Propoziția subordonată Propoziția subordonată subiectivă Propoziția subordonată

predicativă atributivă determinativă

Subordonata predicativă constituie în Propoziția subiectivă este o propoziție subordonată care - este subordonata care
frază o realizare a propozițională a constituie în frază echivalentul propozițional al subiectului. indeplineste in fraza functia
numelui predicativ. sintactica de atribut pe langa un
Ex. Învingătorul a primit trofeul. --- Cine a invins/ a primit substantiv sau substitut al acestuia
Ex. Elevul pare inteligent. ---- Elevul trofeul. din propozitia regenta:
pare / să fie inteligent./
TERMENI REGENTI: Am urmat sfatul dat. (atribut)
 Propoziția predicativă apare
pe lângă un verb copulativ la: verb personal: Vine 1/ (cine) poate.2/ Am urmat sfatul 1/(pa care) ni l-ai
 Un mod personal: El a rămas/ verb impersonal: este, trebuie. Trebuia 1/ (sa) dat. 2/ (atributiva)
cum l-am cunoscut./ mearga.2/
 Un mod nepersoanl:  verb personal devenit impersonal: a ramane, a INTREBARI:
Rămânând/ cum l-am ajunge, a pasa, a placea, a veni
cunoscut,/pare foarte tânăr./ etc. Ajunge 1/ (cat) ai - care? , cat? , cate? ,
 Elemente introductive: alergat. 2/ Ramane 1/ (cine) vrea.2/
 conjuncții subordonatoare:  expresie verbala impersonala: e bine, e rau, e - ce fel de? , al (a, ai, ale) cui?
 Ideea este să nu mai faci asta usor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept, e
vreodată. recomandabil, e cu putinta, e de prisos, este de TERMENI REGENTI:
 Totul e să vrei să facem dorit, e de crezut, e culmea, e pacat, e un adevar, e
treabă. un noroc, una e, alta e, e un fapt etc. E - substantiv: El este baiatul1/
 Problema este că nu vrea să bine 1/ (ca) s-a intamplat asa. 2 /
scrie. (pe care) l-am cautat.2/
 verbe reflexive si impersonale: se cuvine, se
 Întrebarea era dacă puteai cade, se intampla, se zice, se aude, se spune, se
veni. pare, se poate, se vede etc. Se zice 1/ (ca) ploua. 2/ - pronume: Acela 1/ (care)
 locuțiuni conjuncționale Se cuvine 1/ (sa) fim civilizati. 2/ invata2/ stie1/.
subordonatoare:  verb impersonal cu pronume in dativ: a-i fi dat,
 Ești ca și cum ți-am cerut eu a-i fi sortit, a-i fi hotarat, a-i fi scris, a-i parea, a-i - numeral: Al
să faci ceva. ramane, a-i da prin gand, a-i trece prin minte, a-i doilea, 1/ (care) a intarziat2/ a
 Trebuie să fii ca și când ai placea, a-i veni etc. avut mai mult de
pornit cu a doua șansă.  I-a fost dat 1/ (sa) ajunga acolo.2/ Mi-a asteptat1/.
 pronume sau adjective convenit 1/ (ce) s-a propus la sedinta.2/
pronominale relative:  adverb sau locutiune adverbiala ELEMENTE DE RELATIE:
 Era ceea ce se putea numi o predicativa: desigur, fireste, probabil, poate,
capcană. negresit, pesemne, cu siguranta, cu a. pronume relative: cine, care
