Scribd
Încărcați
138 vizualizări149 pagini

MASC1

chestionar

Încărcat de

bulut madalina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
138 vizualizări149 pagini

MASC1

chestionar

Încărcat de

bulut madalina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
John S. March, M.D. MASC Multidimensional Anxiety Scale for Children Scala Multidimensionala de Anxietate Pentru Copii Adaptat in Romania de Cristian Sirbu, Ph.D. Cuprins spre John Marc, M.D, PLL Bese iste Sl, 10S, PAL fap editorulul refaja autorulul refata autorului adaptéri Decicatie Gapitolul 1. Introducere Descrlerea MASC ‘Administrarea MASC Uniizirle MASC Princip de utlizare Calificaile utlizatorutui Confinutul acestul manual . Administrarea gi cotarea MASC ile necesare Durata adminis Procedura de administrare Cotarea MASC Traserea profil pentru scorunle MASC Exemple de cotil si trasiri ale profilulul pitotul 3. Interpretarea si utilizarea MASC Contextul necesar interpretirli MASC Interpretarea MASC Evaluarea validity Interpretarea scorurilosscalelor Interpretaree patternurlor proflulul Interpretare spunsurlor a ter Un gli sisteinetle le nterpretare a MASC. Studi de caz Studiul de caz 1:Copil cu tulburate de anwietate de separare (Cherlotte) Studlul de caz 2: Adolescenté cu Fobie Socials (Holly) Studiul de caz 3a: Copil cu tulburare de stres posttraumatic (Roberto) ‘Studiul de caz 3b: opt cu tulburate de stes posttraumatic Roberto) Stud de coc 4: Adolescent cu Tulbutare Obsesty-Comnpulsve (ellen) Studiv de Caz 5: Copil cu Tulburerea Deficitului Atenjional cu Hiperactivtate (Allen) Studiul de Caz 6: Adolescents cu Tulourare Depresivl Major§ {Tamisha) Concluait wv MASC: Scala Multidimensionala de Anaictte pentru Copii Capltolul 4, Masurarea Anxietatil la Copil 1 Adolescenti Crearea MASC Crearea indicelutTulburatilor Anxloase Crearea indicelui de Inconsistenjs CCrearea MASC-10, Coneluaii Capltolul 5, Etalonarea gi caracteristielle psihometrice ale MASC ‘alonaiea MASC pu populaya SUA Etalonarea MASC pe populate Roms Hfectole varsel gf genilut Diferenule dintre grupurle etice pe populatia SUA Diferentele dint arupurile etnice pe populatia Romaniei Fidelitatea MASC Consistent interna Corelaita ned tester Fideltatea test-retest Eroarea standard a m&surtisieroarea standard a predictiel Eroarea standard a mésuratl i eroarea stanciard a predicfei pentru esantioanele SUA, Eroarea standard a mSsuratisieroarea standard e predictiel pentru esantionul rnormativ romanesc Condluzi asupra fidelititi MASC Capitolul 6. Validitatea MASC Validitatea fectorals ‘Analizafactoriala confirmatorie pentru esantioanele americane Analizafactorialé confirmatorie pentru esantionul norma romanesc Intercorelailescalelor MASC Intercoreiafile scalelor MASC pe esantionui normaty american Intercorelatile scalelor MASC pe egentionul roménesc Validitatea Discriminativ Scalele Mase. Indicele Tulburérlor Anxioase-lanivelul populatiel SUA Indicele Tulburérior Ansioase. la nivelul populalel romanest Valisitatea de construct Evaluate observateiler Stuall pe bazd de chestionare pe populalia SUA Studi pe baz de chestionare, pe populeta romaiicascd Concluzi asupra validity Capitolul 7, Concluzil Bibliografie ANEXA a 92 94 95 96 7 98 98 100 102 102 103 os 106 1a 108 109 m 15 sn eee nae omaha renee ante amen rpemneagHenennneapngnaie conrewerpgresets Lista Figurilor Figura 1.1. Zonele geografice ale Roménie.. 