Metoda Etape

1. Exercitiul este o 1. Explicarea și demonstrarea acțiunilor corecte.

metoda didactica 2. Exersarea repetată în diverse situații.
bazata pe realizarea in 3. Creșterea progresivă a dificultății exercițiilor.
mod repetat si 4. Dezvoltarea independenței elevilor în timpul exersării.
constient a unor 5. Asigurarea controlului și trecerea treptată la autocontrol.
actiuni (operatii
mintale sau mortice) in
vederea asimiliarii unor
cunostinte, dobandirii
unor deprinderi.
2. Invatarea prin 1. Prezentarea unei situații sau a unei probleme care generează curiozitate și dorința
descoperire, ca elevilor de a căuta și explora soluții.
metoda didactica este o 2. Elevii își structurează și interpretează datele colectate în timpul explorării. Ei
utilizează operațiile gândirii (cum ar fi comparația, clasificarea, analiza) pentru a
abordare prin care înțelege și a evidenția aspectele noi și importante ale situației
elevii sunt incurajati
 sa-si construiasca 3. Elevii își exprimă gândurile, ideile și generalizează ceea ce au descoperit. Ei
propriile cunostinte si formulează concluzii și extrag principii și concepte generale din situația analizată
sa-si dezvolte abilitatile 4. Elevii aplică cunoștințele și descoperirile realizate în noi situații și contexte.
prin explorare si
descoperire
independenta.
3. Problematizarea este 1. Perceperea si descrierea problemei (expunerea acesteia de catre profesor)
o metoda didactica 2. Intelegerea problemei
moderna care 3. Cautarea solutiilor posibile la problema propusa
4. Formularea ipotezelor de solutionare
presupune crearea si 5. Verificarea ipotezelor
formarea unor 6. Descoperirea adevarului
probleme sau situatii- 7. Obtinerea rezultatelor finale
problema, pe care 8. Validarea solutiei
elevii le analizeaza si le
rezolva (gasesc solutia
acestora) avansand
astfel in procesul de
invatare.
4. Jocul de rol este o 1. Identificarea si definirea situatiei care va fi simulata
metoda didactica 2. Proiectarea scenariului
terapeutica prin care se 3. Alegerea participantilor si intruirea acestora in functie de specificul fiecarui rol
(regulile jocului)
urmareste formarea 4. Invatarea individuala a rolului
modului de a gandi,
 simti si actiona, 5. Interpretarea efectiva a rolului.
specific unui anumit
statut, dezvoltarea
capacitatiloe empatice
si a capacitatilor de
rezolvare a situatiilor
problematica si de
verificare a atitudinilor
si comportamentelor
elevilor.
5. Lectura explicativa 1. Pregatirea pentru citire/lectura
este o metoda didactica 2. Citirea integrala a textului
care-i ofera elevului 3. Citirea pe fragmente
-analiza textului
instrumentele necesare -extragerea ideilor principale
decodarii unui text -alcatuirea planului de idei
literar/nonliterae. 4. Citirea integrala a planului de idei si o discutie generalizatoare
Lectura explicative 5. Refacerea sintezei textului.
reprezinta punctul de
plecare in intelegerea
unui text. Prin aceasta
metoda se asigura doua
achizitii in legatura cu
 textul : a-l intelege si a-
l aprecia.

6. Lectura predictiva 1. Emiterea unei predictii care are legatura cu titlul textului sau coperta cartii (se
este o metoda didactica comunica elevilor titlul si autorul)
moderna care dezvolta 2. Demonstrarea alegerii pe baza motivelor invocate de elevi
3. Povestirea primului fragment si emiterea altor predictii (Ce credeti ca se va
creativitatea, gandirea intampla?)
critica si imaginatia. 4. Aceeasi demonstrare a alegerii (de ce credeti?)
Aceasta metoda poate 5. Stabilirea veridicitatii predictiilor la finalul lecturii
fi folosita pe texte
narative la prima
vedere pentru orice
nivel de studiu. Inainte
de a citi/audia un text,
cititorul/ascultatorul
va face o predictie
despre ceea ce va
intalni in text (dupa
coperta, imagini sau
titlul cartii).