 Am ajuns cine îmi doream să certitudine, fara indoiala, de buna seama etc.
ce, cat, cel ce:
ajung. ELEMENTE DE RELATIE:
 Funcția ta este ce nu-ți poți Primeste premiul elevul 1/ (care) e
imagina. a. pronume relative: cine, care ce, cat, cel ce - (Cine) se
silitor. 2/
 Intebarea este pe cine ai văzut. scoala de dimineata 1/ departe ajunge. 2/
 Tema discuției era al cui era
Am urmat sfatul 1/ (ce) mi l-ai
desen trebuia ales pentru b. adjective pronominale relative: Este sustinut 1/(care)
concurs. dat. 2/
elev invata. 2/
 pronume nehotărâte:
 El este oricine vrea el să fie. b. pronume
c. pronume nehotarate: oricare, oricine, orice,
 Ordinul său era orice se dicta interogativ: Asculti muzica 1/ (pe
oricat: (Oricine) munceste 1/ are de toate. 2/
din centrul de comandă. care) ai ascultat-o si ieri? 2/
 adverbe relative: d. adjective pronominale nehotarate: (Orice)
 Problema o fi cum o fi, dar c. adverbe relative: unde, cat, cum,
om munceste 1/ are de toate. 2/
totul e să fugi. cand, incotro: Nu se stie ziua1/
 Discuția era unde vom (cand) a plecat. 2/
e. adverbe relative: unde, cat, cum, cand, incotro: Nu
petrece vacanța.
se stie 1/ (cand) a plecat. 2/
 Singura nelămurire era când Nu cunosc locul 1/
ați stabilit plecarea. (unde) merge. 2/
f. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca sa, daca,
de: E bine 1/ (ca) a venit. 2 Nu se stie 1/
d. adverbe interogative: Nu
Topica si punctuație: (daca) vine. 2/
cunosc locul 1/ (unde) merge? 2/
Propoziția subordonată predicativă stă g. locutiuni subordonatoare conjunctionale: cum ca,
d. conjunctii subordonatoare: ca,
de obicei după regentă. Poate să stea cum de, decat sa: E de mirare 1/ (cum de) a
sa, ca sa, daca: A luat hotararea 1/
inainte de regentă când este scoasă în rezistat. 2/
(sa) vina. 2/
evidență. Indiferent de locul față de
regentă, propozișia predicativă nu se ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative,
Intrebarea 1/ (daca) vine 2/ si-a pus-
desparte prin virgulă de aceasta. nici elemente de relatie specifice.
o si el. 1/
TOPICA: - antepusa (cand raspunde la intrebarea cine?):
e. locutiuni subordonatoare
(Cine)- i harnic 1/are totul. 2/
conjunctionale: de sa, cum ca, pana
- postpusa (cand raspunde la intrebarea ce?): E rau 1/ sa: Intr-una din zile 1/ (pana
 (ce) face. 2/ sa) plec in concediu, 2/ m-a
vizitat Ionescu. 1/
PUNCTUATIE: de obicei nu de desparte de regenta prin
virgula indiferent de locul pe care il ocupa. Cand sta inaintea ELEMENTE CORELATIVE: nu are
regentei si este reluata prin pronume demonstrativ, se elemente corelative, nici elemente de
desparte intotdeauna prin virgula : (Cine) alearga mai relatie specifice.
repede, 1/ acela e castigator. 2/
TOPICA: - postpusa: Stiu raspunsul
intrebarii1/ (pe care) i-a adresat -
o. 2/

