stângaci și
naiv, am fost și eu mereu implicat. Dar poezia și proza ar trebui să rămână libere de constrângeri.
Care este cel mai de preț lucru pe care vi l-a adus/furat succesul?
Mircea Cărtărescu: Mai întâi – succesul este relativ și alunecos. Poți avea succes în familia ta,
în bula ta, în cartierul tău, în țara ta, pe minuscula ta planetă. În Laniakea. Despre care succes e vorba?
Al vânzării cărților? Al cronicilor și recenziilor? Al premiilor? Al legendei? Succesul de ieri? Succesul
de azi? (...) Pentru foarte mulți e imposibil ca un autor foarte cunoscut să fie și foarte bun. Dacă ai
succes de vânzări, e imposibil să fii și valoros, pentru că succesul tău îl decide gloata care-ți cumpără
cărțile, nu puținii cunoscători.

2
 În latină, altus însemna și înalt, și adânc. Sacer era și sacru, și blestemat. Succesul, aș spune,
face parte din familia asta de cuvinte cu sensuri diametral opuse. Când ai succes, ești sacer, sacru și
blestemat. În literatura română sunt legendari autorii care „n-au avut succes”. Ei sunt cei în jurul cărora
se țes miturile și se înfiripă cercurile de adulatori esoterici: Eminescu însuși, Bacovia, Mateiu
Caragiale, M. Blecher, Gellu Naum, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Cristian Popescu. Pe când
cineva perceput ca fiind „prea de succes”, ca Sadoveanu, Minulescu, Arghezi, Sorescu, chiar Nichita
Stănescu au avut mereu și detractori. În realitate, aceste două linii sunt amestecate valoric și nu au nicio
relevanță. Succesul însuși sau lipsa lui nu au relevanță estetică, ci doar sociologică. Sunt preferințe ale
lumii dintr-o anumită epocă, la fel ca și modele vestimentare. Goethe a avut succes, Kleist n-a avut.
Kafka n-a avut succes, Faulkner a avut. Márquez a avut un succes imens, José Lezama Lima n-a avut.
Și ce dacă?
Pentru mine, de-a lungul celor 40 de ani cât am înotat în acidul sulfuric al lumii literare de la
noi, ideea de succes n-a avut, de asemenea, nici cea mai mică relevanță. Am fost fericit când mi-am
publicat cărțile, am suferit enorm când ele mi-au fost contestate pe nedrept (sau pe drept), dar nu m-am
uitat vreodată dacă oamenii întorc capul după mine pe stradă. Când ești vizibil devii sacul de box al
tuturor. Nimeni nu e interesat să scrie că un ins oarecare dintre cei aproape 3000 de scriitori înregistrați
oficial la noi e prost. Aproape că nu există cronici negative în revistele noastre. Dar scriind despre un
autor cunoscut că e prost faci o știre, lumea citește, tu, criticul, ieși în evidență. Nu adevărul, ci
paradoxul stârnește oamenii. Notorietatea îți face dușmani, stârnește invidie și gelozie literară. Cine nu
știe ce înseamnă asta, îi doresc să nici nu afle vreodată. Ca în povestirea lui Joseph Conrad (ecranizată
splendid, sub numele ”Dueliștii”, de Ridley Scott), sunt și eu urmărit de decenii încoace de inși care-mi
fac rău continuu, deși pe unii nici nu-i cunosc, iar altora le-am făcut doar bine. E de necrezut câtă ură
am stârnit fără să mișc un deget, stând, pur și simplu, la masa de scris și scriind. Dacă mi-a adus ceva
„succesul”, asta mi-a adus.
(Bogdan Coșa, Interviuri, Mircea Cărtărescu în dialog cu 15 tineri scriitori români, noiembrie 2020)

Subiectul I (30 de puncte)

Rezolvă următoarele cerințe:
1. Prezintă atitudinea/comportamentul/rolul poetului în fața lumii, așa cum se desprinde din 6 puncte
semnificațiile textului A.
2. Demonstrează existența unei interferențe tematice și/sau culturale între cele două texte. 6 puncte
3. Prezintă relația emițător-receptor prin referire la unul dintre textele propuse, la alegere. 6 puncte

3
4. Propune un titlu interviului prezentat în textul B. Motivează-ți alegerea. 6 puncte
5. Comentează, în cel puțin 50 de cuvinte, secvența din textul B: ,,Nu adevărul, ci paradoxul 6 puncte
stârnește oamenii. Notorietatea îți face dușmani, stârnește invidie și gelozie literară.”
Notă! Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.

Subiectul al II-lea (35 de puncte)

Imaginează-ți că ești unul dintre cei 15 tineri scriitori români menționați în textul B și ai fost
intervievat pe tema debutului tău literar. Redactează, în 150-300 de cuvinte, o pagină de jurnal în care
să prezinți un fragment din acest interviu și impresiile/emoțiile trăite pe parcursul acestei zile.
Data redactării jurnalului este 19 martie 2022.
În rezolvarea acestui subiect, vei avea în vedere următoarele aspecte:
- realizarea unei compoziții cât mai expresive prin folosirea creativă a mijloacelor artistice;
- textul va fi conceput în marca subiectivității emițătorului.

Notă!
• Pentru conținut vei primi 25 de puncte.
• Pentru redactare vei primi 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; abilități de analiză și
argumentare – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 1 punct;
respectarea precizărilor privind numărul maxim de cuvinte – 1 punct.)
• Textul care nu are cel puțin 150 de cuvinte nu va primi punctajul pentru redactare.

Subiectul al III-lea (35 de puncte)

Scrie un eseu liber, de 600-900 de cuvinte, despre universul scriitorului și destinul cărților sale,
valorificând textele date și experiența ta culturală.
Notă!
• Pentru conținutul eseului vei primi 25 de puncte.
• Pentru redactare vei primi 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; abilități de analiză și
argumentare – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 1 punct;
respectarea precizărilor privind numărul maxim de cuvinte – 1 punct.)
• Punctele pentru redactare se acordă numai dacă eseul are cel puțin 600 de cuvinte.