7. Metoda fonetica, 1. Organizarea unei conversatii pornind de la ilustratii
analitico-sintetica 2. Desprinderea propozitiei din raspunsurile elevilor
este o metoda de 3. Impartirea propozitiei in cuvinte
 predare a citit-scrisului 4. Separarea cuvantului care continue suntetul nou
care se bazeaza pe 5. Despartirea cuvantului in silabe
corespondenta dintre 6. Separarea silabei in care se afla sunetul nou
7. Exemple de alte cuvinte cu sunetul nou (in pozitie initiala, mediana si finala)
litera si sunet. 8. Observarea literei de tipar care corespunde cu sunetul nou
9. Recunoasterea literei in manual si alfabetar
Deprinderea scrisului 10. Alcatuirea de cuvinte folosind alfabetarul
folosind aceasta metoda: 11. Alcatuirea de propozitii
 Faza de orientare Si daca e competenta de scris
(manuirea 12. Prezentarea literei de mana si scrierea semnelor grafice ce o alcatuiesc
13. Scrierea literei in intregime
instrumentului e
14. Scrierea cuvintelor ce contin litera
scris,pozitia corecta a 15. Scrierea propozitiilor corespunzatoare
corpului, miscari ale
mainii, executarea
model de catre
profesor)
 Faza analitica
(recunoasterea
grafemului si
pronuntarea
fonemului)
 Faza sintetica (faza
finala in care scrierea
 devine mijloc de
exprimare, se
automatizeaza)
8. Metoda mozaicului 1. Impartirea clasei in grupuri eterogene (3-4 elevi), fiecare dintre acestia va primi
este o metoda didactica cate o fisa numerotata de la 1 la 4 (fisele cuprind parti ale unei lectii)
moderna care se 2. Cadrul didactica prezinta succint subiectul tratat
3. Se regrupeaza elevii in functie de numarul fisei primite, astfel : elevii cu fisa nr 1
bazeaza pe invatarea in devin expertii 1, cei cu fisa 2 devin experii 2 s.a.m.d.
echipa prin care elevii 4. Grupele noi vor discuta pe baza subiectului de pe fisa corespunzatoare
se ajuta reciproc sa numarului lor
invete. 5. Se revine la grupul initial si se transmite infomartia procesata colegilor din grup.
6. Trecerea in revista a lectiei prin prezentarea orala cu toata clasa.
9. Conversatia euristica 1. Enuntarea problemei ce urmeaza a fi dezbatutata
este o metoda de 2. Intrebarile puse de cadrul didactica
predare care se bazeaza 3. Raspunsurile elevilor cu argumente pro sau contra
4. Sinteza discutiei
pe interactiunea activa
intre profesor si elev
prin intermediul
dialogului.
10. Conversația OBSERVAȚII: prin conversatia catehetica elevii sunt conduși pas cu pas, întrebare
catehetică sau după întrebare, pe un traseu logic, spre cunoașterea unui anumit proces/fenomen, spre
conversația descoperirea adevărului de către cel care conduce conversații.
convergentă cuprinde o
suită de întrebări
 reproductive care
necesită răspunsuri
scurte, exacte și unice.
Utilizăm conversația
catehetică pentru a
actualiza informații
memorate .
11. Demonstratia este o 1. Asezarea si gruparea elevilor astfel incat sa aiba acces toti elevii
metoda de predare- 2. obiectele sa fie prezentate numai atunci cand vor fi demonstrate
invatare, in cadrul 3. sensibilizarea elevilor si orientarea acestora in prealabil asupra obiectelor ce
urmeaza a fi demonstrate
careia mesajul de 4. demonstrarea propriu-zisa
transmis elevilor se 5. angajarea elevilor in procesul de demonstare
cuprinde intr-un obiect
concret, o actiune
concreta sau
substitutele lor
(planse, imagini, etc)

12. Metoda ciorchinelui 1. Se scrie in mijlocul tablei un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat)
este o metoda didactica 2. Se noteaza toate ideile care le vin in minte elevilor in legatura cu tema respective
moderna care consta in in jurul acesteia, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial.
3. Pe masura ce se scriu idei noi, se trag linii intre toate ce par sa aiba legatura.
evidentierea de catre
elevi a legaturilor
 dintre idei, pe baza 4. Activitatea se opreste cand se epuizeaza toata ideile sau cand timpul alocat
gasirii altor sensuri ale expira.
acestora.
Este un brainstorming
linear.