- intercalata (cu conditia sa

urmeze termenului regent): Ziua 1/
(in care) m-a vizitat 2/ mi-
o amintesc si acum. 1/

PUNCTUATIE: daca este

determinativa (neizolata) nu se
desparte prin virgula, iar daca este
explicativa (izolata) se desparte prin
virgula de regenta ei. Atributiva
explicativa intercalata se izoleaza
prin virgule de regenta ei.

Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziție subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a
sensului.
Contragerea constă în transformarea unei propoziții subordinate la partea de propoziție corespunzătoare cu păstrarea intactă a
sensului.
Propoziția subordonată completivă directă Propoziția subordonată completivă indirectă

- este subordonata care indeplineste in fraza functia sintactica - este subordonata care indeplineste in fraza functia sintactica
de complement direct pe langa cuvantul determinat din regenta: de complement indirect pe langa cuvantul determinat din
regenta:
A invatat a citi . (complement direct)
Vorbeste ascultatorilor. (complement indirect)
A invatat 1/(sa) citeasca. 2/ (completiva directa)
Vorbeste 1/(cui) asculta. 2/ (completiva indirecta)

INTREBARI:
INTREBARI:
- pe cine?
- cui?, despre cine?, de cine?, cu cine?, la cine?, pentru
- ce? cine?, impotriva cui?, contra cui?, asupra cui? etc.

TERMENI REGENTI: TERMENI REGENTI:

- verb tranzitiv: Nu stie1/ (cine) vine.2/ - verb personal: Se gandea 1/ (la cine) va veni.2/
- locutiune verbala tranzitiva: N-a bagat de seama 1/ - locutiune verbala: Nu si-a dat seama 1/ (ce) s-a
(ca) plecase.2/ intamplat. 2/
- interjectie cu valoare predicativa: - adjectiv: Indemanarea este necesara 1/ (cui) repara. 2
Iata 1/ (ce) s-a intamplat. 2/ - locutiune adjectivala: Nu era in stare 1/ (sa) scoata o
vorba. 2/