6 sesame] Figura 2.1, Bxomplu de foale de iopune pout MASC rsa Figma 2? Kxeinple de forimular de cotare poutin MASC W Figura 2.3, Exempla de formular de trasare a profiluli pentru MASC. 19 Figura 2.4. Exempla de foaie de rlispuns pentru MASC-10.. 20 Figura 26, Keemplu de formular de trasare a profitulal pentru MASC 10 a Figura 3.1, Profilel MASC pentra un copil eu Tulburare de Anxietate de Separare {Studial de eaz 1- Charlotte) Figura 3.2, Profilul MASC pentru un adolescent cu Fobie Social (Stadiul de cx 2 - Holl) numnnnnnnn dO Figura 33a, Proflul MASC pentru un copil cu Tulbarare de Stres Posttraumatic (Studiul de caz 3a - Roberto) oe nn Figura 3.36, Profilul MASC-10 pentru un copil cu Tulburare de Stres Posttraumatic (Stuciul de caz 4b - Roberto} (dupa o siptémana de tratament) 4 Figure 3.3c, Profilol MASC-10 pentru un copil cu ‘Tulburare de Sires Posttraumatic (Studiul de caz 3b - Roberto) (dupa opt siptaman de trtament). Figura 3.4 Profilul MASC pentru un adolescent cu Tulburare Obsesiv-Compulsivl (Studlal cae 4 - Ellen) Ham 35 Profil MASC perm m open Tlbresea Deu Atnlonl en Hier (Gtueiul de eax 6 Allen). : vofilul MASC pentru un adolescent cu Tulbutase Depress Majoxt (Studia! de caz 6 - Tamisha), Lista Tabelelor ebelul 1.1, Factorit evahinfi prin MASC... !Melul 2. Numdrol de copii aolescent is lug tn egantionl normatiy romfuese pentra MASC sud ‘Tabelal 14 Numnicul de cepts adoles HUEU MASC regan ‘Tabelul 1.4. Distibuyiasublectilor din egantionul normativ penitu cele opt zone geografice ale Roméniel..6 “Teal 3.1, Scalele de evaluareuilizate in Programul Clinic pentru Tulburdtle Anxioase ale Copiitiel 8 Adolescenfe oun 7 ‘Tabelul 3.2 Informatie inclus tn cadrul Chestionarlui de Dezvoltare Couness-March ‘Tabelul 3.3, Descrlerea Scalelor gi Subscalelor pentru MASC gi MASC-10. ‘Tabelul 34, Reguli de interpretarea scorurilor 7. ‘Tabelul 4.1. Caraceristci ale scalelor exstente de evaluare a anxictii la cop i adolescengi. ‘Tabelul 4.2, Rezultatele analizeifunctie diseiminante (clinic versus nonclinic) pentru cei 10 item! MASC din cad Indicelui Tulburfrilor Anxi0@$€. en ‘Tabelul 43, Rezaltatele clasifcri (clinic vorsus nonclinie) pentra Indicele Tiburiilor Ansioase (N80). “Tabelal 44. Corelailedintre perechile de itemt utiizati tn ead Indice pe esantionul normativ american (N=2698).. “Thbelul 45, Corsailo dint perechile de esa ult i eadrul Inicel de Inconsatens be esantional normativ roménese (N=2398) ann ‘Tabelul 4.6, Suturaile factor uk rota pentre analiza fecloralé cu componente principale 2 itemilor MASC-10 pe esentionn normativ american (N=2698),. i “Tabelul 47, Saturaile factorulu nerotet pentro analiza factotialé cu componente principale 4 Htemilor MASC-10 in acral eantionulul normativ eowtinesc (N-2%98), Tabsil 51. Medi yi abaorle standard peuttu scalele MASL (pentru grupe de vérsté si gen) 4 nvelul egantionului normativ american .j ‘bell 5.2. Meal gi abaterile standard pentru MASC 10 (pentru grupe de vist gi gen) Ja nivelalegantionalat normativ american. ‘Tabelul 5.3, Modile gfabatrile stundacd yentiu sealle MASC (pentru grupe de vist gen) Je nivelul egantiomului normativ rominese... Lista