COMUNICARILE ACADEMIEL PR. ‘Tomul VIN, me. 2, 1957 ASUPRA UNOR ROCI ERUPTIVE BAZICE $I ULTRABAZICE DIN NORDUL MUNTILOR PERSANI A. DIMITRESCU Gomunicare presentota de wcudsmician 4. copancta in sedinfa din 10 aprile 1950 In prezenta nota, vom aduce citeva eontributil de ordin petrogratic fa eamoasterea serpentinelor si a altor roci bazice si ultrabazice frecvent legate de deporitele de virstit mesozoied, superioark din defilenl Oltulni. Singurul studin petrografie detaliat care exist pink in prezent refe- sitor la eruptivul din munfii Persani, se datoreazs Ini Szentpétery (8): selatiile eu depositele inconjuritoare nu sint Insk de loe aprofindate ‘waceast luerare. Gaisim in sehimb consideratit ample cu privire la aceasta problem intr-o lucrare recent a lui M. Tlie (1). D. Patralins (5) atinge de usemenea problema pozitiel eruptivului bazic mesozoie din apropriere de Racns. 1. ROCILE ULTRABAZICE Corpurile de serpentine sindiate apar in urmatoarelo puncte: a, la nord de Varghis, pe -valea Sirmanuluis b. pe cursul superior al vaii Nadagulni, la citiva kilometri spre yest de Racogal de Sus; c. in defilou} Oltulni, la est de Racosul de Jos, atit pe dreapta viii ‘in punetul denumit ,,Dinamit”) cit si pe stinga vai (la est de confluenta ew Valea Mesekemencze) ; 4. pe valea Tope, Ia cirea 8 km snd de eonfluenta eu valea Oltnlui, precum sl pe versantul sting al viii, sub Piatra Soimului ; ¢. Ia vest de virful Carhaga, pe valea Somos; £. la nord de Racogul de los, pe valea Sosknt. In toate aceste puncte, serpentinele apar in zonele oeupate de depo- itele eretacice inferioare, fri a se putea insi observa contactal dintre couptiy si formatinnile sedimentare. Structuza serpentinelor este intotdeanna reticular’: psendoporfiried. Roca este format in proportie de 72—95%, dintr-oefea de erisotil fibroscuprinzind intre fibre, lamele de antigorit. Caracterul psendopor Toeli este dat de cristalele de bastit (0,6—2,2 mm), Conturele acestora int in general neregnlate, Proprietitile optice corespund celor ale antic goritulnl : alungirea indivizilor este pozitiva, extinetia dreapti, semnul Optie negativ, nnghiul 2V cirea 20°, Proportia de bastit din roed variazit intre 3 si 20%. Constituent accesorin al rocii, este magnetitul. Apare : primar, sab forma unor granule rare, uneori cn contre idiomorfe, in proportie de 14%; secundar, (512%), sub forma unei pulberi fine care constituie fo rejen paralelii cu cea a risotilubai, Mai mentionim foarte rare granule de cromit. Pentru definirea, cel putin partial’, a naturii primare w rocilor ultrabazice, care au dat nastere la serpentine, a fost utilé identificarea unei portiuni incomplet afectatede serpentinizarea masivalui de pe valea Stirmanului. ‘Studiul microscopic aratt c& roca este un saxonit (harzburgit, aupi Rosenbusch), mineralele primare constituente ale acestuia fiind olivina $i piroxenul rombic. Datorita serpentiniztrii relativ avansate, structura este tot reticular pseudoporfiriea. Olivina este optic pozitiva si are unghinl 2V de 84° find deci un forsterit cu 5% SiO,Fe, (95% Fo). Piroxenul rombie are unghiul axelor aptice + 2V. de 77°43 este deci un bronzit en cirea 7% SiO,Fe (93% Bn). Determiniirile au fost ficute Ia masa universaki, utilizindu-se curbele din Mineralogia