- adverb: E rau 1/ (de cine) e sarac.2/

ELEMENTE DE RELATIE:
- interjectie: E vai 1/(de cine) nu asculta. 2/
a. pronume relative: cine, care ce, cat, cel ce – Nu stiam 1/
(cine) va invinge. 2/ Bravo 1/(cui) castiga. 2/
b. adjective pronominale relative: A intrebat 1/(care)
elev invata. 2/
ELEMENTE DE RELATIE:
c. pronume nehotarate: oricare, oricine, orice,
oricat: Iti dau 1/ (orice) imi ceri. 2/ a. pronume relative: cine, care ce, cat - Povesteste 1/ (cui)
il asculta. 2/
c. adjective pronominale nehotarate:
b. adjective pronominale relative: Este mandru 1/(de cate)
Iti ofer 1/ (orice)lucru doresti. 2/ rezultate a obtinut. 2/
d. pronume interogativ: Stii 1/ (cine) vine? 2/ c. pronume nehotarate: Se teme 1/ (de oricine)
il ameninta. 2/
e. adjectiv pronominal interogativ:
d. adjective pronominale nehotarate:
Intelegi 1/ (ce) probleme discuta? 2/
Da premiul 1/ (oricarui) copil il merita. 2/
g. adverbe relative: unde, cat, cum, cand, incotro:
e. pronume interogative: Se gandeste1/ (la cine) va veni? 2/
Nu stie 1/ (cand) a plecat. 2/
f. adjective pronominale interogative: S-a intrebat 1/(la care)
h. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca … sa, daca, de:
coleg va merge? 2/
Am auzit 1/ (ca) a venit. 2/
g. adverbe relative: unde, cat, cum, cand, incotro: Nu ma
Nu stie 1/ (daca) vine. 2/ dumiresc 1/ (unde) e. 2/

i. locutiuni subordonatoare conjunctionale: cum ca, cum de: h. conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca sa, daca, de: Nu ma
mir 1/ (ca) n-a reusit. 2/
 Zicea 1/ (cum ca) ar merge acolo. 2/ i. locutiuni subordonatoare conjunctionale: cum ca, cum de:

S-a mirat1/ (cum de) a rezistat. 2/

ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative,

nici elemente de relatie specifice. Poate fi reluata in regenta
cand determina un verb la mod nepersonal – nepredicativ. ELEMENTE CORELATIVE:

nu are elemente corelative, nici elemente de relatie specifice.

Poate fi insa reluata sau anticipata in regenta prin pronume
TOPICA: personal forma neaccentuata.

- postpusa : Stiu1/ (ce) face. 2/

- antepusa : (Care) vine, 1/nu stiu nici acum. 2/ TOPICA:

- intercalata: A dori 1/ (sa) fii altfel decat el, 2/ este o - postpusa: Ma gandesc 1/ (ce) face. 2/
schimbare. 1/
- antepusa : (Despre ce) au discutat 1/nu m-am
intrebat niciodata. 2/

PUNCTUATIE: cand sta dupa regenta nu se desparte prin - intercalata:

virgula. Cand este antepusa regentei, de desparte, de obicei, prin
virgula. Cand este intercalata, virgula se poate folosi dupa ea. Gandindu-ma 1/ (la ce) a spus, 2/ am inteles mesajul. 1/

PUNCTUATIE:

- cand este asezata dupa regenta nu se desparte prin virgula.

- antepusa, se desparte de obicei prin virgula.

Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziție subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a
sensului.
Contragerea constă în transformarea unei propoziții subordinate la partea de propoziție corespunzătoare cu păstrarea intactă a
sensului.
Propoziția subordonată circumstanțială de timp Propoziția subordonată circumstanțială de loc Propoziția subordonată circumstanțială de mod

--- este propoziția subordonată care îndeplinește - este subordonata care indeplineste in fraza - este subordonata care indeplineste in fraza rolul
în frază funcția de complement circumstanțial de rolul unui complement circumstantial de loc si unui complement circumstantial de loc si arata
timp, arătând timpul când se petrece acțiunea din arata locul in care se desfasoara o actiune sau locul in care se desfasoara o actiune sau se
propoziția regentă. se manifesta o insusire: manifesta o insusire:

Am mâncat dimineață. (dimineață ‒ complement Pretutindeni vezi locuri minunate. (complement Pretutindeni vezi locuri minunate. (complement
circumstanțial de timp; când am mâncat?) circumstantial de loc) circumstantial de loc)
Am mâncat1/ când m-am trezit.2/(P2 ‒ CT; când
am mâncat?) (Oriunde) privesti,1/ vezi locuri minunate.2/ (Oriunde) privesti,1/ vezi locuri minunate.2/
(circumstantiala de loc) (circumstantiala de loc)
Îl cunosc de copil. (de copil ‒ complement
circumstanțial de timp; de când îl cunosc?) INTREBARI:
Îl cunosc1/ de când era copil.2/ (P2 ‒ CT; de când
îl cunosc?) INTREBARI: - unde?, de unde?, pana unde?, incotro?