tabelelor vi ‘Tabelal 5.4, Medile gf abaterile standard pentru MASC-10 (pentru grupe de virst& gi gen) 1 nivelal egantionulai normativ roms ‘Tebelal 5.5. Mediile gi abaterile standard pentru scalele MASC pentru dierite grupuri ettice an “Tubelul 5.6, Mediile gi abaterile standard pentru MASL 10 pentru dlferite gruputletnic | __Inbelnt 7. Coeticient de consistent intern pent scalele MASC (jen grape de viet gi gen) pe populaya americana # 4 Tabelul 5.8. Coeficienji de consistent internd pentru MASC-10 (pentru grupe de virsti si gen) & pe populatia americani.... mn v ne 83 j ‘Tabelul 5.9, Cocficienti de consistenfa internd pentru scalele MASC (pentru grupe de virsta gi gen) oe er uw pe populatia romanease’ nu Tabelul 5.10. Coefcienti de consistenfa intern pentru MASC-10 (pentru grupe de varsta gi gen) pe populajia romaneascé ‘Tabelul 5.11, Corelati meail interitemi pentru scalele MASC (pentrat grupe de varsté si gen) pe popiilatia americans, ‘Tabelul 5.12, Corelati mediiinter-itemi pentru MASC-10 (pentru grupe de virsté si gen) pe popalatia americana, aeceees ‘Tabelul 5.13. Cotelait meditinter-temi pentru scalele MASC (pentraagrupe de virsti gi gen) e populatia romanessC8 ‘abel 5.1. Covclatit meditinter-temi pentru MASC-10 (pentru grupe de vis si gen) pe populatiaromtneasl. z ‘Tabelul 5.15, Coeficienti cle fielitate test-retest (Ia 3 luni) pentru MASC gi MASC-10 pentru populafia americana en ERRRANEe re eeimemeneeeer « Tebelul 5.16. Coefictenti de fdelitate test-retest (la 3 luni) pentru MASC gi MASC 10 penliu populatia romaneasc 89 (pentru grupe do witstd ¢ gen) 99 “Talcul 517. Broatea Standat « asuetrt (ESM) penteu salele MAS pentru populata americana oe 4abelul 5.18, roorea Standard Pred pentru populafia ameriana ‘abel 5.19, Broarea Standard e Misurlri (ESM) si Eroarea Standard a Predicte! (ESP) Pentru MASC-10 (pentru giupele de gen si varst) pentru populaia american ue Tabelul 520, Broarea Standard a Misurril (ESM) pentru sealele MASC (penten grupe de vist gen) eal popula TOMENEASE vere (RSP) pentra sealele MASC (pentru grupe de vit sf gen) -reRRRO Ngee cmt reeneenonmreeeins -MASC: Scala Muidnsensional de Anvietate pentru Cop ‘Vahelol 5.21. Broarea Standard a Predicfiei (ESP) pentru scalele MASC (pentru grape de virsta gi gen) pentru populatia romfneasc ‘Tubelul $22 Proacea Standard a Masuli (ESM) gl Brorea Standard a Pred lel (ESP) pentiu MASC-10 (pentiu grupe de vans ¢i gen) penteu populatia romdneased omnes "Vebetul 61 Saturatileilenuilor peut analiza Cactouialé confiematorie pe egantionul normatiy romdnesc.. ‘Tabelul 62. Gradul de adecvare al modelelor in cadvul analizeifactoriale confirmatorii pe efantional normativ romanesc.. ‘Tabelul 63. Intercorclaile scalelor MASC (fete, N=1437) pentra populatis americanum ‘Tabelul 64, Intercorelaile scalelor MASC (bile(i, N=1261) pentru populafia emericand. ‘Tabelul 65. Corelaile dintre MASC s} MASC-10 pentru populajia americang, ‘Tabelul 66, Intercorelafile scalelor MASC (fete, N= 200) pentru populaia roméneasc ‘Tabelul 62, Intercorelatille scelelor MASC (baiei, N=1198) pentru populafia romAnease wesw Tabelul 68, Corelaile dintre MASC gi MASC-10 pentru populatie roméneasca.. ‘Tabelul 69, Rezultateleclasificaii (clinic ve nonclinic)utiizénd éiferite sale MASC ( ‘Tabelul 6.10, Rezliatele clastic (tulburare anxioasé vs nonclinic) pentru Indicele Tulburillor Ansioase (N=72) ‘Tabelul 6.11, Rezultatele clasificirii (tulburare anxioas’ vs ADHD ) pentru Indicele Tulburrllor Anxioase (N=140) ‘Tubelul 6.12, Cetacttistic ale egentionulel clinke omnes, 05 ‘abelul 6.14 Comparati faire cele dow geupuri peur cei 0 i 06, Tubolul 6M Coebicienpt stances ai funcieldiscrimiuante 106 ‘Tabelul 6.15. Rezaltatele clasifcdni (Ctnie vs Nonelinic) pentru indeal tuburariianxioase petit esantionul romanesc (N=214) ‘Tabelul 6.16. Corelati intr evaluirile copilulal gi cole ale paringilor. (N=24) ‘Tubelul 6.17. Coreatilintre MASC si RCMAS ‘Tabelul 6.18, Coreatil intre MASC si CDI-S, ‘abelul 6.19. Corelapt intre MASC, CLI, CASI gi ESSC-K.. acemneemepeneten-ormonmecnreneiet mena * nutri de comorbiditate a am John March, M.D., [Link]. Dé March este directorul Programului Pentru Tulburirile Anxioase ale Copilului si Adolescentulud din cadtul Centrului Medical Universitar Duke, Dr. March a absol- vil Universitatea California-Riverside gi a obtinut un Master in Biologie Moleculara de la Universitatea California-Berkeley. Ulterior gl-a completat studiile meclicale gi a obtinut un ‘Master in Sinitate Publick la UCLA School of Medicine. El a efectuat un reaidentiat in me- Gicina de familie la aceeasi universttate. Dupi ce a practicat cdtiva ani ca medic de familie in- tr-o zona ruralé a statului Montana, Dr. March a completat un rezidentiat tn psihiatrie gene- rald gi psihiatria copilului si adolescentulut in cadrul departamentului de psihiatrie din cadeul Wisconsin-Madison. Bl are drept de practic tn medicin& de familie, psthiatrie generala si psihiatria copilului, Dr. March a fost membru al Subcomitetului Consultativ all DSM-IV pentru Tulburarea de Stres Posttraumatic si in prezent este membrit al Comitetulut Stiinfific Consultativ al Fundatfei Pentru Studiul Tulburarii Obsesiv-Compulsive. Este totodata autorul a numeroase articole in domeniile tulburarii obsesiv-compulsive a tulburérii de stres posttraumatic gi a psihofarmacologiei clinice. In 1994, Dr. March a primit Premiul Norbert gi Charlotte Reiger de Ia Academia Americana de Psihiatrie a Copilului si Adolescentulut pen- tru publicafiile in domeniul tratamentulut comportamental al tulburéti obsesiv-compulsive, In 196, a prumt Premiul Norbert si Charlotte Reiger pentru cercetirile sale in domeniul di agnosticulni gi tratamentului tulburdvii de stres [Link] la copil, Tratatal su "Ansiely Disorders in Children and Adolescents” este considerat tn unanimitate textul de referinga in domeniul (ulburirilor anxioase ale copilulut ¢1 adolescentului. Domeniile de interes ale Dr, March vizeaz neuropsihologia dezvoltirii tulburirilor anxioase cu debut in copilérie, patter- ili La Copii, fu epectal la cet cu (ulbururen defietulut ateational Jeu hiperactivitate (tu teecut gi ft prezent) g talatnontil ucestora prin psihoterapie cognitiv comportamental gi farmacoterapie, Cristian Sirbu, D.D.S., Ph.D. Ur Sirbu este asisient universitar ta cadeul depatCameutulul de psibilaiie gi nnedicind counpot- tamentali al Universitit de Medicin3 Virginia de Vest Charleston (SUA) si cercetdtor priut~ cipal tu cacul Institutulul de Cercetate al Centrului Medical Universitat Chatleston, fl