optiod a lui Winchell. Olivina este mai siraci in fier Gecit pitoxenul eu care apare asociatii, fapt relevat de Ramberg gi De Vore (6) pentru rocile eruptive puternice magnerienc. Olivina fost atacath de serpentinizare crisotilicd. Se observit portiuni intregi dintocd prezentind structura reticular ; formarea refelei Ue erisotil este insotita de o bogati precipitare a. magnetitului secundar. Ochiurile retelei sint ocupate de reliete de olivina, in afara citorva, in care locu! mineralului primar a fost luat de antigorit. Dupa orientirile optice comane ale resturilor de olivin se pot observa conturele eristalelor jnitiale, din suprata(a edirora mai mult de 3/4 a fost serpentinizata ; dimen unile lor variazi intre 0,5 si 2,2 mm. Transformarea suferitit de piroxenul rombie const in bastitizare. Din eristalele de bronzit an rimas netranstor- mate in antigorit numai portiuni centrale neregulate, constituind mai putin de 1/3 din eristalal initial “Analiza plantinetricé 9 roeil Olivia 9.1% Serpeiitin (crisotit + antigorit) 48,08 170.2 Magnet seeundar a, bron 79% Hastit ate, f 20.8 100,0% Concluzia care se poate trage din observatiile de mai sus este ek serpentinele studiate pot fi earacterizate drept aposaxonitiee ; nu este exclus insi ca unele s& se fi format si pe contul altor roci peridotitice, dupa eum vom vedea in cele ce wrmeazi. Pentr ‘gemultatele ecutate | jele masi Pen peridotitic nora din lieati f Gal apar pe \ rocilor © alotriom« este lips indiviaii sala daw In sericit 5 melanoe) triee sau ‘maclate, tia dupa mini £ pensato De este un"ROO! ERUPHIVE BAAAGH St ULTHABAZIOW DIN MUNTHL PERSAN Pentru interpretarea compozitie chimice a serpentinelor, redim ultatele a trei analize chimice partiale dintr-o serie de mai multe analize mutate in Iaboratoarele Comitetului geologic, precum io analizi let exeeutatd in laboratorul de chimie al Institutului de mine Tanul) asupra unei probe medii a materialului reeoltat din princi~ iele masive de serpentine, Valea Valea Valea Proba medic Sarmanului —Oltalat Tope S10, 38,00 39,90 35,20 97,80 Fad, 948 8.00385 12.00 ALO; nedozat nedozat nedozat 4.00 Mgo' "39,70 3720 3422 90.50 a0 nedosat 0,504,901. HO nedozat nedozat nedozat 1225, CO, nedozat nedozat nedozat_ 0.40 Parametril Nigal se, i ieteaics e 4 Fe 1000 x Nd ° 2 Mg 098 ‘Pentru toate analizele, parametrii Niggli corespund tipului de magmit peridotities ; prezenfa s 4% Al, in proba medie aratii e& in eompozitia ‘mora din rocile primare a intrat, ‘in afard de olivina si de piroxen rombic (silieafi feromagnezieni), si miei proportie de minerale aluminoase 12), (4), (7), (9) 2 GABROURILE Gabrourile asoviate en corpurile de serpentine deserise mai sus ‘spar pe valea Oltului gi pe valea Nadasulut sub formi de lentile, Struetura socilor este hfpidiomort-grauntoass. Plagioelazul apare aproape totdeauna slotriomort in cristale de 0,5—2 mm. Nu este niciodatt zonat gi freevent este lipsit de macle; cind apar, acestea sint foarte rar_polisintetice, iar {ndivial sint dezvoltatt izometrie. Determintile faeute la masa univer: ‘sali dau pentra plagioclaz compozitia unui bytoronit (80—R3% An). Tn plagioclaz se observa un agregat pislos de albit, sai eit si sericit; uneoti apar si ace, mai bine dezvoltate, de actinot. Mineralul ‘melanoerat: primar este un dislag, care spare in general tn eristale isome- frice sau scurt prismaticede0,2—2 mm, en conture idiomorfe si frecyent- ‘mackite, de multe ori incluse in eristalele mai mari de plagioclaz ; separa- Tia dupa 100 este distineti. Unghiul 2V este de 54° (media a patra deter- miniri ficute la masw universal), iar birefringenta, determinatd eu com- pensatoral Berek, este de 0,029; tnghinl de extinotie ¢: ng = 89°. ‘De cele mai multe ori'se observis uralitizares pirosenului. Amfibolul Bese rar a = eae eae eee eee —2V de8i"(medie a doui determiniri) age ee Olivina apare numat tareor, sub forma clorva crlstale izometrice ttae circa 0,5 mm; Direfringenta misurata este de 0,089. Toate exist Sint atacate de un inceput de serpentinizare; reteaus de crisotil este fit de magnetit: secundar ‘Tn uncle varietti (gabrouri uralitice), pirexenul este in int transformat in amfibol. O analiza planimetric’ a dat) urnuitoarea. cou itie mineralogic’ : plagioclaz 52,6% : amfibol 47,4%. Alte varietiiti ‘cavacterizeant prin aparifia In cantititi insemnate a olivine, tn indi {160,35 —2,2 mm prezentind totdeauna un inceput de serpentinizare (gab eu olivin’). Prin disparitia plagioclazuli se ajunge de Ta gabro Ja un piross (dialagit) uralitizat ‘Asocierea constanté a serpentinclor eu gabrouri yi eu piroxea arata ca ne aflim in fata produselor diferentiate ale unei singure may intruzive 8, DIABAZELE Dinbazele care apar pe valea Cetitii (Var-patisk) je-verauie, Studinl microscopic arati ch struc zolor este ofities sau apointersertala, elemental catacteristic fiind mie Titele de plagioelaz de 0,2—1,9 mm Iungime si de 0,05—0,1 mm laf medic, Feldspatul este un albit cu 15% An (determinat prin rel extinetit maxime si la masa universal) Spatiile dintre baghetcle de feldspat sint oeupate ile agregate Glorit de 0,3-0,6 mm, formate din numeroase cristale sub 0,01 mm, f vent erupate radiar. Nu se poate recunoaste daci acest clorit provine i daci psenlomorfozeazt eventual un piroxen primar. Tmenitul se intilneste sub forma de eristale tabulare, eare in sect an aspectul unor baghete de 0,03 —0,05 0,8 mm asezate in gu ‘te 2—10 cristale paralele, Diabazele sint stribitute devine de caleit gi de cuarts in toatd m rocii so pot observa si ace foarte fine gi lungi, neregulat dispuse, de actin Catacterul albitie al plagioclazului si eloritizarea elementelor mek erate (sa a pasted sticloase), ne fac si considerim rocile drept, spit produse ale unor eruptiuni subioarine de la ineepntul cretacieului, Prezent fa contactul diabazelor a sisturilor satinate rosit gia jaspurilor in & © sectiune ne-a anitat prezenta radiolarilor, confirma acest punet ¢ vedere, Aveste roci sint acoperite normal de strate de Sinaia. Se mtilnest levi aceeasi asociajie intre diabaze xi isturi satinate roxii giv vata si in valea Prahovei, unde atit diabazele cit ¢i Stratele de Azu formeaza interealatit in Stratele de Sinaia. ‘Caracterul spilitic este de asemenea commun ivitilor de diabaze asociate eretacieului inferior al fligulni intern din zona de curburd a Carpatili (Poiana Cesitei, Azza) (3), In coneluzie, in regiunes de nord a muntilor Persani spar aceleass intrugiuni bazice si ultrabazice care incep in jurasie si se contin pint is (cetacietl inferior si