Termeni regenți - unde?, de unde?, pana unde?, incotro? TERMENI REGENTI:

Propoziția circumstanțială de timp determină TERMENI REGENTI: - verb : Vine 1/ (de unde) a fost trimis.2/
următoarele:
- locutiune verbala: Sta de vorba cu mine1/
 verb sau locuțiune verbală (oriunde) ma intalneste. 2 /
- verb : Vine 1/ (de unde) a fost trimis.2/
Beau apă1/ când mi-e sete.2/ (când
beau?) - interjectie: Hai 1/ (unde) vrei. 2/
 expresie verbală - locutiune verbala: Sta de vorba cu
E frumos1/ când e soare.2/ mine1/ (oriunde) ma intalneste. 2 / - adjectiv: Victorioasa 1/ (oriunde) joaca, 2/
 interjecție predicativă Hai1/ când te echipa a castigat campionatul. 1/
strig.2/ - interjectie: Hai 1/ (unde) vrei. 2/
 adjectiv Fericită1/ când a ieșit din - locutiune adjectivala: De
examen,2/ a plecat spre mare.1/ - adjectiv: Victorioasa 1/ treaba 1/(oriunde) l-ai intalni, 2/ te ajuta la
 adverb Ieri1/ când l-am sunat,2/ nu (oriunde) joaca, 2/ echipa a nevoie. 1/
era acasă.1/ castigat campionatul. 1/
Elemente relaționale - adverb: Acolo, 1/ (unde) ai fost tu, 2/ n-a
- locutiune adjectivala: De ajuns inca nimeni. 1/
Propoziția circumstanțială de timp se introduce în treaba 1/(oriunde) l-ai intalni, 2/ te ajuta la
frază prin următoarele: nevoie. 1/ - locutiune adverbiala: In mijloc, 1/
(unde) a stat el, 2/ a fost multa lume. 1/
 adverbe relative (când, ce, cât – „cât - adverb: Acolo, 1/ (unde) ai fost tu, 2/ n-
timp”, cum – „îndată ce”) a ajuns inca nimeni. 1/ ELEMENTE DE RELATIE:
Când a fost strigat,1/ s-a ridicat în
picioare.2/ - locutiune adverbiala: In mijloc, 1/ a. pronume relative: cine, care ce, cat +
 adverbe nehotărâte (oricând, orișicând,
(unde) a stat el, 2/ a fost multa lume. 1/ prep. - Merg 1/ (la cine) ma cheama. 2/
oricât)
O poți asculta1/ oricând dorești.2/
(când o poți asculta?) b. adjective pronominale relative:
 conjuncții (până, până nu, dacă, de, că)
A așteptat1/ până s-a plictisit.2/ ELEMENTE DE RELATIE: Ne indreptam 1/(spre care) coleg ne cheama. 2/
 locuțiuni conjuncționale (înainte ca …
să, îndată ce, imediat ce, după ce, pe a. pronume relative: cine, care ce, cat + c. pronume nehotarate: oricare, oricine,
dată ce, în timp ce, câtă vreme, cât prep. - Merg 1/ (la cine) ma cheama. 2/ orice, oricat + prep.: Se duce 1/ (catre
timp, ori de câte ori) oricine) vrea. 2/
Câtă vreme nu-ți faci lecțiile1/ nu te b. adjective pronominale relative:
joci.2/ (cât timp nu te joci?) d. adjective pronominale
 pronume relative sau adjective Ne indreptam 1/(spre care) coleg nehotarate: Mergea 1/ (spre oricare) cladire
pronominale relative Am ajuns la ne cheama. 2/ dorea. 2/
școală1/ înaintea cui m-a așteptat.2/
 pronume nehotărâte sau adjective c. pronume nehotarate: oricare, oricine, e. pronume interogative: Mergi 1/ (la cine) am
pronominale nehotărâte Ne vedem1/ la orice, oricat + prep.: stabilit? 2/
orice oră dorești.2/
Topica
Se duce 1/ (catre oricine) vrea. 2/ f. adjectiv pronominal interogativ: Vii1/ (de
Circumstanțiala de timp poate sta după regentă. la ce) coleg ai fost? 2/
d. adjective pronominale
M-a ajutat Corina1/ cât am stat la ea.2/
nehotarate: Mergea 1/ (spre oricare) cladire c. adverbe relative: unde, incotro, cat:
dorea. 2/
Circumstanțiala de timp poate sta și înaintea
Nu merge 1/ (unde) au stabilit. 2/
regentei. Când am venit acasă,1/ tu deja ai
e. pronume interogative:
plecat.2/
A umblat 1/ (cat) e lumea de mare. 2/
Circumstanțiala de timp poate fi intercalată în Mergi 1/ (la cine) am stabilit? 2/ d. adverbe nehotarate: oriunde, oriincotro:
propoziția regentă. A spus1/ că2/ de când e el3/
n-a citit carte mai bună.2/ (P2 ‒ CD, P3 ‒ CT) f. adjectiv pronominal interogativ: Oriincotro) privesti1/ vei vedea locuri
minunate.2/
Punctuația Vii1/ (de la ce) coleg ai fost? 2/
ELEMENTE
Când se află după regentă, temporala nu se c. adverbe relative: unde, incotro, cat: CORELATIVE: adverbul acolo cu sau fara
desparte prin virgulă. Atunci când se află înaintea prepozitie; nu are elemente de relatie specifice.
regentei se desparte prin virgulă, iar când este Nu merge 1/ (unde) au stabilit. 2/
intercalată se izolează prin virgule. Când TOPICA: - postpusa: Vin1/ (de unde) am
A umblat 1/ (cat) e lumea de mare. 2/ fost. 2/
dorește,1/ merge să se plimbe.2/
La anul,1/ când vei fi plecat,2/ îți va fi dor de d. adverbe nehotarate: oriunde,
noi.1/ - antepusa: (Unde) a fost, 1/ a aflat adevarul. 2/
oriincotro: (Oriincotro) privesti1/ vei
vedea locuri minunate.2/ - intercalata: Acolo, 1/ (unde) ai fost tu, 2/ n-a
ajuns inca nimeni. 1/
ELEMENTE CORELATIVE:
adverbul acolo cu sau fara prepozitie; nu are
elemente de relatie specifice.
PUNCTUATIE: cand sta dupa regenta nu de
TOPICA: - postpusa: Vin1/ (de unde) am desparte de obicei prin virgula. Cand sta inaintea
fost. 2/ regentei poate fi despartita, despartirea fiind
obligatorie daca are element corelativ. Daca este
- antepusa: (Unde) a fost, 1/ a intercalata si asezata inaintea predicatului
aflat adevarul. 2/ regentei, se izoleaza intre virgule.