este jabes-Bolyai Cluj-Napoca gi al Facultitii de Stomatologie din cadrul ‘Universititii de Medicina gi Farmacie Tuliu-Hatieganu Cluj-Napoca, Dr, Sirbu a objinut doctoratul in psihologie la Universitatea Babes-Bolyai Cluj- Napoca gia electuat studil post-doctorale in domeniul anxietaii la copit sub supervizarea Dr, ‘Thomas Ollendick la Universitatea Virginia-Tech (SUA). Anterior stabilirii in SUA el a fost lector universitar in cadrul Catedrei de Psthologie a Universitigii Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Domenitle sale de interes in care a publicat aticole gi capitole de carte sunt tratamentul fobi- llor la copti, utilizarea realititii virtuale in tratamentul anxieti{i, combinaf{a psthoterapie-far- macoterapie gi mecanismele atentionale implicate in controlul durerii, Prefata editorului Suntem onorul st vit prezentim Scala de Anxletate Multidimensionuli Pentru Copa (MASC), un instrument aulo-adusiuislabil ce oferd screening peut sitaplomnele tnajore de atrsletate Ja copii, MASC este un instrument usor de adiuinistral ve poule fi wilizal tutt-o Yarietate de contexte cum ar fi gcoi, centre de detenjie juvenita sau clincl, Scala poate fi complelalé tn ual putin de 15 minute de citre subiect, iar rezultatele pot fi cotate gi interpretate in mai putin de 10 minute de cltre clinician Vreau sa ti multumese Dr. John March pentru efortl sit excelent in crearea unui instrument gor de utilizat, de infeles si de interpretat. Vreau de asemenea si ii mulfumesc Dr. James D.A. Parker pentru munca depusé la acest instrument, precum gi lui Janice Barbour, Jeff Fitzgerald si Charles LeBoutillier, pentru implicarea lor in acest protect. MHS ar dori un feedback refertor le experienta dvs, cu MASC. Acest feedback poate i trimis prin e-mail (child_pm@[Link]). De asemenea va rugém si ne trimiteti orice rapoarte de cercetare sau publicatii realizate cu aceastii scala. Totodata, pavestiti-ne cum utilizayi MASC in domeniul dumneavoastra. Vom lus foarte Ln setlos sugestile gi cornentatile dvs. gi vom in- cerca si le incorporim in variantele revizuite ale instrumentalui. Steven J. Stelu, PLD. j ¢ Prefata autorului Scala de Anxictste Multidimensional Pentru Copii (MASC, Multidimensional Ansiety Scale ‘for Children) a apécut ca urmare @ recunoastetli de cilre diferifi experi a necesita crédril de noi instrumente penteu extinderea bavei de cunoglinfe siinfifice privind lulbutétile auxioase ‘cu debut In copilarie, In particular, Keith Conner m-a incurayat sé inifiez in domeniul anxietd- fil pediatrice coea ce Scalele de Evaluare Conners pentru PSrinji i Profesori au realizat‘in do- ‘menial tulburiril deficitulut atentional cu hiperactivitate; si anume, introducerea unei m&suri accesibile, valide gi fidele a anxietifii ce poate fi utilizati atat de cercetitori ctt gi de clinicieni. Le sunt recunoscitor Iui Keith, precum gi altor colegi prea numerosi pentru a fi menfionati aici cat si pacientilor mei ce m-au ajutat s8 infeleg experiena anxiet{fii la copit. Malti au contribuit la dezvoltarea MASC. Aceasti scala nu ar exista fini decadele de studii conduse de citre ali cercetitori, ce au creat fondul stiinffic pentru cadrul conceptual ce sté la ‘baza MASC. Patricia Stallings m-a ajutat cu selectarea itemilor pentru primul