Fondarea Romei: istorie şi legendă
[Link] Italică și locuitorii ei în Antichitate
Peninsula Italică este situată în sudul Europei;
Relieful și clima favorabile activității umane au determinat așezarea în Italia a diferitelor
populații antice: etrusci, greci, italici;
Din rândul italicilor, latinii s-au stabilit în centrul Italiei de azi. Aici, pe malul fluviului Tibru,
ei au întemeiat orașul-stat Roma. Locuitorii ei, romanii, vorbeau limba latină.
II. Fondarea Romei, legendă sau adevăr istoric?
Romanii considerau anul 753 î.Hr. ca fiind primul din istoria lor pentru că, potrivit tradiției
istorice, Roma a fost fondată în anul respectiv;
Legenda întemeierii Romei a fost descrisă de scriitorii și istoricii romani:
poetul Virgiliu, autorul „Eneidei”, epopeea care povestește despre începuturile istoriei
romane;
istoricii Titus Livius („De la întemeierea Romei”) și Plutarh („Vieți paralele”).
Conform legendei, strămoșul romanilor a fost eroul Eneas, care a reușit să se salveze din
Troia la sfârșitul Războiului troian și s-a stabilit în Italia. Mai târziu, Romulus și Remus, fiii
zeului războiului, Marte și ai prințesei Rhea Silvia (o urmașă a lui Eneas) au decis să
întemeieze un nou oraș – Roma. Numele acestuia provine de la cel al lui Romulus.
Cercetările istorice confirmă faptul că în secolul al VIII-lea î.Hr., pe colina Palatin, a fost
întemeiată o așezare locuită de latini. Aceasta s-a dezvoltat și a devenit orașul Roma.
III. Legenda întemerii Romei
Legenda spune că Eneas, fiul troianului Anchise şi al zeiţei Venus, a debarcat în regiunea
Latium în fruntea celor care supravieţuiseră distrugerii Troiei. După unele lupte cu băştinaşii, Eneas s-
a însurat cu Lavinia, fiica regelui local Latinus şi a domnit în Latium.
După moartea lui Eneas, fiul său Iulus a întemeiat cetatea Alba Longa, al cărei rege a devenit.
Un urmaş al lui Iulus, Numitor, a fost detronat de fratele său, prinţul Amuliu. Fiica lui Numitor, Rhea
Silvia, i-a născut pe Romulus şi Remus, care erau copiii zeului Marte. Amuliu a silit-o pe Rhea Silvia
să abandoneze pe gemeni pe râul Tibru. Ei au fost salvaţi de o lupoaică şi apoi de un păstor care i-a
crescut ca pe fiii săi. Ajunşi mari, Romulus şi Remus au redat domnia cetăţii Alba Longa bunicului
lor; apoi au întemeiat Roma. În timpul construirii oraşului, între gemeni a izbucnit o încăierare, în
urma căreia Remus a fost ucis.
Populaţia noii cetăţi a crescut în urma răpirii fetelor sabine de către romani. Războiul între
romani şi sabini s-a încheiat în urma intervenţiei sabinelor, care între timp se ataşaseră de bărbaţii lor.