- intercalata: Acolo, 1/ (unde) ai

fost tu, 2/ n-a ajuns inca nimeni. 1/

PUNCTUATIE: cand sta dupa regenta nu de

desparte de obicei prin virgula. Cand sta
inaintea regentei poate fi despartita, despartirea
fiind obligatorie daca are element corelativ.
Daca este intercalata si asezata inaintea
predicatului regentei, se izoleaza intre virgule.

Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziție subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
Contragerea constă în transformarea unei propoziții subordinate la partea de propoziție corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.

Propoziția subordonată circumstanțială de cauză Propoziția subordonată circumstanțială de scop/ finală

- este subordonata care indeplineste in fraza rolul unui este propoziția subordonată care îndeplinește în frază rolul
complement circumstantial de cauza si arata cauza actiunii sau o unui complement circumstanțial de scop, arătând scopul acțiunii din
insusire din regenta. regentă.

Maria s-a dus la magazin după fructe. (după fructe ‒ complement

circumstanțial de scop; cu ce scop s-a dus?)
- cauzala poate fi de mai multe feluri: Maria s-a dus la magazin1/ ca să cumpere fructe.2/ (P2 ‒ CS; cu ce
scop s-a dus?)

Au învățat mult în vederea testelor. (în vederea testelor ‒ cu ce scop au

învățat?)
a. propriu-zisa care exprima o cauza directa sau indirecta:
Au învățat mult1/ ca să știe la teste.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop au învățat?)
S-a suparat1/ (pentru ca) nu l-ai asteptat.2/

Termeni regenți

b. argumentativa: (Daca) n-ai invatat,1/ cum o sa Propoziția circumstanțială de scop determină următoarele:
promovezi.2/
verb sau locuțiune verbală
A mers la tribunal1/ ca să i se facă dreptate.2/

INTREBARI: interjecție
- din ce cauza?, din ce pricina? Hai mai repede1/ ca să ajungem la timp.2/

TERMENI REGENTI: Elemente relaționale

Propoziția circumstanțială de scop se introduce în frază prin

- verb : N-a venit 1/ (pentru ca) a fost retinut.2/
următoarele:
- locutiune verbala: N-a bagat de seama nimic 1/ (ca) a
conjuncții subordonatoare (să, ca să, ca … să, de (= ca să, să))
fost neatent. 2/ Se chinuie1/ să-i învețe pe toți colegii lui.2/

- interjectie: Geamul tronc1/ (din cauza ca) s-a locuțiuni conjuncționale subordonatoare (pentru ca să, pentru ca
facut curent. 2/ … să, că doar, că doar de, doar de, să nu cumva să, ca nu cumva
să)
- adjectiv: Este garbova 1/ (din cauza ca) este batrana .2/ Am oprit la un popas1/ pentru ca să ne odihnim.2/

- locutiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza adverbul doar sau doar-doar
ca) nu-i educat. 2/ Se ținea după fusta ei,1/ doar va primi ceva.2/

pronume relativ + prepoziție

A plecat 1/ după ce avea de luat.2/
ELEMENTE DE RELATIE:

Confuzii cu alte subordonate

a. conjunctii subordonatoare: deoarece, fiindca, intrucat,
Subordonata circumstanțială de scop poate fi confundată cu propoziția
caci, daca, de, ca.
circumstanțială de cauză.
Nu stie 1/ (fiindca) n-a invatat. 2/ Atât propoziția circumstanțială de scop, cât și cauzala, exprimă o
motivare a acțiunii din regentă. Deosebirea dintre cele două constă în
Lipseste1/ (ca) e bolnav.2/
felul acțiunii: cauzala prezintă o acțiune reală, care se
întâmplă înaintea acțiunii din regentă, iar propoziția finală exprimă o
b. locutiuni conjunctionale subordonatoare: din cauza ca,
acțiune realizabilă, care urmează să se îndeplinească după acțiunea din
din pricina ca, din moment ce, de vreme ce, o data ce, de regentă.
bine ca, pentru ca, cata vreme etc.
Pentru a nu le confunda, trebuie ținut cont de următoarele aspecte:
N-a venit la mine 1/ (din cauza ca) a fost plecat in oras.2/
– în fraza cu circumstanțiala de scop, indiferent de locul ei, ordinea
(De vreme ce) nu inveti, 1/ nu stii.2/ acțiunilor este: acțiune din regentă → acțiunea din finală

c. adverbe relative cu valoarea unor conjunctii: cum, Merg la școală1/ să-mi cunosc colegii.2/
cand, unde: Să-mi cunosc colegii,1/ merg la școală.2/

(Cum) nu cunoasteti drumul 1/ va puteti rataci. 2/ – în fraza cu circumstanțiala de cauză, ordinea acțiunilor este: acțiune
din cauzală → acțiune din regentă
(Cand) nu studiaza, 1/ cum o sa stie? 2/
Pentru că știu orașul1/ voi fi ghidul vostru. 2/
d. pronume relative precedate de prepozitii: ce, cat :
– subordonata circumstanțială de scop se construiește cu moduri care
exprimă acțiuni nerealizate, dar realizabile (conjunctiv sau
Nu refuz oferta 1/ ( de ce) crezi tu. 2/
imperativ); ! circumstanțiala de cauză nu se construiește niciodată cu
verbe la aceste moduri
Nu-si revine1/ (de cate) a suferit. 2/
Se ambiționează1/ să ia premiul întâi.2/
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele si locutiunile
Du-te 1/ de te spală.2/
adverbiale: apoi, atunci, pentru aceea, de aia, de
aceasta. Conjunctiile mentionate, in afara ultimelor trei, sunt – circumstanțiala de scop este introdusă prin conjuncțiile să, ca să,
specifice. Specifice sunt si locutiunile conjunctionale ca ... să(pentru modul conjunctiv) sau de(pentru modul imperativ); !
mentionate, cu exceptia ultimelor trei. cauzala nu se introduce niciodată prin aceste conjuncții.