studiu pilot si a completat teza ei de master in acest proces. Karen Mulle, Keevin Sullivan si Julia Burchette m-au ajutat cu colectarea gi analiza datelor, Cel de Ja MHS m-au incurajat continui gi au avut © contributie importanti in efortul de a extinde cunostingele legate de validitatea MASC. Cel ina linpottant, profesorlt gl copiti din cadrul gcolilor districtului Richmond din sud-vestul Carolinei de Nord ne-attajutat foarte mult in colectarea mai multor serii de date ca parte a unui studi longitudinal asupra efectelor psihologice ale uri accident industrial co @ avut lo {n Hamlet, Carolina de Nord. Ln final, tte timpul sarciuil futense de constucti¢ a lusuuinentulul iulli copit sl adolescent (inclusiv copii mei) au oferit comentarii utile la diferite verstuni preliminare ale MASC. Lor le sunt fn mod deosebit recunoscitor. John March, M.D., MPH. Durham, Carolina de Nord. earn eoneanepnen recone epee coms eet, Prefata autorului adaptarii ‘Adaplaiea MASC la nivelul populatiei Romaniel reprezinté un moment important tn efortul de a oferi clinicienilor gt cercetatortlor nogtrt accesul la instrumente de evuluace w auxletifil la copii si adolesceni recunoscute pe plan international. Sperim ca utilizarea acest instrument ius diniei si peninild evaluatea letapillos validate gllufific, iar ulltzaten th gcoll s& peuintla identificarea timpurie a tulburarilor anxioase la copit si adolescenti. ‘Veeau sii multumesc in primul rand copiilos, pitintilor ¢i profesorilor din diferitele zone geo- sgtalice ale Romane care an participat la procesul de etalonare si velidare a scalel, De aseme nea mulfumirl Ancti Mustea gf Alinei Pop pentru ajulorul oferit pe parcursul adaptarit scale, precum gi colegilor de la ‘TestCentral, in special lui Dr. Dragos Iliescu pentru efortul depus in colectarea datelor, precum si pentru munca editoriala a acestui manual. Cristian Sirbu, Ph.D., [Link]. Charleston, Virginia de Vest, SUA Capitolul 1 Introducere Acest manual descrie Scala de Anxietate Multidimensionalé Pentru Copii (MASC, Multidimensional Anxiety Scale for Children), un instrument psihometric ‘jor de edministrat, care evalueazi mul- tiple dimensiuni ale anxietépii la copii si adolescenti. in condiiile tm care cadrul conceptual al tulburiuilot auxioase ale copilatiei evolu- eazi, att clinicienii cAt gi cercetitorii sunt confruntaji cu sarcina difcili de a distin ge intre anxietatea patologicé gi fricile care reprezinté 0 parte a procesului normal de dervoltare. Pe baza uneiliteraturi conside- bile, validind diferite clustere de simp tome, manualu] DSM-IV-TR (APA, 2000), include patra tulburéri de anxietate cu de- but in copilirie: tulburarea de anxietate ge- neralizati, fobia social’, mutismul selecliv si enxietatea de separate. In general, frici- le devin patologice cind sunt excesive, nt reprezinti 0 elupi a procesulul nonual de dezvoltare, sau sunt asociate cu comporta- «do coping dezadaptative. Atat severitatea, cit si prevalenfa fricilor trebttie luate i cousiderse aluncl cind ur savin evaluarea optim a simptouielor de anxielate. De exemplu, anumite fobii spe- cifice cum ar fi de exemplu, fobia de intu neric sunt dependente de varsti, find mult mai frecvent Intilnile la cupili de vausti Prescolara gi gcolari mick (King, Gullone & Ollendick 1992), La copllt cu virste mai ‘mari acesteftici sunt considerate un indica tor fidel al anxietiyii patologice, In mod si- miler, anwietaten de separare este mat frec- venti la copii de varsti mic, fiind normal la copiit de varsté foarte mic gi devenind lin ce in ce mai dezadaptativé in copiléria suijloce gi adolescenji (Black, 1995), Alte frici cum ar fi cele legate de interacfiunile sociale precum gi fobia sociala, devin mai frecvente pe misuri ce copiii avansenzi spre adolescent (Costello & Angold, 1995). Conform manualul DSM-IV-TR, fricile normale devin tulburiri de anxietate cind indue distres 1 disfunctia. Copii cu tul- burare de anxietate generalizat8 sunt in mod tipic caracterizati ca find perfectio- nist ,ingrijoraji” ce solicit in mod con- stant plrerea celorlalfi (Silverman, LaGreca & Wasserstein, 1995). Copiti cu foble sucl- alii manifesta o preocupare exageratd pen- tra imaginea lor social, fn mod constant i sunt extrem de senzitivi le orice detaliu sugerand respingere seu umilire gi desea se stint evaluafi social. Coplt cu aceast¥ tul- burare eviti interactiunile sociale, tn parti- lat cele cate ptesupun vorbitul tn public (Beidel, 1991). Mutismal selectiv reprecint’ ‘0 subcategorie a fobiei sociale tn care copiti de varste micl nu vorbesc ct: nimeat in afa- a adulilor si prietenilor in care ei au in- -MASC: Scala Multidimensional de Anxitae pentra Copit credere (in cluda abilititilor Tingvistice nor- male) (Black, 1995; Leonard & Dow, 1995). Tulburarea de anxietate de separate este caracterizaté printr-o fric& intensi de a nu plende persoauele de cate copilul este puter- dnl alagal Anrietaten de separare este considerala tulburare tipic relational, dar date recente sugercazd ci ea poate fi incadrati in cate- goria tulburirit de panici Ia copiii de vér- sta mick (Black, 1995), aga cum mutistul selectiv reprezint& 0 variant a foblei soci- ale. Asemenea tulburarii de panic’, anxi- ctatea de separare debuteari de obicei cu simptome somatice sau vegetative ce esca- ladeazi spre panici si determin’ activarea necesitifii de atagament ca si modalitete de coping. Astfel, atacurile de panici repetate i ingrijorarea fat de eventualitatea unuia ‘nou, precum gi evitarea locurilor care pot cauza un nou atac, caraclerislica tulburarii de panicd este similar cu necesitatea de a uvea un pitlale in aproplete in auxlelates de separare; ambele implick 0 clutare acuti a proximitifii unei persoane sau a unui me- cli sigur ca modalitate de reducere a aro- sal ului sau fricti (Black, 1995, Clleriick, 1983). Considerand asocierentiletniied dintee anxietatea de separare gi manifes- tirile fizice din panicd, MASC confine un factor separare/panici ce cuprinde ambele constructe. i Jn efortal de a imbunatati relevant DSM- TV TR ponte psildlattia pediatticd, citeve tulburiti deanxictatealecopiliviet dit: DSM- TI-R (APA,1987) (lu particular tulburerea de evitare gi suipraanxioast) s au condensat jn categorttle intalnite la adult (tulburarea de anxietate generalizati, respectiv fobia sociala), Totugi criteriile DSM-IV-TR nu seflect& in general perspectiva dezvoltiii, fiind astfel responsabilitatea clinicianului Sd transpund aceste criterii diagnostice in termeni relevanti pentru varsta, genul si

S-ar putea să vă placă și