TEST

SUBIECTUL I Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Avansul rapid al statului otoman în Peninsula Balcanică a creat [...] o ameninţare pentru Ţara Românească. Mircea
cel Bătrân a reacţionat luând sub autoritatea sa ţara despotului Dobrotici, Dobrogea, şi trimiţând un corp de oaste
pentru a-l sprijini pe Lazăr al Serbiei în bătălia de la Kossovopolje (1389) încheiată cu înfrângerea forţelor creştine.
Scurt timp după biruinţă, noul sultan, Baiazid (fiul lui Murad), s-a angajat în operaţiuni militare în Anatolia, astfel că
replica otomană la acţiunile lui Mircea a fost dată de unul din comandanţii otomani, Firuz bei, care a efectuat o
incursiune de pradă [...] în Ţara Românească. Atacul otoman l-a găsit pe domnul Ţării Româneşti în raporturi
tensionate cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din cauza diferendului mai vechi privind Banatul de Severin.
Pentru a contracara ameninţarea ungară, Mircea cel Bătrân a intrat în legătură - prin intermediul domnului Moldovei,
Petru Mușat - cu regele Vladislav Jagello al Poloniei şi a încheiat o alianţă (1389), reînnoită în 1390 și 1391. Prezenţa
otomană la Dunăre impunea însă cooperarea dintre Ţara Româneasca şi Ungaria. [...] Pentru a-şi consolida poziţia, în
perspectiva iminentei invazii otomane, Mircea a încheiat un tratat cu Sigismund de Luxemburg (Braşov, 7 martie
1395) privind modalitatea de cooperare militară împotriva turcilor.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului
român)

B. „[Iancu de Hunedoara] luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la Dunăre, din 1441, cu paşa
Isak, în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18 martie 1442) şi repurtase [...] o strălucită
biruinţă asupra lui. În toamna aceluiaşi an, distrusese la Poarta de Fier un detaşament turcesc [...] şi sfărâmase, pe
Ialomiţa, în Țara Românească, grosul armatei duşmane, luându-i o pradă uşoară [...]. Încurajat de aceste succese,
întreprinsese marea expediţie din 1443 care a dus armatele creştine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor. În
cursul ei, avusese mai multe biruinţe, luând mii de prizonieri şi o sumă de steaguri. O menţiune deosebită merită, în
această expediţie, luptele din jurul Nişului [...] precum şi cele de la trecătoarea Kunoviţa, în timpul retragerii, între
Sofia şi Niş (5 ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expediţie, din toamna anului 1444, care trebuia să ducă la
izgonirea turcilor din Europa şi la ocuparea Constantinopolului, se isprăvi în chip tragic, în vecinătatea oraşului Varna.
[...] Nici în 1445, cu prilejul expediţiei pe Dunăre, nu se putu ajunge la un rezultat general apreciabil.” (C. C.
Giurescu, Istoria Românilor)
1. Numiţi lupta precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la „expediția‟ din 1443. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un conducător politic din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că lupta creștinilor are drept scop alungarea
otomanilor din Europa. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi o asemanare si o deosebire intre 2 regimuri politice totalitare din Europa interbelica. 6 puncte
7. Menţionaţi o consecinta a instaurarii regimurilor politice totalitare din Europa vest interbelica.4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „

La 4/16 aprilie 1877 a fost semnată Convenția de la București, în temeiul căreia trupele rusești aveau dreptul să treacă
pe teritoriul României, iar Rusia se obliga «a menține și a face să se respecte drepturile politice ale statului român [...],
precum și a apăra integritatea teritorială a României». În ziua de 12/24 aprilie începea războiul ruso-turc, iar artileria
turcă a bombardat localitățile românești de la Dunăre. [...] Războiul pentru independență începuse. [...] Participarea
românilor – refuzată inițial [...] de țar – devenise indispensabilă pentru trupele rusești. În ziua de 16/28 august a avut
loc [...] întâlnirea lui Carol I cu țarul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae. [...] După discuție [...], marele duce
Nicolae i-a oferit domnitorului, în numele țarului Alexandru al II-lea, comanda supremă asupra trupelor rusești din fața
Plevnei. [...] Prezența celor 38.000 de ostași români pe frontul de la Plevna a schimbat radical raportul de forțe în
defavoarea turcilor. La 30 august a început cel de-al treilea atac asupra Plevnei, în urma căruia ostașii români au reușit,
cu grele sacrificii, să cucerească reduta Grivița I. [...] După lupte grele și un lung asediu, Plevna a fost cucerită de
trupele româno-ruse la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, când comandantul cetății, Osman Pașa s-a predat. Ostașii
români s-au acoperit de glorie nu numai în luptele de la Plevna, dar și de la Rahova, Smârdan și Vidin, pecetluind [...]
independența de stat a României. [...] Ca urmare a înfrângerii militare suferite, Imperiul Otoman a cerut armistițiul.
[...] Tratatul din 1/13 iulie 1878 recunoștea independența de stat a României, precum și reunirea Dobrogei cu patria
mamă. Pe de altă parte, România a fost nevoită «să retrocedeze [...] împăratului Rusiei» trei județe din sudul
Basarabiei. La 9/21 septembrie 1878 Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să poarte titlul de «Alteță
Regală». Prin aceasta se urmărea [...] afirmarea României în arena internațională – ca un stat independent și suveran,
care a rupt definitiv cu trecutul de vasalitate față de Imperiul Otoman [...].” (I. Scurtu, Monarhia în România)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o luptă precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul României și scopul preluării titlului de Alteță Regală de către acesta, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Convenția de la București. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la ostașii români, susţinându-l cu două informaţii
selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practica politica din România Mare a
contribuit la evolutia democratica a acesteita. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea contextului in care a fost adoptata legea fundamentala din deceniul trei al sec al XX-lea;
- menționarea a două consecințe ale Constituției din 1923;
- menționarea câte unei cauze a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituției din 1948;
- prezentarea unei asemănări între Constituția din 1948 și Constituția din 1965;
- formularea unui punct de vedere referitor la legea fundamentala adopata la sfarsitul sec al XX-lea şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect,
elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita
de spaţiu precizată.