13. Metoda Schimba 1. Se imparte clasa in doua grupuri egale ca numar de participanti
perechea este o 2. Se formeaza doua cercuri concentrice, elevii fiind fata in fata, pe perechi
metoda didactica 3. Profesorul pune o intrebare sau da o sarcina de lucru in perechi
4. Fiecare pereche discuta si apoi comunica ideile
moderna care are la 5. Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasornic, realizandu-se astfel
baza munca elevilor in schimbarea partenerilor in pereche
perechi. 6. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei, fiecare implicandu-
se in activitate si aducandu-si contributia la rezolvarea sarcinii.
[Link] palariilor 1. Impartirea a 6 palarii ganditoare elevilor
ganditoare este o 2. Palaria poate fi purtata individual si atunci elevul respectiv isi indeplineste rolul
metoda didactica sau mai multi elevi pot raspunde sub aceeasi palarie.
3. Se explica subiectul ce va fi aprofundat
moderna care 4. Elevul/elevii cu :
contribuie la  Palaria alba-informeaza
stimularea creativitatii  Palaria rosie-spune ce simte
elevilor care se bazeaza  Palaria galbena-aduce beneficii
pe interpretarea de  Palaria verde-genereaza noi idei
roluri in functie de  Palaria neagra-identifica greselile
palaria aleasa. Sunt 6  Palaria albastra-clarifica
palarii ganditoare de
 diferite culori : alb, 5. Purtatorii celor 6 palarii trebuie sa intre perfect in pielea personajelor, sa
rosie, verde, albastra, gandeasca din perspectiva palariei pe care o poarta.
neagra, galbena. O
palarie ganditoare este
o metafora pentru un
anumit mod de
gandire.
15. Metoda Stiu-Vreau sa 1. Cadrul didactic anunta subiectul propus pentru discutie
stiu-Am invatat este o 2. Cadrul didactic va realiza pe tabla un tabel format din 3 coloane
metoda didactica 3. Elevii grupati in perechi, elaboreaza o lista cu tot cee ace stiu despre tema
propusa pentru discutie
moderna ce urmareste 4. Cateva perechi de elevi vor comunica clasei ideile inventariate ; informatiile
constientizarea elevilor cu care este toata lumea de acord vor fi consemntate in tabel la rubrica STIU
in legatura cu propria 5. In coloanal VREAU SA STIU se noteaza neclaritatile si intrebarile adresate de
lor cunoastere. elevi despre tema abordata.
Presupune 6. Urmeaza etapa de realizare a sensului in care se citeste un text care contine
identificarea de catre raspunsurile la intrebari
elevi a punctului de 7. Dupa finalizarea lecturii elevii revin asupra intrebarilor din coloanal VREAU
SA STIU, raspunsul la acele intrebari va fi notat in coloana AM INVATAT.
plecare (Ce stiu despre
subiect ?), a aspectelor
pe care doresc sa le
cunoasca (Ce vreau sa
stiu ?) si ceea ce au
dobandit in procesul
 de invatare (Ce am
invatat ?).
[Link] explicației 1. declansarea actului explicativ, care are ca obiect (explanandum) respectiva notiune;
reprezintă prezentarea 2. construirea efectiva a explicatiei (delimitarea explanans-ului);
verbală a materialului 3. acceptarea si insusirea acesteia de catre elevi.
care trebuie învățat în
scopul de a forma o
imagine de ansamblu, o
înțelegere și o atitudine
față de problemele
abordate.
Prin intermediul acestei
metode, profesorul însoțește
comunicarea cu explicarea
conceptelor, stabilește
corelații cu alte concepte
învățate anterior, justifică și
argumentează unele
afirmații, principii,
fenomene.
17. Metoda R.A.I. (R – 1. Cel care arunca mingea pune o intrebare, iar cel care o prinde raspunde si pune
răspunde ; A – aruncă; alta intrebare si arunca mingea la altcineva
I -interoghează) este o
 metodă interactivă de 2. Cine nu raspunde corect iese din joc si va raspunde cel care a pus intrebarea
evaluare prin care initial si are ocazia de a arunca din nou mingea.
elevii sunt determinați 3. Cine nu stie raspunsul la intrebari va fi eliminat din joc.
4. In acest fel,in joc raman cei mai bine pregatiti elevi la tema respective.
să comunice ceea ce au
învăţat, printr-un joc
de aruncarea unei
mingi de la un copil la
altul.