sint cunoseute si im mmunfii, Apnseni si in Carpatll Moridionali, flint reprezentate prin serpentine, gabrouri gi diabaze oa certarY© _HEKOTOPDIX H3BEP)KEHIbIX OCHOBHBIX HW YIbTPAOCHOBHBIX TOPHDIX MOPOsAX B CEBEPHOM YACTH TIEPIWAHCKHX TOP (KPATKOE COAEPXKAHHE) Asrops: cooSmaior o Haanann » cesepnofi actu Tlepuiauckix rop 13 SPAENNEL OCHOBHIBX K YAbTPACCHOBREN TOPMBX MOPOR, saerawOINTX B PNINX MEsOSOlICKUX OTAOAEHUAX. Bolt wceHeroBaner 6 cepneuTHoEX CcHBOB CeBALOTOPHAPOHOR ceTIaTOH CTPYKTYDH, COCTORMIE 13 BOOK mictoTo XpHBOTHa, ThiacTHNaTOrO axiTuropura 4 GactuTa. Beiaa onpene- Ha YaCth Ne BHlOMHe cepnenTHUsHpoDaKaT, MpeacTaBaRomaR cobom akcoumt (rapu6yprir), cocromuiil 1s oauBuna’ x pouuecKoro mHpoKcu: 2 (Gpousirra). Xusnvecsni cocras 6a WacTiho mMpoaHacsuponas To Spe OOpasiiaM cepneHrua, a NeTBepTiih anaaKs moKasaA cpenuNi cocraR Sex raanMeix waccnaos. TaG6posuautie nopoas mpexcranawor coGoh vesesunss, coeaumennEte € cepnentitiosiiwn maccuBamst. TL1ariokias, [Link] OANUM M3 BiA0B Gvroamura (80% An), coaepKur nkmovewma soxsra x xaopura. Dnaaar SacTHIHO YpAANTHSMPOBAN;, HOTA MoMBAKeTeH OAL. Dua6assi umeior oburoayio c1pykrypy, coctox u3 aub6wra a xaopH- Ta; HX MOKHO CUNTATS CHILIHTANH, NPONCSOAUUMH OT MomBORHEX NsBep- accu wnnxnero mew ROCHES BASIQUES ET ULTRABASIQUES DANS LE NORD DES MONTS PERSAN| (RESUME) L/auteur signale des roches éruptives basiques et ultrabasiques dans le Nord des monts Persani; elles sont associées aux dépOts mésozoiquies supérienrs. Six affleurements de serpentines ont été remanqnés. Elles sont. rétienlées, pseudoporphyriques, A chrysotile fibrense, antigorite lameliaire et bastite. Une portion incomplétement transtormée a été determinge : c'est une saxonite (harzburgite) & olivine et pyroxene rhom- biqne (bronzite), La composition chimique a été partiellement analysée pour trois échantillons de serpentines, tandis qu'une quatriéme détermi- nation donne 1a composition moyenne de tous les massifs principaux. Les gabbrox constituent des Ientilles associées aux massifs de serpett tines. Le plagioclase, bytownite (80% An) contient: wn feutrage de zoizite ft ehorite, “Ter diallage ext pustiellement ouralitisé, Parfois apparition Wolivine. Les diabases sont ophitiques, & albite et chlorite; on peut les consi Aérer comme des spilites provenant d’éuptions sons-marines du Créty intérieur, ‘éaS 2, {e, DUTRESC = BIBLIOGRABIE LM. Lie, Structura geologia a Munfitor Peryant 12, DefitentOftuui. An. Com. Geol, TSH vol, XNVI, De 175, A. Luelikh, Perograia. Moscova, 1949, vol. 1 Fee seer aupwe interne it Figsch dans tex ensirons de Comarnic et Teil nat. Geol, Rom 1934, vol. XVI, p. 281. Niggita Pe J Degen Geseins-unt Mineral, provincen I. Berlin, 1023. Sea og abservflunt usuipa depoeltelar mesozoice din Bucegl gi din Persant, Dy $. Com, Geol., 1954, vol. NXAVITE p. 13 Ramberg n, G:DeVore, The Distribution of Fe + and Mgt* in Coesisting OU vant Pyrosenes, Journal of Geology, 1951, vol. 89, nr. 3, CD. Sobel en, K harakteristike kookrsoeih wlirabasite. Tavestia Akad, Nauk, SSSA 1058, 8. 4, p. 1 SSrembogleey! Die mcozotachen Enuplioysteine der sadtichen Half dex: Perva \Gcbirges-Nulurwtasenseh, -Museunshete, Clu}, 1900, vol. TY. Nona eatsthis Vredentee petrohimiu iverjennth qornth pores Moscovs, 1980.