TOPICA:

- postpusa: Vin,1/ (ca) vreau. 2/ (cele introduse prin ca si caci) Topica propoziției circumstanțiale de scop

De obicei, circumstanțialele de scop stau după propozițiile regente, dar

- antepusa: (Cum) n-ai invatat, 1/ n-ai stiut. 2/ (cele
pot sta și înaintea acestora. Finala poate fi și intercalată în propoziția
introduse prin cum)
regentă.
 - intercalata: De aceea, 1/ (ca) -i bolnav , 2/ n-a venit. 1/

Punctuația propoziției circumstanțiale de scop

PUNCTUATIE: - indiferent de topica, cauzala se desparte, in De regulă, când stau după regente, circumstanțialele de scop nu se
general, de regenta ei prin virgula. despart prin virgulă de regente. Când stau înaintea acestora, se despart
prin virgulă.
Am plecat1/ să cumpăr mere.2/
Ca să-ți dau bani,2/ de aceea te-am chemat.2/

Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziție subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
Contragerea constă în transformarea unei propoziții subordinate la partea de propoziție corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
Propoziția subordonată circumstanțială Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă
condițională

Propoziția subordonată condițională arată o - este subordonata care arata o imprejurare - este subordonata care arata urmarea
condiție sau ipoteză de acărei îndeplinire depinde care ar putea impiedica realizarea actiunii sau unei actiunii, a unei insusirii sau a unei
realizarea acțiunii din regentă. existenta insusirii din regenta, dar nu o caracteristici, ori urmarea unei cantitati.
impiedica.
Aș fi bucuroasă1/dacă ai veni.2/
- este de mai multe feluri:
REGENTUL PROPOZIȚIEI
INTREBARE:
CONDIȚIONALE Regentul propoziției a. propriu-zisa: (Desi) este bolnav, 1/ a venit la
condiționale poate fi un verb la un mod scoala.2/
- care este urmarea faptului ca?
personal sau o locuțiune verbală
b. ipotetica sau conditionala: (Orice) s-ar
Dacă va fi frumos afară1/ vom merge la intampla, 1/ nu plec acolo.2/
pădure. 2/
INTREBARI: TERMENI REGENTI:
PROPOZIȚIA CONDIȚIONALĂ POATE FI
INTRODUSĂ PRIN: - in ciuda carui fapt? - verb : Mananca, 1/ (de) te sperie.2/

1. Conjuncțiile dacă, de, să și locuțiunile TERMENI REGENTI: - adjectiv:

conjuncționale în caz că, în caz când (mai rar
folosită), în caz de (în limba vorbită) și de - verb : Invata , 1/ (chiar daca) este Era frumoasa, 1/ (incat) nu te puteai uita la
unde + nu, în propoziții eliptice de predicat, obosit.2/ ea.2/
reduse uneori la forma de nu (în vorbirea
- locutiune verbala: (Desi) era - locutiune adjectivala:
populară)
suparat, 1/ a stat totusi de vorba cu mine. 2 /
Dacă mi-ai fi spus1/ aș fi venit și eu.2/ Era de treaba, 1/ (incat) ii ajuta pe toti.2/
- interjectie: (Desi) esti
De nu vrei1/să pleci2/trimit pe altcineva în locul ocupat 1/ hai totusi pana acolo. 2/ - adverb: Experimentase destul, 1/
tău3/. (incat sa) nu poata aduce noi argumente.2/
- adjectiv: El a iesit invingator, 1/
Să fi mers noi atât de mult1/am fi ajuns departe2/. (desi) a jucat slab.2/

În caz că plouă1/ amânăm excursia2/. ELEMENTE DE RELATIE:

În caz de nu reușim1/, cheamă ajutoare.2/ ELEMENTE DE RELATIE:
a. conjunctii subordonatoare: incat, ca,
Învață1/ că2/ de nu3/ va fi rău de tine.2/ a. conjunctii subordonatoare: ca, daca, de, sa, ca sa.
de, sa, desi, batar, macar.
2. adverbul cu valoare de Tipa, 1/ (de) te asurzea. 2/
conjuncție când (aceste propoziții condiționale Calul, 1/ (ca)-i cal, 2/ si tot oboseste. 1/
au tot o nuanță temporală) E slaba, 1/ (sa-i) plangi de mila.2/
Fierul, 1/ (de)-i fier, 2/ si tot rugineste. 1/
Nu mă duc la școală1/ când sunt bolnav2/. E prea diplomata, 1/ (ca sa )-l contrazica. 2/
(Sa)-l omori in bataie, 1/ si tot nu recunoaste. 2/
3. Subordonare prin juxtapunere b. locutiuni conjunctionale
b. locutiuni conjunctionale
subordonatoare: cu toate ca, chit ca, macar subordonatoare: incat sa, pentru ca sa, cat
Ai carte1/, ai parte.2/ – Dacă ai carte, ai parte
ca, chiar daca, chiar ca, chiar de, chiar sa, sa, de sa.
Bine faci1/, bine găsești.2/ Dacă faci bine, bine macar de, si daca, si de, fara (ca) sa etc.
Proceda de asa natura, 1/ (incat sa) fie
găsești.
(Cu toate ca) s-a grabit, 1/ n-a ajuns la timp .2/ observat.2/
Muncești1/, ai de toate.2/ Dacă muncești ai de
toate. Invata , 1/ (chiar daca) este obosit.2/ E prea comod , 1/ (pentru ca sa) faca un
asemenea efort.2/
OBSERVAȚIE! Unele propoziții condiționale c. pronume relativ + adj. indiferent:
pot avea c. adverbe relative: cat, decat.
(Indiferent ce) i-ai spune, 1/ tot nu se
nuanță cauzală, când acțiunea din subordonata conformeaza. 2/
Tipa asa se tare, 1/ (cat) ti-era mila de el. 2/
respectivă este reală.
d. adjectiv pronominal relativ +
Nu vă fie frică1/ dacă sunteți cu mine.2/ adj. indiferent:

(Indiferent ce) masuri ai lua, 1/ tot nu se ELEMENTE CORELATIVE:

potoleste. 2/ adverbele asa (de), astfel (de), atat (de),
Dacă acțiunile din propoziția condițională și din destul (de), prea, locutiunile adverbiale in
regentă ei se realizează, subodonata este cauzală, e. pronume nehotarate: orice, oricat, asa fel, pana intr-atat, pana
oricine: acolo, adjectivele pronominale atat,
păstrând chiar conjuncția dacă. (Orice) s-ar intampla, 1/ tot ma duc acolo. 2/ atare. Conjunctia incat si locutiunile
conjunctionale incat sa sunt specifice.
Dacă (fiindcă) m-am pregătit1/ am reușit. 2/ a. adjectiv pronominal nehotarat:
TOPICA:
nuanță de completivă indirectă (Oricati) bani ai avea, 1/ tot nu-ti ajung. 2/
- intotdeauna postpusa: Vorbeste atat de
Ar fi bucuros1/ să te știe sănătos.2/ (dacă ești b. adverbe relative: cat, cum, unde.
sănătos) tare, 1/ (incat) il aud toti. 2/
(Cat) de bogat ar fi, 1/ tot zgarcit ramane. 2/
Dacă propoziția regentă este coordonată cu altă
propoziție sau subordonată, (Cum) o dai, 1/ tot n-o nimeresti. 2/
PUNCTUATIE: - se desparte prin virgula
propoziția condițională se așază, de multe ori, (Unde) l-ai pune, 1/ tot il gaseste. 2/ de regenta ei cu exceptia celei introduse
între regentă și conjuncția prin sa si cu corelativul prea si a celor
c. adverb nehotarat: oricat, oricum,
introduse prin de asezate imediat langa
coordonatoarea sau conjuncția care introduce oriunde.
predicatul regentei.
regenta.
(Oricat) te-ai stradui, 1/ tot nu reusesti. 2/
A fost odată ca niciodată1/ că2/ de nu ar fi3/ nu s-
ar povesti.2/ d. prin juxtapunere:

Dacă a plecat¹/ înseamnă²/ că nu i-a plăcut Plece ei, 1/ eu nu plec.2/

petrecerea.³/
Bate-l, 1/ si tot nu se duce.2/
TOPICA ȘI PUNCTUAȚIA PROPOZIȚIEI
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele (si)
CONDIȚIONALE:
tot, (si) totusi, si locutiunea adverbiala cu
Propoziția condițională când este așezată î n a i n toate acestea. Conjunctiile desi, batar,
t e a regentei se desparte, de obicei, prin virgulă. macar, si locutiunile conjunctionale mentionate
(cu exceptia lui fara ca sa) sunt specifice.
Să-l văd venind1/
TOPICA: - postpusa: Vin1/ (desi) n-
Aș mai trăi o viață2/. am timp. 2/

Când se află d u p ă regentă, nu desparte prin - antepusa: (Desi) ploua 1/ tot voi veni. 2/
virgulă, dacă la sfârșitul regentei se află un
complement circumstanțial. - intercalata: Totusi, 1/ (desi) a plouat, 2/
tot am plecat in excursie. 1/
Ne-am fi întors chiar atunci¹/dacă nu am fi plecat
acasă.2/ PUNCTUATIE: - se desparte de obicei prin
virgula de regenta ei.

Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziție subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
Contragerea constă în transformarea unei propoziții subordinate la partea de propoziție corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.