[Link] algoritmizarii 1. Impartirea problemei in functie de datele pe care le cunoastem
este o metoda didactica 2. Realizarea algoritmilor pentru rezolvarea acesteia
de predare invatare  Verificarea termenilor matematic (cu mai mult/cu mai putin)
3. Scrierea primei intrebari pe caiet (Cate mere are Maria?)
care consta in
4. Scrierea celei de-a doua intrebari (Cate mere au in total?)
utilizarea si 5. Verificarea rezultatelor si scrierea raspunsului.
valorificarea
algoritmilor. Aceasta
este un sistem de
rationamente si
operatii care se
desfasoara intr-o
anumita succesiune,
care daca este
respectata riguros,
conduce la
 recunoasterea si
rezolvarea problemelor
de acelasi tip.
Algoritmii, pentru a
deveni instrumente ale
gandirii elevilor, este
necesar sa nu fie dati ci
sa-i punem pe elevi in
situatia de a parcurge
toate etapele elaborarii.
[Link] cubului este o 1. Anuntarea subiectului/temei
metoda de predare 2. Citirea textului supus analizei
moderna care consta in 3. Repartizarea elevilor in 6 grupe eterogene si desemnarea unui raportor
descrierea, 4. Realizarea unui cub de hartie, carton sau material plastic pe ale carui fete se
compararea, noteaza 6 sarcini, redate de urmatoarele cuvinte: descrie, compara, asociaza,
analizarea, asocierea, analizeaza, aplica si argumenteaza.
aplicarea si 5. Fiecare grupa va rezolva cerinta inscriptionata pe una din fetele cubului
argumentarea unor 6. Raportorul va prezenta rezultatele in plenul clasei
7. Integrarea rezultatelor obtinute intr-un rezumat prezentat de cadrul didactic
lucruri, fenomene,
teme noi sau cunoscute
participantilor.
 Pe fetele unui cub sunt
notate operatii
mentale, exprimate
prin verbe la imperativ,
pe care elevul urmeaza
sa le dezvolte.
20. Observarea 1. stabilirea precisă a scopului și a obiectivului urmărit
didactică are ca scop 2. selectarea mijloacelor potrivite și a metodelor
urmărirea atentă a 3. strategia de observație (ipoteza observației, de unde va porni)
unor obiecte şi 4. consemnarea imediată a celor observate (notarea în caiete dublată de
fenomene, ce au loc. experimentul în sine pentru înțelegerea
Acest tip de observare 5. unor fenomene)
poate avea loc
sistematic (prin
îndrumarea
profesorului ) sau
independent,
prin propria dorinţă.
Acestea au ca ţel
descoperirea
cunoştinţelor despre
realitatea din jur şi al
completării unor informaţii
deja existente în baza de
cunoştinţe.
21. Jocul didactic la 1. organizarea jocului (prezentarea regulilor, asigurarea unui climat
treapta primară de adecvat desfășurării, pregătirea și antrenarea elevilor)
învăţământ constituie 2. desfășurarea jocului ( participare activă în cadrul acestuia).
un mijloc de
cunoaştere şi
valorificare intelectuală
a elevilor ce stimulează
învăţarea şi sporeşte
reuşita şcolară.
Este o metodă activ-
participativă ce
valorifică, sub forma
ludicului, capacitatea
elevilor de a se implica
în propria
intruire/formare, dar și
de
reactualizae/formare,
în procesul de noi
 cunoștințe, evaluare a
celor asimilate anterior.
Jocul didactic
presupune o anumită
structură, în funcție de
contextual educațional
aplicat.
Structura jocului
didactic constă în:
conținutul jocului,
sarcina didactică,
regulile jocului și
acțiunile de joc.
22. Brainstormingul 1. Profesorul scrie o problema pentru care se asteapta solutii ce
este o metoda de urmeaza a fi scrise pe tabla
predare moderna, 2. Profesorul da explicatii elevilor si argumenteaza importanta
problemei puse in discutie
facila si rapida de a 3. Se explica regulile brainstormingului evidentiind fiecare etapa
aduna idei referitoare 4. Profesorul consemneaza fiecare idée pe tabla in cel mai scurt timp
la o anumita problema. de la enuntarea de catre elevi
5. Dupa epuizarea timpului, elevii pot adresa intrebari care sa clarifice
anumite enunturi
6. In final, elevii sunt invitati sa evalueze ideile. Aici se aleg cele mai
pertinente idei.